Știri
Știri din categoria Apărare
SUA pregătesc opțiuni militare pentru Strâmtoarea Ormuz, iar riscul major rămâne blocarea unei rute-cheie pentru comerțul global, potrivit Adevărul, care citează surse CNN. Planurile ar urma să fie activate dacă armistițiul cu Teheranul se prăbușește, într-un context în care traficul comercial evită încă zona, iar redeschiderea rapidă a strâmtorii nu este considerată garantată nici după eventuale lovituri.
Oficiali ai armatei americane elaborează scenarii de atac axate pe apărarea Iranului în jurul Strâmtorii Ormuz, Golfului Arabiei și Golfului Oman. În analiză intră lovituri asupra așa-numitelor „ținte dinamice” – obiective mobile sau care își schimbă rapid poziția – precum:
Publicația notează că blocarea Strâmtorii Ormuz a afectat deja economia globală și că situația persistă în pofida armistițiului care a oprit temporar bombardamentele lansate de SUA pe 7 aprilie.
Dacă în prima fază SUA ar fi vizat mai ales obiective din afara strâmtorii, pentru a lovi în adâncimea teritoriului Iranului, noile planuri se concentrează pe zona maritimă strategică.
Potrivit CNN, o mare parte din rachetele de coastă ale Iranului ar fi rămas intacte, iar Teheranul ar dispune de numeroase ambarcațiuni rapide care pot ataca nave comerciale, complicând eforturile de redeschidere a rutei.
Mai mulți oficiali citați de CNN avertizează că, chiar și în cazul unor noi lovituri, redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz nu este sigură.
„Dacă nu poți dovedi fără echivoc că 100% din capacitatea militară a Iranului este distrusă sau că riscul poate fi controlat aproape complet, decizia depinde de cât de mult este dispus președintele american să își asume riscuri și să trimită nave prin strâmtoare”, a declarat o sursă apropiată planificării militare.
Pentagonul ar lua în calcul și lovituri asupra infrastructurii cu dublă utilizare, inclusiv facilități energetice, ca instrument de presiune pentru a forța Iranul la negocieri. O astfel de escaladare este descrisă drept controversată de unii oficiali americani.
Separat, o altă variantă discutată ar viza eliminarea unor lideri militari iranieni sau a unor persoane considerate „obstrucționiste” în cadrul regimului, inclusiv figuri din Garda Revoluționară, precum șeful acesteia, Ahmad Vahidi.
Un purtător de cuvânt al Pentagonului a refuzat să comenteze detaliile, precizând doar că armata prezintă președintelui opțiuni și că toate „rămân pe masă”.
Donald Trump ar considera că regimul de la Teheran este „fracturat” după pierderile suferite în urma operațiunilor americano-israeliene și ar fi sugerat existența unor tensiuni interne, însă sursele citate de CNN spun că președintele american nu ar fi dispus să prelungească armistițiul pe termen nedefinit.
În teren, o parte semnificativă a capacităților militare iraniene ar fi supraviețuit bombardamentelor inițiale, inclusiv lansatoare de rachete și drone kamikaze, unele fiind mutate în alte zone în timpul armistițiului.
În paralel, SUA mențin o prezență navală importantă în regiune, cu 19 nave desfășurate în Orientul Mijlociu și în Oceanul Indian, iar unele operațiuni recente din cadrul blocadei au inclus interceptarea și controlul unor nave suspectate că transportă petrol iranian.
