Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina își mută accelerat apărarea spre un model „software + drone”, cu peste 200 de companii implicate, într-un ecosistem care folosește inteligență artificială pentru recunoaștere, analiză de date de luptă și automatizarea unor funcții de armament, potrivit Focus. Miza operațională este scurtarea lanțului „detectare–decizie–lovire” și creșterea protecției propriilor trupe, prin integrarea pe scară largă a sistemelor AI direct pe front.
Conform Kyiv Independent, în Ucraina lucrează acum peste 200 de firme la drone și sisteme de armament controlate cu AI. Pe platforma guvernamentală Brave1, dedicată promovării tehnologiilor de apărare, sunt înregistrate peste 300 de proiecte legate de AI, iar peste 70 de sisteme cu AI și „computer vision” (viziune computerizată – algoritmi care „înțeleg” imagini/video) sunt deja utilizate pe front.
În teren, sistemele AI sunt folosite pentru:
Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, obiectivul este ca „cât mai toate” dronele de pe front să fie echipate cu funcții de „machine vision” și AI, pentru atacuri mai rapide și mai precise și pentru reducerea riscurilor pentru militari.
În paralel, Ucraina construiește o rețea de noi centre de tehnologie militară, menite să acopere zone-cheie ale războiului modern: lovituri la distanță medie și mare, vehicule robotizate la sol și sprijin mai eficient pentru artilerie. Unul dintre punctele centrale este Defense AI Center, unde ar urma să fie dezvoltate soluții pentru utilizare directă în luptă și să fie organizată mai eficient colaborarea dintre armată și industria de apărare.
Ministrul apărării, Mychajlo Fedorow, este citat astfel:
„Avantajul tehnologic este decisiv în războiul modern. Trebuie să fim mai rapizi decât inamicul, în fiecare fază.”
Ministerul Apărării indică și o colaborare în creștere cu firme străine: prin inițiative precum Avengers Labs și „Test in Ukraine”, companiile internaționale își pot testa tehnologiile folosind date din zona de război.
Totodată, Ucraina a semnat primul acord cu Germania pentru schimb de date de apărare și dezvoltare comună de tehnică militară nouă, potrivit informațiilor citate de Focus.
Recomandate
Șeful armatei ucrainene respinge ruptura cu Ministerul Apărării, pe fondul presiunii publice pentru schimbări la vârf , într-un moment în care Kievul încearcă să țină sub control atât frontul, cât și tensiunile interne din sistemul de apărare, potrivit HotNews . Oleksandr Sîrskîi a negat public informațiile despre un conflict cu fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, susținând că discuțiile și dezacordurile dintre instituții sunt normale „în timpul unui război major”, relatează The Kyiv Independent. Reacția vine la câteva zile după ce președintele Volodimir Zelenski l-a înlăturat pe Fedorov, într-o remaniere amplă care a inclus demisia întregului cabinet condus de Iulia Sviridenko. Miza este una operațională: în spațiul public, demiterea lui Fedorov a fost legată de presupuse divergențe „ireconciliabile” cu șeful armatei, iar protestele de la Kiev au cerut inclusiv demisia lui Sîrskîi. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, citată de publicația de la Kiev, Zelenski analizează acum și o posibilă demitere a comandantului-șef , o decizie așteptată „în curând”, posibil în câteva zile. „Războiul se câștigă prin muncă, nu prin dramă publică” Într-un text de opinie publicat pe 20 iulie în revista Militarnyi, Sîrskîi a criticat politizarea subiectelor militare și reducerea lor la „sloganuri”, argumentând că teme precum contractele, achizițiile și mobilizarea sunt mai complicate decât dezbaterile din mediul online. „Reducerea acestui război la o confruntare între două persoane este cel mai mare serviciu pe care îl putem face inamicului”, a scris Sîrskîi. Generalul a insistat că relația cu Fedorov a fost una profesională, chiar dacă au existat poziții diferite, și a avertizat că împărțirea societății în „tabere” slăbește capacitatea de decizie într-un domeniu în care miza este viața oamenilor. Disputele de fond: drone, achiziții și contracte Sîrskîi a respins acuzațiile că s-ar fi opus creșterii rolului dronelor, afirmând că el a inițiat crearea Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei și l-a recomandat personal pe comandantul acestora, Robert „Magyar” Brovdi. În același timp, a susținut că eficiența dronelor depinde de un pachet mai larg de capabilități și echipamente, de la artilerie și apărare aeriană la război electronic. Pe zona de personal, șeful armatei a criticat reformele recente ale contractelor militare inițiate de Fedorov, spunând că aproximativ 2.000 de militari au semnat noile contracte, deși acestea au fost introduse cu mai bine de o lună în urmă, și avertizând că unii soldați și-au pierdut motivația după ce se așteptau la condiții diferite. În plus, Sîrskîi a contestat ideea că bugetul de salarii ar fi putut fi „redistribuit” către achiziția de drone, afirmând că salariile militarilor „nu constituie o rezervă pentru redistribuire”. Mesaj către politic: „Nu sunt în război cu ministerul” În intervenția sa, Sîrskîi a încercat să închidă disputa instituțională și să transmită că armata va coopera cu orice ministru numit de stat, subliniind că ținta este Rusia, nu conducerea civilă a apărării. „Nu sunt în război cu ministerul. Sunt în război cu Rusia”, a spus Sîrskîi, adăugând: „Meseria mea este războiul. (…) Asta fac și voi continua să fac.” Contextul rămâne însă tensionat: HotNews notează că deciziile recente ale lui Zelenski au atras critici din partea parlamentarilor, veteranilor și opiniei publice, inclusiv pe fondul temerilor că demiterea lui Fedorov ar putea submina reformele din Ministerul Apărării și ar amplifica îngrijorările privind conducerea militară. [...]
