Știri
Știri din categoria Apărare
Armata SUA mizează pe interceptoare ieftine, de 3.000–5.000 de dolari (aprox. 13.500–22.500 lei), pentru a contracara atacurile cu drone Shahed, într-o schimbare de abordare care urmărește să reducă presiunea bugetară și operațională asupra apărării antiaeriene tradiționale, potrivit Antena 3. Sistemele Merops sunt desfășurate pentru protejarea forțelor americane din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii amenințării reprezentate de dronele de tip Shahed-136.
Decizia vine după ce aceste sisteme și-au demonstrat eficiența în condiții reale de luptă în Ucraina, un argument important în adoptarea lor. Antena 3 notează că informația este relatată de Euromaidan Press.
În fața atacurilor de tip „roi” (valuri de drone menite să suprasolicite apărarea), problema centrală devine raportul dintre costul interceptorului și cel al țintei. Dronele Shahed folosesc, de regulă, navigație inerțială (INS – sistem care calculează poziția pe baza mișcării) combinată cu actualizări prin satelit, ceea ce le permite să execute atacuri coordonate.
În acest context, interceptoarele cu cost redus pot fi folosite împotriva amenințărilor aeriene de masă, în timp ce rachetele scumpe – precum cele ale sistemului Patriot – ar fi păstrate pentru ținte mai complexe.
Merops este construit în jurul dronei interceptoare Surveyor, o platformă ușoară, cu elice, capabilă să atingă viteze de peste 280 km/h. Conform articolului, drona are senzori pentru detectarea și urmărirea țintelor și poate opera:
menținându-și eficiența inclusiv în medii cu interferențe electromagnetice.
Fiecare sistem include o stație de comandă, module de lansare și mai multe drone interceptoare, într-o arhitectură distribuită: acoperirea este flexibilă și nu se limitează la apărarea unui singur punct fix.
Odată cu extinderea producției, costul unui interceptor este estimat la 3.000–5.000 de dolari (aprox. 13.500–22.500 lei), semnificativ sub costurile soluțiilor tradiționale de apărare antiaeriană. Antena 3 arată că această schimbare poate forța și adversarul să-și scumpească mijloacele de atac, crescând complexitatea dronelor folosite.
La nivelul NATO, articolul indică o tranziție către sisteme de apărare antiaeriană distribuite și interconectate, cu acoperire pe mai multe straturi, pentru a reduce dependența de un număr mic de platforme „grele”.
În același context, este menționat că Ucraina a realizat anterior prima interceptare din lume a unei drone rusești Shahed cu o dronă interceptoare lansată de pe o navă de suprafață fără echipaj.
Recomandate
România încearcă să-și conecteze industria de apărare la achizițiile NATO , după ce peste 20 de companii românești au prezentat la Bruxelles soluții tehnologice în fața agențiilor specializate ale Alianței, într-un demers pe care Guvernul îl leagă direct de accesul la o „piață de miliarde de euro”, potrivit Digi24 . Evenimentul „Romania Industry Day”, organizat la sediul NATO, a fost încheiat luni de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , alături de ministrul Economiei, Irineu Dărău, și de secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska. Mesajul central: România vrea să treacă de la rolul de cumpărător de securitate la cel de furnizor de soluții, cu efecte economice în țară. Ce caută companiile românești în lanțurile NATO Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), evenimentul a inclus consultări tehnice între companiile românești și două agenții NATO: NCIA (Agenția NATO pentru Comunicații și Informații) NSPA (Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții) Discuțiile au vizat domenii precum anti-dronă , securitate cibernetică și inteligență artificială , adică arii în care NATO cumpără atât echipamente, cât și servicii și integrare tehnologică. Miza economică invocată de MAE MAE plasează demersul în contextul în care „bugetele aliate pentru apărare depășesc 1,4 trilioane de dolari anual”, iar Oana Țoiu a susținut că firmele participante au „uși deschise” către o piață de ordinul miliardelor de euro. În același cadru, ministra a legat explicit promovarea industriei de apărare de obiective interne de ocupare și dezvoltare: „Patriotismul economic înseamnă exact acest lucru, să deschidem uşile NATO pentru companiile noastre, astfel încât investiţiile în apărare să genereze locuri de muncă de înaltă calificare şi prosperitate acasă”. Ce urmează MAE afirmă că „Romania Industry Day” face parte din eforturile de revitalizare a diplomației economice a României, în perspectiva unor reuniuni strategice NATO, inclusiv Summitul B9 de la București și summitul Alianței de la Ankara . În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre contracte semnate sau valori ale unor potențiale comenzi. [...]