Recomandate
Administrația SUA își înăsprește controlul asupra cercetării biologice finanțate în străinătate , după ce șefa comunității americane de informații a făcut publice documente care ar indica existența unei rețele de 120 de laboratoare biologice în peste 30 de țări, inclusiv în Ucraina, potrivit HotNews . Demersul este prezentat ca unul neobișnuit: directoarea Serviciului Național de Informații al SUA (DNI), Tulsi Gabbard , a publicat dovezi care, potrivit biroului său, ar demonstra o finanțare „îndelungată” a guvernului american pentru laboratoare unde se desfășoară cercetări pe agenți patogeni, inclusiv unii considerați periculoși. Informațiile sunt relatate de Radio Free Europe/Radio Liberty . De ce contează: risc operațional și de securitate în zone de conflict Biroul DNI susține că rețeaua include „laboratoare din Ucraina” care ar putea fi expuse riscului de „compromitere” din cauza războiului cu Rusia. În comunicat este invocat și un exemplu: comunitatea de informații ar fi avertizat anterior că un laborator biologic finanțat de SUA din Ucraina „găzduia probabil agenți patogeni periculoși” și rămânea vulnerabil la amenințări precum atacuri, confiscări sau distrugeri din partea Rusiei. În plan practic, miza este dublă: pe de o parte, protecția fizică și controlul materialelor biologice în proximitatea unui teatru de război; pe de altă parte, modul în care SUA își calibrează finanțările și supravegherea acestor programe în afara granițelor. Context: programul post-Război Rece și disputa „gain-of-function” Finanțările sunt plasate în contextul unui program numit „ Reducerea cooperativă a amenințărilor ”, prin care SUA au sprijinit protejarea unor programe de cercetare din perioada Războiului Rece asociate dezvoltării de tehnologii de război biologic și chimic. Unele facilități rămase ar fi fost în Kiev, Tbilisi și în alte locații din fosta Uniune Sovietică. În paralel, administrația Trump a analizat dosare legate de aceste laboratoare și a interzis finanțarea federală pentru cercetări de tip „gain-of-function” (modificarea organismelor pentru a le îmbunătăți funcțiile biologice) în anumite țări, precum China, invocând lipsa unei supravegheri adecvate. Componenta politică și de comunicare: acuzații, dezinformare și reacții Pe fondul deteriorării relațiilor dintre Rusia și Occident, Moscova a acuzat tot mai des SUA că ar finanța laboratoare pentru dezvoltarea de potențiale arme biologice. Washingtonul este semnatar al Convenției privind armele biologice din 1975, iar acuzațiile au alimentat, în timp, teorii conspiraționiste pe care guvernul american a încercat să le respingă. În 2023, Departamentul de Stat al SUA a acuzat Rusia că a intensificat „dezinformarea” privind armele biologice pentru a distrage atenția de la invazia Ucrainei, a reduce sprijinul internațional pentru Kiev și a-și justifica războiul. Ce urmează: stoparea finanțării federale pentru „gain-of-function” Potrivit declarațiilor citate, administrația Trump, revenită la Casa Albă în 2025, a adoptat o linie mai dură privind agenții patogeni biologici și a susținut că unele laboratoare finanțate de Washington au lucrat cu „agenți patogeni periculoși și extrem de contagioși”, activități care nu pot rămâne „fără restricții”. În mai 2025, Donald Trump a semnat un decret prezidențial pentru a pune capăt finanțării federale a cercetărilor de tip „gain-of-function”. În același timp, șefa DNI afirmă că biroul său va continua să lucreze cu parteneri guvernamentali pentru a identifica unde sunt aceste laboratoare, ce agenți patogeni conțin și pentru a opri cercetările considerate periculoase. [...]
Doborârea dronelor iraniene lângă Strâmtoarea Ormuz menține deschis un coridor-cheie pentru comerțul maritim , într-un moment în care orice incident în zonă poate amplifica riscurile operaționale pentru transportatori și lanțurile de aprovizionare, potrivit news.ro . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că armata americană a doborât „mai multe” drone iraniene de atac de tip „one-way” (drone kamikaze) în apropierea Strâmtorii Ormuz. Ce s-a întâmplat, potrivit CENTCOM Într-un mesaj publicat pe platforma X , CENTCOM susține că Iranul a lansat mai multe drone de atac care ar fi încercat să perturbe traficul comercial maritim în apropierea strâmtorii. Armata americană afirmă că forțele sale „le-au doborât pe toate în ultimele ore”, iar traficul prin strâmtoare „continuă fără întreruperi”. „Coridorul comercial internațional rămâne deschis pentru tranzit”, a transmis CENTCOM. De ce contează pentru transportul comercial Strâmtoarea Ormuz este un punct de trecere strategic pentru navigația comercială, iar tentativa de perturbare a traficului – chiar dacă, în acest caz, nu ar fi produs întreruperi – ridică riscul operațional pentru companiile care depind de rute stabile și previzibile. În informațiile transmise, CENTCOM nu oferă detalii despre numărul exact al dronelor, tipul lor sau eventuale pagube, limitându-se la afirmația că toate au fost doborâte și că tranzitul a rămas neafectat. [...]