România ar urma să primească 2,15 miliarde de euro (aprox. 10,8 miliarde lei) pentru extinderea conductelor NATO de combustibil , în cadrul unui proiect finanțat din fonduri comune ale Alianței, potrivit Economedia , care citează o postare a președintelui Nicușor Dan . Miza economică pentru România este dublă: investiții de infrastructură pe termen lung și potențiale contracte pentru companii locale, pe lângă componenta de securitate. Consiliul Nord-Atlantic a aprobat finanțarea totală a proiectului la 27 de miliarde de euro pentru următorii 20 de ani , descrisă ca cea mai mare investiție de acest tip din istoria NATO. Proiectul vizează modernizarea rețelei de combustibil militar din perioada Războiului Rece și extinderea ei către Est. Ce presupune proiectul și cine sunt principalii beneficiari Inițiativa are ca obiectiv extinderea rețelei NATO de conducte pentru combustibil, considerată esențială pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic , în contextul lecțiilor desprinse după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit mesajului transmis de președinte. România este indicată între principalii beneficiari, alături de: Polonia Turcia Bulgaria Acordul a fost semnat de cei 32 de ambasadori ai NATO la ultima reuniune înainte de vacanța de vară. Potrivit unor diplomați citați de POLITICO, înțelegerea a fost posibilă după ce Turcia a renunțat la o încercare de ultim moment de a amâna adoptarea proiectului. Impact economic: lucrări pe teritoriul României și utilizări civile Nicușor Dan afirmă că România a fost implicată „încă de la început” prin Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale și Delegația României la NATO. Conform aceleiași declarații, noua rețea va traversa teritoriul României și va avea utilizări atât militare, cât și civile , ceea ce ar putea deschide „oportunități importante pentru economia și companiile românești”. În același mesaj, președintele leagă proiectul de consolidarea rolului României ca aliat de primă linie la Marea Neagră și de întărirea conectivității strategice cu ceilalți aliați. Context politic: un episod recent de comunicare neclară Economedia notează și că, în urmă cu două săptămâni, la o conferință de presă la Ankara, președintele nu a știut să răspundă unei întrebări despre extinderea conductelor militare NATO, întrebat în limba română de un reporter Bloomberg, reacționând cu „Pentru aprovizionare, sau pentru ce?”, apoi oferind un răspuns fără legătură cu întrebarea. Pentru mediul de afaceri, relevanța imediată rămâne dimensiunea financiară indicată pentru România și perspectiva ca proiectul – derulat pe 20 de ani – să genereze lucrări și contracte, în măsura în care detaliile de implementare vor fi stabilite. [...]
