Știri
Știri din categoria Apărare
Armata SUA mizează pe interceptoare ieftine, de 3.000–5.000 de dolari (aprox. 13.500–22.500 lei), pentru a contracara atacurile cu drone Shahed, într-o schimbare de abordare care urmărește să reducă presiunea bugetară și operațională asupra apărării antiaeriene tradiționale, potrivit Antena 3. Sistemele Merops sunt desfășurate pentru protejarea forțelor americane din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii amenințării reprezentate de dronele de tip Shahed-136.
Decizia vine după ce aceste sisteme și-au demonstrat eficiența în condiții reale de luptă în Ucraina, un argument important în adoptarea lor. Antena 3 notează că informația este relatată de Euromaidan Press.
În fața atacurilor de tip „roi” (valuri de drone menite să suprasolicite apărarea), problema centrală devine raportul dintre costul interceptorului și cel al țintei. Dronele Shahed folosesc, de regulă, navigație inerțială (INS – sistem care calculează poziția pe baza mișcării) combinată cu actualizări prin satelit, ceea ce le permite să execute atacuri coordonate.
În acest context, interceptoarele cu cost redus pot fi folosite împotriva amenințărilor aeriene de masă, în timp ce rachetele scumpe – precum cele ale sistemului Patriot – ar fi păstrate pentru ținte mai complexe.
Merops este construit în jurul dronei interceptoare Surveyor, o platformă ușoară, cu elice, capabilă să atingă viteze de peste 280 km/h. Conform articolului, drona are senzori pentru detectarea și urmărirea țintelor și poate opera:
menținându-și eficiența inclusiv în medii cu interferențe electromagnetice.
Fiecare sistem include o stație de comandă, module de lansare și mai multe drone interceptoare, într-o arhitectură distribuită: acoperirea este flexibilă și nu se limitează la apărarea unui singur punct fix.
Odată cu extinderea producției, costul unui interceptor este estimat la 3.000–5.000 de dolari (aprox. 13.500–22.500 lei), semnificativ sub costurile soluțiilor tradiționale de apărare antiaeriană. Antena 3 arată că această schimbare poate forța și adversarul să-și scumpească mijloacele de atac, crescând complexitatea dronelor folosite.
La nivelul NATO, articolul indică o tranziție către sisteme de apărare antiaeriană distribuite și interconectate, cu acoperire pe mai multe straturi, pentru a reduce dependența de un număr mic de platforme „grele”.
În același context, este menționat că Ucraina a realizat anterior prima interceptare din lume a unei drone rusești Shahed cu o dronă interceptoare lansată de pe o navă de suprafață fără echipaj.
Recomandate
Anduril ia în calcul producția în Europa a rachetelor interceptoare Steelfin , o mișcare care ar putea accelera livrările într-o piață europeană presată de deficitul de muniții și de extinderea rapidă a apărării antiaeriene, potrivit news.ro . Compania americană de apărare analizează inclusiv o colaborare cu industria militară din Polonia pentru dezvoltarea și fabricarea sistemului Steelfin, în contextul în care statele europene caută să-și crească capacitățile de apărare antiaeriană. Informația este transmisă de Reuters, citată de publicație. De ce contează: producția locală, între viteză și cost Brian Moran, vicepreședinte Anduril pentru Europa, spune că firma este interesată să lucreze cu autorități și companii poloneze pentru a dezvolta și produce Steelfin, dar avertizează că localizarea producției vine cu costuri și potențiale întârzieri. „Suveranitatea are un cost. Localizarea producţiei presupune cheltuieli şi costuri legate de timp şi de calendarul livrărilor.” În același timp, Moran indică faptul că autonomia industrială nu înseamnă doar fabricare, ci și siguranța aprovizionării, capacitatea de întreținere, precum și control asupra actualizărilor software și modificărilor viitoare ale sistemelor. Ce este Steelfin și care este calendarul Steelfin este o nouă rachetă interceptoare prezentată recent de Anduril, iar compania o poziționează ca o alternativă „mai accesibilă financiar”, care ar putea completa sistemele existente de apărare antiaeriană, precum Patriot . Potrivit informațiilor din articol, Steelfin ar urma să înceapă testele de zbor în 2027. Polonia, posibil hub: discuții și pentru Barracuda-500 Anduril poartă deja negocieri pentru fabricarea în Polonia a rachetelor sale de croazieră Barracuda-500, în colaborare cu grupul de stat polonez de armament PGZ. Moran afirmă că discuțiile implică și divizia WZL-2 a PGZ, Ministerul polonez al Apărării și alte instituții guvernamentale. Contextul mai larg este presiunea pe stocurile de interceptoare și întârzierile de livrare, pe fondul războaielor din Ucraina și din regiunea Golfului, care au determinat guvernele să caute soluții pentru accelerarea producției. [...]