NATO testează reacția pe Coridorul Suwalki , un punct-cheie pentru legătura cu statele baltice , printr-un exercițiu comun al Lituaniei, Poloniei și Franței, programat între 16 și 26 iunie, potrivit Adevărul . Miza operațională este verificarea cooperării și a capacității de răspuns rapid într-un sector considerat vulnerabil pe flancul estic al Alianței. Exercițiile, denumite „Gallant Boar 2026” („Mistrețul Curajos 2026”), au ca obiectiv principal testarea modului în care cele trei armate ar acționa coordonat în cazul apariției unei amenințări la adresa acestui segment de frontieră. Organizatorii indică drept priorități coordonarea operațională, schimbul de informații și reacția comună într-un scenariu de criză. Ce testează concret armatele participante În cadrul manevrelor, Polonia va evalua capabilitățile unor sisteme moderne de armament, inclusiv: obuzierele sud-coreene K9; noile vehicule de luptă ale infanteriei Borsuk, descrise ca elemente-cheie ale programului de modernizare a forțelor terestre. Lituania participă cu militari din Batalionul de Dragoni „Marele Duce al Lituaniei Butigeidis”, prezentat ca una dintre unitățile de elită ale armatei lituaniene. Participarea Franței este indicată ca semn al interesului în creștere al unor state vest-europene pentru consolidarea securității pe flancul estic al NATO, pe fondul tensiunilor persistente cu Rusia. De ce contează Coridorul Suwalki pentru planificarea NATO Coridorul Suwalki este o fâșie de teritoriu de aproximativ 100 de kilometri la granița dintre Polonia și Lituania, care separă Belarusul (aliat apropiat al Moscovei) de regiunea rusă Kaliningrad, puternic militarizată, la Marea Baltică. Potrivit experților militari citați în articol, o eventuală blocare a coridorului ar putea izola statele baltice de restul teritoriului NATO, motiv pentru care apărarea zonei are un rol central în planificarea militară a Alianței. Context regional: exerciții NATO și mișcări ale Rusiei „Gallant Boar 2026” are loc într-un moment de activitate militară intensă în regiune. La începutul lunii iunie au început exercițiile NATO BALTOPS în Marea Baltică, iar Rusia a anunțat, la rândul ei, exerciții militare în apropierea regiunii Kaliningrad. În acest cadru, exercițiul din zona Coridorului Suwalki urmărește să transmită un semnal privind capacitatea de reacție și solidaritatea NATO în fața unei posibile amenințări la adresa securității regionale. [...]
Două avioane Eurofighter au fost ridicate de la sol pentru supravegherea spațiului aerian după o nouă serie de atacuri cu drone ale Federației Ruse asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, în județul Tulcea, potrivit Agerpres . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României și nici impacturi cu solul. MApN precizează că aeronavele – Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate la Baza 57 Mihail Kogălniceanu și aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană – au decolat la ora 00:10 pentru monitorizarea situației la granița cu Ucraina, după observarea evoluției unui grup de ținte aeriene la 12 km est de Vâlcove. Alertarea populației și cronologia intervenției Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-ALERT a fost transmis la ora 00:02. Alerta aeriană a încetat la ora 01:11, conform informării MApN. Aeronavele Eurofighter Typhoon au aterizat înapoi la Baza 57 Mihail Kogălniceanu la ora 01:44. Ce înseamnă operațional pentru România și NATO Episodul arată că mecanismul de „poliție aeriană” (misiune de supraveghere și reacție rapidă pentru protejarea spațiului aerian) este activat și în contextul atacurilor din proximitatea graniței, inclusiv cu participarea aliaților. MApN mai afirmă că informează în timp real structurile aliate despre situațiile generate de aceste atacuri și menține legătura permanentă cu acestea. [...]