Israelul analizează o achiziție scumpă de capabilități anti-submarin, pe fondul tensiunilor cu Turcia , iar opțiunea discutată în cadrul establishmentului de apărare este avionul de patrulare maritimă Boeing P-8 Poseidon, potrivit The Jerusalem Post , care citează o sursă din IDF. Aeronava P-8 Poseidon este descrisă ca fiind dezvoltată pentru US Navy pe baza unui avion comercial de pasageri convertit pentru utilizare militară și este operată în prezent de mai multe țări. Conform publicației, P-8 are un echipaj de nouă persoane (șapte comandanți de misiune și tehnicieni), o rază operațională de 2.200 km în mediu maritim și poate fi realimentată în zbor pentru extinderea autonomiei. Ce ar aduce P-8 în plan operațional P-8 este prezentat ca o platformă multirol, proiectată în principal pentru detectarea submarinelor, cu un set de senzori specifici misiunilor maritime: radar de căutare, senzori acustici, sisteme automate de identificare, senzori electro-optici și în infraroșu, precum și senzori de vapori pentru detectarea submarinelor diesel. Aeronava poate transporta armament pentru ținte de la suprafață și sub apă, inclusiv torpile, bombe și mine navale. În paralel, IDF operează deja „Oron”, un avion avansat de informații și supraveghere strategică folosit de Forțele Aeriene Israeliene, descris ca „unic” prin capacitatea de a sprijini operațiuni care implică mai multe ramuri și agenții (forțele aeriene, informațiile militare, marina și Ministerul Apărării). Costul și condițiile politice ale unei eventuale achiziții O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat că IDF menține în prezent un nivel „foarte ridicat” al capabilităților de luptă anti-submarin, însă achiziția P-8 ar fi „extrem de costisitoare”, mai ales „în circumstanțele actuale”. Potrivit aceleiași surse, ecuația s-ar putea schimba dacă aeronava ar fi inclusă într-un acord diplomatic mai amplu cu Casa Albă. De ce Turcia intră în calculul de securitate al Israelului Publicația notează că achiziția este una dintre opțiunile analizate pe fondul îngrijorărilor că retorica „tot mai inflamatorie și extremă” a unor oficiali turci la adresa Israelului s-ar putea transforma, în timp, în acțiuni care să ducă la fricțiuni cu IDF. Cel mai apropiat episod de acest tip, potrivit articolului, a fost atunci când Turcia a amenințat că va escorta o flotilă de protest către Fâșia Gaza cu nave purtătoare de rachete, propunere abandonată ulterior în urma presiunilor diplomatice din partea Israelului și a SUA. În acest context, Israelul ar trata cu „sensibilitate” dosarele care implică armata turcă, în condițiile în care Turcia este membră NATO, iar cooperarea militară bilaterală (inclusiv exerciții comune aeriene și navale) s-a degradat în ultimul deceniu și jumătate, ajungând la ostilitate în ultimii ani. Articolul mai arată că marina turcă este considerată una dintre cele mai mari și mai puternice din Orientul Mijlociu și între statele membre NATO, iar capabilitățile sale au crescut prin achiziții externe (inclusiv din Germania) și prin dezvoltarea de echipamente produse local. Turcia operează peste 10 submarine diesel-electrice active; cele mai vechi sunt folosite preponderent pentru instruire și sunt retrase, iar o nouă serie de submarine cu propulsie independentă de aer este în construcție. Flota include și fregate, corvete, nave cu rachete, nave rapide de patrulare, forțe amfibii și portavioane pentru drone. Declarații politice: „ar putea avea loc chiar mâine dimineață” Ministrul pentru Afaceri ale Diasporei, Amichai Chikli , a avertizat asupra amenințării în creștere din partea Turciei, într-o conferință la Ierusalim, potrivit N12 News, citat de publicație. „Ar putea exista contact direct cu armata turcă pe mare. Acesta nu este un scenariu imposibil; s-ar putea întâmpla chiar mâine dimineață.” Chikli a criticat retorica anti-Israel a Turciei și l-a acuzat pe președintele Recep Tayyip Erdogan de „bigotism”, potrivit N12, în timp ce articolul menționează și alte afirmații ale ministrului la adresa liderului turc. În acest stadiu, materialul indică existența unor discuții în establishmentul de apărare, dar nu oferă un calendar sau o decizie de achiziție; elementul determinant rămâne combinația dintre cost și cadrul politic în care o astfel de achiziție ar putea fi negociată. [...]