Ucraina încearcă să transforme războiul dronelor într-o rețea industrială europeană , prin acorduri de dezvoltare și producție care mută o parte din capacități în state NATO și cresc miza pentru companiile implicate, inclusiv sub presiunea amenințărilor venite de la Moscova, potrivit Focus . Pe 16 aprilie 2026, la Middelburg, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat o declarație comună pentru un acord Ucraina– Țările de Jos în domeniul dronelor. Înțelegerea vizează, conform Kyiv Post , nu doar dezvoltarea și producția comună de drone și rachete, ci și războiul electronic (capabilități de bruiaj și contramăsuri) și alte tehnologii militare. Un element operațional important este că producția ar urma să aibă loc în ambele țări, iar Țările de Jos ar fi alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,23 miliarde lei) pentru producția de drone, potrivit aceleiași surse. Extinderea modelului: producție în Norvegia și discuții cu Germania Înaintea acordului cu Olanda, Ucraina convenise cu Norvegia ca drone ucrainene să fie produse pe teritoriul norvegian. În paralel, Kyiv Post relatează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet de apărare amplu”, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană. Miza pentru industrie: de la finanțare la tehnologii avansate Cooperarea pe drone este prezentată ca parte a unei strategii mai largi. RBC Ukraine amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme de apărare anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Potrivit RBC Ukraine, propunerea este încă „pe masă”, fără o decizie finală la Washington. Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a indicat că Ucraina vrea să multiplice acest tip de înțelegeri: „Suntem pregătiți să încheiem acorduri similare cu toți partenerii noștri de încredere.” Presiune din Rusia: „liste de ținte” și efectul de descurajare Pe fondul creșterii capacităților Ucrainei în domeniul dronelor, Ministerul rus al Apărării ar fi publicat liste cu companii și facilități din Europa care ar sprijini industria ucraineană de drone, relatează Kyiv Post. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a susținut că lista ar trebui înțeleasă „literalmente” ca un registru de potențiale ținte. Totuși, fostul ambasador al SUA la Kiev, Steven Pifer, citat de Kyiv Post, interpretează mesajele Moscovei ca încercări de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să sprijine industria de apărare ucraineană. Pifer mai notează că armata rusă este deja solicitată de războiul din Ucraina și ridică întrebarea dacă Rusia ar dori, în același timp, un conflict cu state NATO. [...]
Ucraina încearcă să înlocuiască o treime din infanterie cu roboți și drone în 2026 , pe fondul unui război în care lipsa de personal și supravegherea aeriană fac tot mai riscantă prezența soldaților în prima linie, potrivit CNN . Un exemplu invocat este o operațiune desfășurată vara trecută de unitatea „NC13” din cadrul Brigăzii a Treia de Asalt Separate , în care o poziție inamică ar fi fost luată cu ajutorul roboților tereștri și al dronelor, iar prizonierii ar fi fost capturați fără implicarea infanteriei. Comandantul unității, Mykola „Makar” Zinkevych, a declarat că „poziția a fost capturată fără să se tragă niciun foc”. CNN notează că afirmația privind „prima dată în istorie” este greu de verificat independent. De ce contează: răspuns operațional la deficitul de personal și la riscul pentru infanterie Zinkevych spune că Ucraina nu va avea „niciodată” un avantaj numeric față de Rusia și că încearcă să compenseze prin tehnologie. În acest context, misiunile în care roboții înlocuiesc soldații au devenit, potrivit lui, o activitate obișnuită pentru unitate. Schimbarea vine după ani în care dronele au dominat cerul deasupra frontului, crescând costul uman al deplasărilor și al operațiunilor în apropierea liniei de contact. Ca răspuns, Ucraina a extins utilizarea dronelor terestre (vehicule controlate de la distanță, pe roți sau șenile) și a altor sisteme robotice de la roluri logistice la misiuni de asalt. Ce pot face roboții tereștri și unde au avantaj Potrivit materialului, dronele terestre sunt mai greu de observat și interceptat decât vehiculele militare mai mari. Spre deosebire de dronele aeriene, ele pot opera în toate condițiile meteo și pot transporta încărcături mai mari, având și o autonomie mai bună. Ca exemplu de reziliență, Corpul III de Armată (din care face parte brigada menționată) a afirmat la finalul anului trecut că un robot terestru echipat cu mitralieră ar fi reușit să țină pe loc un avans rusesc timp de 45 de zile, având nevoie doar de mentenanță ușoară și de reîncărcarea bateriei o dată la două zile. 22.000 de misiuni în trei luni și o dezbatere care abia începe Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat marți că dronele și roboții au efectuat peste 22.000 de misiuni în ultimele trei luni și că „au fost salvate vieți de peste 22.000 de ori” prin trimiterea roboților în zonele cele mai periculoase. Robert Tollast, expert în război terestru la Royal United Services Institute, a apreciat că progresele Ucrainei vor alimenta o dezbatere despre dacă roboții sunt „viitorul războiului”. El a avertizat însă că dronele terestre ar putea avea dificultăți în a menține controlul asupra teritoriului, comparând situația cu folosirea tancurilor fără sprijinul infanteriei, chiar dacă aceste sisteme „salvează acum în mod regulat viețile soldaților” în evacuări, reaprovizionare, deminare și tot mai des în luptă. [...]