Aviația ucraineană, în principal F-16 furnizate de Occident, realizează 55–60% din interceptările dronelor rusești Shahed propulsate cu motor cu reacție, pe fondul creșterii stocurilor de muniție de 20 mm pentru tunurile aeronavelor, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe președintele Volodîmîr Zelenski . Miza operațională este dublă: pe de o parte, Ucraina își consolidează capacitatea de a lovi ținte aeriene rapide cu aviația de luptă; pe de altă parte, încearcă să reducă presiunea pe sistemele de apărare antiaeriană bazate pe rachete, într-un moment în care disponibilitatea interceptoarelor este un subiect sensibil. Muniția de 20 mm pentru F-16: contracte extinse, livrări „stabile” Zelenski a spus că Ucraina a extins contractele de achiziție pentru a asigura escadrilelor de F-16 muniția de 20 mm necesară angajării amenințărilor aeriene de mare viteză și că livrările au ajuns la volume „stabile”. În declarațiile sale, președintele a indicat că atât el, cât și Ministerul Apărării au avut acorduri în acest sens, iar în prezent „se primește o cantitate adecvată”. „În ceea ce privește interceptarea Shahed-urilor propulsate cu reacție, folosim aviația noastră cu foarte mult succes.” Apărare pe mai multe straturi: rachete „ieftine”, turele automate și producție internă Președintele ucrainean a încadrat rolul aviației ca un pilon într-o postură de contracarare a dronelor pe mai multe niveluri (C-UAV), gândită să limiteze perturbările generate de restricții de bandă care afectează platformele de drone ghidate prin satelit. În acest cadru, Zelenski a menționat: „rachete ieftine” care „încep să funcționeze”; „soluții noi” care ar urma să ajungă în curând de la parteneri, alături de producție internă deja funcțională; turele (turele automate de foc), despre care a spus că Ucraina a început să le fabrice „în zeci” și că producția va fi extinsă. Interceptoarele Patriot și presiunea pe stocuri înainte de iarnă Pe apărarea împotriva rachetelor balistice, Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie „imediat” de un pachet de tranziție cu interceptoare Patriot PAC-2 și PAC-3 din partea partenerilor europeni, pentru protejarea infrastructurii municipale critice înainte de iarnă. El a descris o succesiune în care transferurile europene ar acoperi intervalul până când contractele bilaterale de achiziție cu Germania și proiectul multilateral anti-balistic FREYJA devin pe deplin operaționale. Totodată, Zelenski a spus că livrările prin programul PURL coordonat de NATO au fost constrânse, deoarece majoritatea interceptoarelor PAC-2 și PAC-3 fabricate în SUA ar fi fost redirecționate către operațiuni din Orientul Mijlociu. Context tehnic: limitarea de viteză Starlink și efectul asupra interceptoarelor fără pilot Materialul notează că ajustările tehnice din apărarea aeriană vin după dezvăluiri potrivit cărora terminalele Starlink din Ucraina ar fi fost supuse unei limitări artificiale de viteză la 161 km/h, ceea ce ar fi dezactivat interceptori fără pilot proiectați să urmărească muniții rătăcitoare cu motor cu reacție. Zelenski a susținut că teste comparative ar fi arătat funcționare normală la 180 km/h în interiorul UE, sugerând că restricțiile ar fi fost limitate geografic la teritoriul Ucrainei. În acest context, Zelenski a spus că guverne europene analizează alternative suverane la rețelele comerciale americane de comunicații prin satelit, pe fondul riscului ca astfel de servicii să poată fi „reglate” din SUA, indiferent de contracte. [...]