Un eventual conflict armat în spațiu ar afecta inevitabil toate capacitățile orbitale , avertizează generalul Chance Saltzman , șeful în exercițiu al operațiunilor Forțelor Spațiale ale SUA, într-un discurs susținând că „mecanica orbitală” face imposibilă evitarea „zonei de război”, potrivit Space . Mesajul are o miză operațională directă: într-un mediu orbital aglomerat, distrugerea chiar și a unui singur satelit poate genera riscuri în lanț pentru mii de alte platforme, inclusiv pentru misiuni cu echipaj. Saltzman a vorbit pe 15 iulie, la conferința Global Air and Space Chiefs Conference 2026 , în ultimul său discurs public în calitate de Chief of Space Operations (CSO). Declarațiile sale au fost publicate de Space Force, iar ideea centrală este că, spre deosebire de teatrele de operații terestre, maritime sau aeriene, în spațiu nu există posibilitatea „ocolirii” zonei de conflict: orbitele sunt limitate, iar traiectoriile impun interdependențe între sateliți, indiferent de statul care îi operează. De ce contează: riscul de „efect în cascadă” din cauza deșeurilor orbitale Generalul leagă explicit riscul militar de problema deșeurilor spațiale: anumite înclinații orbitale sunt deja „aglomerate”, cu mii de nave spațiale. Într-un asemenea context, fragmentarea unui obiect (de exemplu, în urma unei lovituri) poate crea pericole pentru multe alte vehicule spațiale, inclusiv pentru cele cu echipaj. Ca exemplu, articolul amintește testul Rusiei din 2022, când un satelit a fost distrus cu o rachetă, lăsând un câmp de resturi care „persistă și astăzi”; Stația Spațială Internațională (ISS) a fost nevoită să îl evite de mai multe ori. Saltzman avertizează că, dacă un conflict ar implica distrugerea chiar și a unui singur satelit, ar putea apărea un „efect necontrolat” care să facă părți din orbita Pământului inutilizabile. Mesajul operațional: descurajare și cooperare între statele cu programe spațiale Deși avertismentul este dur, Saltzman insistă că natura „împărtășită” a spațiului ar trebui să împingă statele către cooperare și descurajare (adică prevenirea conflictului prin creșterea costurilor și reducerea beneficiilor unui atac). „Dacă un conflict se extinde în spațiu, niciunul dintre noi nu va putea evita zona de război.” „Vom împărtăși consecințele; prin urmare, ar trebui să împărtășim responsabilitatea pentru un domeniu spațial sigur, securizat și stabil.” În același registru, el reia ideea exprimată și în alte intervenții publice: apărarea utilizării pașnice a spațiului este „un sport de echipă”, iar „domeniul este prea mare, prea complex, prea dinamic” pentru a fi securizat de o singură națiune. Context: tranziție de leadership și bugetul cerut pentru Space Force Saltzman urmează să se retragă în august 2026, după ce a condus Space Force ca al doilea CSO din 2022. Președintele Donald Trump l-a nominalizat ca succesor pe general-locotenentul Douglas A. Schiess, în prezent adjunct pentru operațiuni din noiembrie 2025. Într-o audiere de confirmare, Schiess a apărat cererea de buget a Space Force de 71 de miliarde de dolari, argumentând că fondurile sunt necesare pentru descurajarea dezvoltării capabilităților militare spațiale ale Chinei. Potrivit Space News, el a spus că suma cerută este „exact” cât este nevoie. [...]
Ucraina încearcă să accelereze întărirea apărării aeriene și să deschidă piața SUA pentru dronele sale , după discuțiile de la Kiev dintre președintele Volodîmîr Zelenski și ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, potrivit Kyiv Post . Pe agendă au fost transferurile de interceptoare Patriot printr-un mecanism NATO de finanțare și avansarea așa-numitului „Drone Deal”, care ar putea include testarea oficială a dronelor ucrainene în Statele Unite. Zelenski a spus că Whitaker a fost însoțit de general-locotenentul american Curtis Buzzard, comandantul NATO Security Assistance & Training for Ukraine. Discuțiile au vizat, „în primul rând”, creșterea livrărilor de interceptoare Patriot prin programul NATO Prioritized Ukraine Requirements List (PURL), în care aliații Kievului finanțează achiziția de armament american pentru Ucraina. „Am avut o discuție bună – în primul rând despre cum să protejăm cerul Ucrainei cu mai multe interceptoare Patriot prin PURL. Aceasta este o prioritate critică acum, deoarece atacurile masive ale Rusiei continuă neabătut”, a transmis Zelenski, într-o postare pe X, citată de publicație. Contextul imediat este intensificarea atacurilor rusești: Kyiv Post notează că Rusia a lovit Kievul în weekend cu aproximativ 40 de rachete balistice, iar estimări menționate de publicație indică faptul că numărul rachetelor lansate în iulie ar fi depășit producția lunară cunoscută a Moscovei. Patriot: transferuri prin PURL și