Avertismentul șefului Comandamentului Spațial al SUA mută presiunea pe apărarea sateliților , într-un moment în care Europa și NATO discută accelerarea producției de armament și creșterea cheltuielilor militare, potrivit Digi24 . Generalul Stephen Whiting, șeful Comandamentului Spațial al SUA, a spus că Vladimir Putin ar pregăti un atac de tip „Pearl Harbor” împotriva sateliților, prin plasarea pe orbită a unei arme nucleare antisatelit. Într-o declarație pentru The Times, Whiting a afirmat că o astfel de armă ar pune în pericol sateliții aflați pe orbita joasă a Pământului și ar produce un rezultat „pe care pur și simplu nu l-am putea tolera”. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Daily Mail . De ce contează: sateliții sunt infrastructură critică, iar riscul e sistemic Miza depășește zona strict militară: sateliții susțin comunicații, navigație (GPS) și o parte din funcționarea economiei moderne. Whiting a mai spus că Rusia „continuă să investească în arme antispațiale” și a indicat drept element al acestei strategii „bruiajul susținut al comunicațiilor prin satelit și al GPS-ului”, la o scară care ar pune „în pericol avioanele civile”. Generalul a refuzat să comenteze cum a ajuns SUA la concluzia privind planurile Kremlinului, potrivit materialului citat. Implicații de reglementare: posibilă încălcare a Tratatului privind spațiul cosmic Dacă informațiile s-ar confirma, ar fi „o încălcare majoră” a Tratatului privind spațiul cosmic, la care Rusia este semnatară, mai arată articolul. În termeni practici, o astfel de evoluție ar ridica presiunea pentru măsuri de descurajare și protecție a infrastructurii spațiale, inclusiv prin cooperare între aliați. Context NATO–UE: cheltuieli mai mari și producție industrială de apărare Pe fondul „agresivității crescute” a Rusiei, lideri ai UE și NATO au discutat în aceste zile despre consolidarea producției europene de armament. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis după întâlnirea cu șeful NATO, Mark Rutte : „Trebuie să investim mai mult, să producem mai mult și să facem ambele lucruri mai repede.” În același timp, aliații NATO s-au angajat anul trecut să majoreze cheltuielile de bază pentru apărare la 3,5% din PIB, în încercarea de a răspunde criticilor privind nivelul insuficient al investițiilor europene în apărare. Oficialii NATO spun că producția industrială va fi unul dintre subiectele centrale ale viitorului summit al alianței de la Ankara. Rutte a scris că „o Europă mai puternică înseamnă un NATO mai puternic” și că discuțiile cu von der Leyen au vizat inclusiv creșterea producției industriale de apărare, continuarea sprijinului pentru Ucraina și protejarea infrastructurii critice. [...]