Armata SUA își accelerează capacitatea de producție pentru muniții cu cost redus prin introducerea motoarelor de rachetă imprimate 3D în programul de rachete de croazieră LCCM, potrivit Tom's Hardware . Miza este una operațională: creșterea rapidă a volumelor livrabile, în cadrul inițiativei „Arsenal of Freedom”, care urmărește refacerea bazei industriale de apărare a SUA. X-Bow Systems , producător de motoare cu combustibil solid specializat în fabricație aditivă (imprimare 3D), a obținut un contract prin Leidos pentru dezvoltarea și producția de boostere (motoare de propulsie) destinate proiectului Low-Cost Containerized Munition (LCCM) al Armatei SUA. Publicația notează că informația este relatată și de 3D Printing Industry, care plasează LCCM între programele Departamentului Apărării din cadrul „Arsenal of Freedom”. De ce contează: viteză de prototipare și producție „la scară” În logica conflictelor moderne, accentul se mută de la muniții „exclusiviste” la capacitatea de a produce și livra rapid cantități mari. CEO-ul și fondatorul X-Bow, Jason Hundley, susține că rezultatul unui conflict este decis de volumul de muniție livrat pe teatru, nu de rafinamentul fiecărei lovituri, iar colaborarea cu Leidos ar permite companiei să livreze „motoare de rachetă gata de luptă” la scară de producție, rapid. Un element relevant pentru credibilitatea industrială a furnizorului este istoricul de producție: deși X-Bow a fost fondată în 2016, compania afirmă că a fabricat deja peste 2.100 de motoare de rachetă „gata de luptă”, ceea ce sugerează că poate susține cerințe de volum ale Armatei SUA. Context: LCCM și „Arsenal of Freedom” Potrivit informațiilor citate, LCCM este unul dintre programele asociate inițiativei „Arsenal of Freedom”, orientată spre reconstruirea bazei industriale de apărare a Statelor Unite. În acest cadru, imprimarea 3D este folosită ca instrument de comprimare a ciclurilor de dezvoltare și de creștere a capacității de producție, cu accent pe muniții cu cost redus. Notă: materialul nu oferă detalii despre valoarea contractului, calendarul livrărilor sau numărul de boostere vizat în această etapă. [...]
Nicușor Dan leagă securitatea Mării Negre de protejarea rutelor comerciale , cerând un sprijin NATO mai consistent după atacuri cu drone care au avariat nave în apropierea coastelor României și Bulgariei, potrivit Adevărul . Președintele susține că Marea Neagră nu poate fi „pe deplin sigură” cât timp războiul din Ucraina continuă și spune că România are nevoie de „capabilitățile necesare” pentru a-și consolida apărarea în zonă. Într-un interviu pentru Euronews , el a argumentat că miza este și una economică, relevantă pentru Ucraina și pentru întreaga regiune. De la incidente aeriene la vulnerabilități maritime Nicușor Dan a amintit că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, România a început să se confrunte mai des cu pătrunderea dronelor în spațiul aerian și a admis că, la început, statul nu era suficient pregătit să gestioneze aceste situații. Acum, spune el, o presiune similară se conturează pe mare, unde navele comerciale au devenit mai expuse. „Trebuie să ne protejăm apele teritoriale.” Ce sprijin a fost discutat la Bruxelles La summitul liderilor europeni de la Bruxelles , securitatea regională a fost una dintre temele importante, alături de sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget al Uniunii Europene și dezechilibrele comerciale în relația cu China. După reuniune, președintele a declarat că Franța a promis „echipamentele necesare” și că partea franceză vrea să înțeleagă mai bine nevoile României pentru protejarea intereselor în regiune. În același cadru, Nicușor Dan și premierul bulgar Rumen Radev au discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre întărirea apărării la Marea Neagră. Bulgaria a cerut avioane de luptă și sisteme antidronă. „NATO va continua să lucreze îndeaproape cu aliații noștri din Marea Neagră, adaptându-și postura de descurajare și apărare ori de câte ori va fi nevoie.” Contextul: atacuri cu drone și incertitudini privind prezența SUA Declarațiile vin pe fondul unor discuții, la nivelul administrației conduse de Donald Trump, despre posibile reduceri ale efectivelor americane și despre reevaluarea dispunerii trupelor SUA în diferite regiuni. Nicușor Dan și-a exprimat, totuși, încrederea că SUA vor continua să contribuie la securitatea Mării Negre și la consolidarea poziției României în NATO, invocând și valoarea strategică a poziției României pentru „proiectarea forței”. În zilele dinaintea summitului, mai multe nave comerciale au fost lovite de drone; săptămâna trecută, o navă s-a scufundat în urma unui atac, iar doi membri ai echipajului au murit. România și Bulgaria nu au confirmat cine este responsabil, deși premierul bulgar a sugerat că Rusia ar putea beneficia de pe urma acestor incidente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar testa reacția Europei prin astfel de episoade și prin încălcări ale spațiului aerian. [...]