discuții despre producție sub licență Pe lângă transferurile de interceptoare, Zelenski a afirmat că a discutat și despre producția sub licență a rachetelor Patriot în Ucraina, fără a oferi detalii. Articolul amintește că președintele SUA, Donald Trump, a anunțat pe 8 iulie, la summitul NATO de la Ankara, un plan prin care Ucraina ar urma să producă rachete PAC-3 Patriot de ultimă generație, ceea ce ar face-o singura țară din afara SUA cu o astfel de licență, după Japonia. Totuși, calendarul rămâne incert: publicația menționează informații potrivit cărora producția ar putea fi găzduită inițial de Germania sau o altă țară europeană, înainte de a fi mutată în Ucraina. Germania este indicată ca fiind printre puținele state care produc în prezent rachete mai vechi PAC-2, inclusiv unele destinate Ucrainei. „Drone Deal”: un document semnat și posibilă testare în SUA În privința „Drone Deal”, Zelenski a sugerat că negocierile sunt aproape de final și a spus că părțile au semnat deja „un document”, pe care l-a descris drept „un pas mare înainte”, exprimându-și dorința ca acordul să fie finalizat curând. Kyiv Post citează Radio Liberty, potrivit căruia documentul semnat ar deschide calea pentru testarea oficială de către SUA a dronelor ucrainene, cu aproximativ 100 de drone de la fiecare dintre șase producători ucraineni care ar urma să ajungă în Statele Unite. Publicația mai notează că, la începutul lunii iulie, producătorul ucrainean F-Drones a anunțat prima livrare de 2.000 de drone de atac F10 către SUA, în baza unui contract cu Pentagonul. „Drone Deal” este descris ca o inițiativă ucraineană de export și scalare a producției de drone împreună cu alte țări, în schimbul altor forme de sprijin militar. Kyiv Post menționează că Ucraina a semnat astfel de acorduri cu mai multe țări din Orientul Mijlociu în aprilie (după izbucnirea războiului din Iran), precum și cu aliați europeni, inclusiv un al nouălea acord cu Danemarca, semnat la începutul lunii iulie. La întâlnirea de miercuri, Zelenski a mai spus că i-a acordat generalului Buzzard ordinul „Pentru Merit”, clasa a III-a. [...]
Marea Britanie pune bani și calendar pe „robo-wingmen” pentru a completa avioanele cu pilot , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra modului în care Royal Air Force își proiectează viitoarele flote și misiuni, potrivit Axios . Programul britanic de „collaborative combat aircraft” (CCA – aeronave fără pilot care operează în echipă cu avioane cu pilot) va purta numele Storm Fighter , a anunțat luna aceasta ministrul pentru pregătire de apărare și industrie, Luke Pollard , într-un discurs la Global Air and Space Chiefs’ Conference, la Londra. În viziunea prezentată, Storm Fighter ar urma să zboare alături de Eurofighter Typhoon și Lockheed Martin F-35, în roluri descrise drept „înger păzitor” și „câine de atac”. Banii: 300 milioane lire pentru start, cu un demonstrator „cel puțin în 2030” Planul de investiții în apărare (Defense Investment Plan), prezentat tot luna aceasta, alocă 300 milioane lire sterline (aprox. 1,8 miliarde lei) pentru a porni dezvoltarea de CCA „indigene” (dezvoltate local). Documentul menționează că un demonstrator ar trebui să zboare „cel puțin până în 2030”. Mai mulți contractori din industria de apărare și-au exprimat interesul, potrivit Janes și Breaking Defense, notează publicația. De ce contează: RAF spune că platformele cu pilot „nu mai sunt suficiente” Șeful Air Staff, Air Chief Marshal Harv Smyth, a legat explicit tranziția de realitatea câmpului de luptă: supremația aeriană rămâne „baza” pentru celelalte opțiuni, dar „platformele cu echipaj singure nu mai sunt suficiente” într-un spațiu de luptă „complex și saturat”. „CCA-urile nu mai sunt ceva al viitorului. Sunt foarte mult treaba de azi.” Un portofoliu mai larg de drone: război electronic, lovituri la distanță și „colegi” pentru Apache Pe lângă Storm Fighter, Marea Britanie urmărește și Storm Chrome (dronă pentru război electronic) și Storm Fire (dronă pentru lovituri la distanță), precum și „compatrioți” robotici pentru elicopterele de atac Apache fabricate de Boeing. Pentru această ultimă direcție, Project NYX a primit 220 milioane lire sterline (aprox. 1,3 miliarde lei) în planul de investiții. Context: presiunea operațională vine și din lecțiile războiului din Ucraina Axios amintește că dronele sunt puse pe seama majorității victimelor în războiul Rusia–Ucraina, iar lipsa unei dominații aeriene tradiționale, combinată cu artileria intensă, a transformat conflictul într-un război de uzură la sol. În paralel, și SUA accelerează competiția pentru „robo-wingmen”, cu nume precum Anduril Industries, General Atomics, Lockheed Martin, Northrop Grumman și Shield AI menționate ca participanți. [...]