Italia vrea să treacă de la sprijin militar la capacitate de producție împreună cu Ucraina , printr-un plan de dezvoltare și fabricare comună de drone de luptă, într-un semnal că războiul împinge statele europene să-și consolideze baza industrială de apărare. Informația apare în Focus , care relatează despre întâlnirea din 15 aprilie 2026, la Palazzo Chigi (Roma), dintre premierul Giorgia Meloni și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Meloni a spus, potrivit Kyiv Independent, că Italia este „foarte interesată” să dezvolte o producție comună, „în special în sectorul dronelor”, unde Ucraina ar fi devenit în ultimii ani un lider. Din perspectivă operațională, miza este trecerea de la livrări punctuale de echipamente la o cooperare industrială care poate susține pe termen mai lung nevoile de pe front și, potențial, cererea europeană pentru astfel de sisteme. De ce contează: dronele și apărarea anti-dronă devin infrastructură de securitate Zelenski a folosit vizita pentru a argumenta că amenințarea dronelor nu mai este una „locală”, ci una care afectează întreaga Europă. Potrivit Bloomberg , el a avertizat că „astăzi nimeni nu se poate simți în siguranță fără o protecție puternică împotriva tuturor tipurilor de drone”. În aceeași logică, Zelenski a prezentat ideea unor acorduri de securitate prin care Ucraina ar combina experiența acumulată în lupta contra dronelor cu „forța industrială” a altor țări. Kyiv Independent notează că liderul ucrainean insistă și pentru o cooperare mai strânsă în domeniul apărării aeriene, vorbind despre necesitatea unui „sistem de apărare cu adevărat eficient” pentru Europa. Context: Italia, între ajutor militar și presiune economică asupra Rusiei Italia este prezentată ca un susținător constant al Kievului. Focus scrie că, de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, Roma a livrat 12 pachete de asistență pentru apărare, inclusiv un sistem de apărare antiaeriană SAMP/T furnizat împreună cu Franța. Pe agenda discuțiilor de la Roma au mai fost, potrivit Kyiv Independent: creditul planificat al UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina; un nou pachet de sancțiuni al UE (al 20-lea), blocat în prezent de Ungaria; situația de pe front; conflictul paralel SUA–Iran. Meloni a susținut, potrivit Bloomberg, că presiunea economică asupra Moscovei – inclusiv prin energie și sancțiuni – rămâne „unul dintre cele mai bune mijloace” pentru a împinge Rusia spre negocieri. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar, o capacitate de producție sau companii implicate în proiectul de drone, iar Focus nu indică dacă este vorba despre o linie de fabricație în Italia, în Ucraina sau în ambele țări. Cert este că discuția a fost ridicată la nivel politic, ca parte a unei strategii mai largi prin care Kievul caută să-și asigure sprijin european pe fondul mutării atenției SUA către conflictul cu Iran, potrivit Kyiv Independent. În acest context, mesajul politic al Romei este că Italia nu vrea o fracturare a alianței occidentale: Meloni a avertizat, citată de Bloomberg, că „o alianță occidentală divizată, o Europă ruptă ar fi un mare cadou pentru Rusia”. [...]
România încearcă să intre direct în lanțul de achiziții al NATO printr-un eveniment organizat în premieră la sediul Alianței din Bruxelles, menit să sprijine companiile românești să devină furnizori ai structurilor NATO, potrivit News . „ Romania Industry Day ” este deschis luni de ministrul de Externe, Oana Țoiu, și ministrul Economiei, Irineu Darău, iar delegația include specialiști și reprezentanți ai „peste 20 de companii” din domenii precum inteligență artificială, drone, securitate cibernetică și aeronautică. Miza economică invocată de ministrul de Externe este accesul la un buget de achiziții și capabilități de apărare de dimensiuni foarte mari la nivelul Alianței. Oana Țoiu indică faptul că „cheltuielile totale anuale ale Aliaților pentru cerințele de apărare au depășit 1,4 trilioane”, argumentând că industria românească „trebuie să fie conectată strategic la acest lanț global de achiziții”. „Nu mergem acolo în vizită, ci alături de specialiștii noștri și de peste 20 de companii românești care fac performanță în inteligență artificială, drone, securitate cibernetică și aeronautică.” Ce urmărește concret evenimentul Conform datelor transmise de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), obiectivul central este creșterea profilului industriei naționale de apărare și a sectorului de securitate cibernetică drept furnizori potențiali pentru Aliați, prin contact direct cu structurile relevante ale NATO. Evenimentul include consultări la nivel înalt cu: Agenția NATO pentru Comunicații și Informatică (NCIA) ; Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA). Scopul acestor întâlniri este „identificarea unor modalități concrete” de integrare a companiilor românești în viitoare programe de înzestrare și în activități de suport logistic ale Alianței. Cine a organizat și ce tip de companii participă MAE precizează că evenimentul este organizat la inițiativa ministrului Afacerilor Externe, prin Delegația Permanentă a României la NATO, cu sprijin tehnic și logistic din partea Ministerului Economiei, care a gestionat și selecția companiilor participante. În lista de domenii reprezentate de operatorii economici confirmați sunt menționate atât companii private, cât și de stat, cu portofolii în: dezvoltare software; comunicații securizate; sisteme satelitare; tehnologie anti-dronă; aeronautică; armament de ultimă generație. De ce contează pentru companii și pentru stat Mesajul politic al inițiativei este că securitatea în 2026 nu mai înseamnă doar prezență militară, ci și capacitate industrială, iar intrarea firmelor românești în contracte NATO ar putea avea efecte economice interne, de la locuri de muncă la dezvoltare de tehnologie. În același timp, MAE încadrează demersul ca etapă în eforturile de „diplomație economică” și ca parte a pregătirii pentru Summitul B9 de la București și Summitul NATO de la Ankara, conform declarațiilor Oanei Țoiu. [...]