Bulgaria cere întăriri NATO la Marea Neagră, ceea ce poate duce la costuri operaționale mai mari pentru transportul maritim și la o presiune suplimentară pe resursele Alianței în regiune, potrivit Euronews . Sofia a solicitat desfășurarea de avioane de vânătoare, sisteme antirachetă și echipamente antidrone, după atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Cererea a fost anunțată de ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoianov , care spune că a trimis o solicitare către secretarul general al NATO și către comandantul suprem aliat, pentru „desfășurarea de forțe suplimentare” pe teritoriul Bulgariei. Până la acest moment, autoritățile bulgare nu au primit un răspuns privind întăririle pe care NATO le-ar putea oferi. Ce a cerut concret Bulgaria și de ce contează pentru navigația comercială Potrivit ministrului, solicitarea vizează o desfășurare „cuprinzătoare” de capabilități, inclusiv: avioane de vânătoare și aeronave de patrulare; sisteme antirachetă; echipamente antidrone. Miza este reducerea riscurilor pentru transportul maritim și pentru securitatea regională, în condițiile în care atacurile asupra navelor comerciale au crescut tensiunea în zona Mării Negre și au împins NATO să acorde mai multă atenție flancului sud-estic. Resurse limitate în regiune și efectul de „competiție” între aliați Stoianov a atras atenția că aliații au capacități limitate și a menționat explicit că „România are nevoie de resurse suplimentare, la fel ca și statele baltice”. Mesajul indică faptul că o eventuală consolidare în Bulgaria ar trebui calibrată în raport cu alte nevoi de pe flancul estic, într-un context în care cererea de capabilități de apărare aeriană și antidrone este ridicată. Atacurile care au declanșat solicitarea și ce urmează Solicitarea Bulgariei vine după o serie de atacuri cu drone asupra a șapte nave comerciale în largul coastelor României și Bulgariei, începând cu 5 octombrie. Ministrul bulgar spune că se așteaptă la un răspuns rapid din partea NATO, dar avertizează că nici măcar cu resurse suplimentare nu poate exista „protecție absolută”, obiectivul fiind „reducerea riscului la minimum posibil”. În paralel, Bulgaria susține că are deja capacități de supraveghere și răspuns militar și că operează două sisteme de detectare și supraveghere a amenințărilor în apele sale, pregătind implementarea unui al treilea sistem, descris ca având o tehnologie care „nu a mai fost utilizată până acum”. [...]
România pregătește un răspuns instituțional după incidentele de securitate din Marea Neagră, dar fără să confirme deocamdată invocarea Articolului 4 al NATO , potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a spus că autoritățile vor reacționa după ce vor avea „toate datele” despre ce s-a întâmplat, în condițiile în care au trecut „relativ puține ore” de la incident. Întrebat dacă atacarea și scufundarea unei nave ar reprezenta un atac deliberat asupra suveranității României și dacă Bucureștiul va cere consultări în NATO în baza Articolului 4, șeful statului a evitat un răspuns categoric. „Pentru că au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele despre exact ce s-a întâmplat. Dar evident că o să existe o reacție. O să existe o reacție a statului român.” Coordonare România–Bulgaria și discuții directe cu secretarul general al NATO Nicușor Dan a anunțat că a discutat deja cu premierul Bulgariei despre deteriorarea situației de securitate din Marea Neagră și că cei doi vor aborda subiectul într-o întâlnire cu secretarul general al NATO, în aceeași zi, pentru a îmbunătăți coordonarea răspunsului la „provocările de securitate tot mai frecvente” din regiune. Contextul este dat de atacuri cu drone asupra a două nave comerciale în largul Bulgariei, dintre care una s-a scufundat. Autoritățile de la Sofia au transmis că iau în calcul inclusiv invocarea Articolului 4. Ce înseamnă Articolul 4 și de ce contează Articolul 4 al Tratatului NATO permite statelor membre să solicite consultări cu aliații atunci când consideră că le este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea. Activarea lui nu înseamnă automat un răspuns militar, dar poate accelera coordonarea politică și militară între aliați într-o situație de criză. România vrea un rol mai mare în arhitectura NATO la Marea Neagră Pe lângă reacția imediată la incident, președintele a reluat obiectivul României de a găzdui, prin rotație, nu doar conducerea, ci și locația unui comandament NATO pentru Marea Neagră. El a precizat că există deja un astfel de comandament, găzduit de Turcia de mai mulți ani, iar discuția vizează transformarea lui într-o structură rotațională. Separat, România urmărește să obțină sprijin la nivelul Uniunii Europene pentru construirea, împreună cu Bulgaria, a unui centru de securitate civilă la Marea Neagră. Marea Neagră, pe agenda Consiliului European Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles (15–16 octombrie), unde România intenționează să insiste ca preocupările de securitate din regiunea Mării Negre să fie incluse în concluziile summitului. Liderii europeni urmează să discute vineri despre războiul din Ucraina și situația generală de securitate. [...]