Submarinul nuclear USS Colorado a reintrat în flotă cu 29 de zile mai devreme , după ce a încheiat mentenanța programată la Pearl Harbor, un rezultat care contează direct în ritmul de disponibilitate operațională al Marinei SUA în Pacific, potrivit Interesting Engineering . USS Colorado (SSN 788), un submarin de atac rapid din clasa Virginia, a finalizat lucrările pe 10 iunie și a revenit în serviciu în cadrul Submarine Squadron 7 , unde va susține obiectivul de „dominare” în Pacific. Nava se afla în mentenanță la Pearl Harbor Naval Shipyard (PHNSY) și la Intermediate Maintenance Facility (IMF). De ce contează: disponibilitate mai mare, fără a „grăbi” lucrările PHNSY și IMF sunt prezentate ca un nod de reparații și mentenanță în Pacific, cu rolul de a menține submarinele de atac rapid și navele de suprafață „apte de luptă”. În acest context, finalizarea înainte de termen înseamnă, practic, o fereastră mai mare de utilizare a platformei în misiuni, fără a aștepta încheierea calendarului de șantier. Comandantul PHNSY & IMF, căpitanul Ryan McCrillis, a pus accentul pe calitatea execuției și pe eliminarea blocajelor, nu pe comprimarea artificială a lucrărilor: „Finalizarea înainte de termen nu înseamnă să te grăbești; înseamnă muncă grea și perseverență. Înseamnă să livrezi din prima lucrări de calitate și să ataci fiecare obstacol cu urgență.” Acesta a atribuit rezultatul unei munci de echipă, de la ucenici până la conducerea șantierului, echipaj, echipa de proiect și sprijin din partea flotei și a structurilor centrale. Ce poate face USS Colorado și ce știm despre configurație Submarinul cu propulsie nucleară este descris ca fiind capabil să execute o gamă largă de misiuni, între care: luptă antisubmarin; luptă împotriva navelor de suprafață; lovituri (strike warfare); sprijin pentru forțe de operațiuni speciale; informații, supraveghere și recunoaștere. USS Colorado a fost pus în serviciu la 17 martie 2018 și este al 15-lea submarin de atac rapid din clasa Virginia, respectiv al cincilea din sub-varianta Block III. Articolul menționează că Block III a inclus o reproiectare de aproximativ 20% pentru reducerea costurilor de achiziție. Din punct de vedere al arhitecturii de armament, sursa notează un prova reproiectat, care înlocuiește 12 tuburi individuale ale sistemului vertical de lansare (VLS) cu două tuburi de încărcătură Virginia (VPT) de diametru mare, fiecare capabil să lanseze șase rachete de croazieră Tomahawk. La nivel de dimensiuni și performanțe, sunt menționate: deplasament de aproximativ 7.800 de tone, lungime de 370 de picioare (aprox. 113 metri), viteză de peste 28,7 mile pe oră (aprox. 46 km/h) și adâncime maximă de operare de peste 800 de picioare (aprox. 244 metri). Propulsia este asigurată de un reactor S9G, cu peste 40.000 SHP (cai-putere la arbore). Ce urmează Odată revenit în flotă, USS Colorado este indicat ca fiind „gata să servească” în Submarine Squadron 7. Materialul nu oferă detalii despre misiuni specifice sau despre următoarea desfășurare, dar subliniază că finalizarea mentenanței înainte de termen crește disponibilitatea platformei într-un teatru – Pacificul – unde ritmul de operare și capacitatea de a menține navele în serviciu sunt esențiale. [...]
Un studiu al Armatei Chineze propune o „lanț de lovire” care ar putea amenința grupările de portavioane americane la circa 3.000 km de China , mizând pe coordonarea dintre senzori (sateliți, drone și alte platforme) și salve de rachete care „colaborează” în zbor, potrivit Interesting Engineering . Miza operațională: dacă un astfel de concept ar funcționa în practică, ar reduce spațiul de manevră al SUA în Pacific, inclusiv în jurul unor puncte precum Guam . Planul, publicat în revista chineză „Tactical Missile Technology”, descrie o abordare de tip „kill-chain” (lanț de identificare–urmărire–țintire–lovire), nu o armă nouă, și susține că grupările navale ar putea deveni vulnerabile chiar și la distanțe de peste 1.620 mile marine (aprox. 3.000 km). Ce presupune strategia: detectare, urmărire continuă, apoi „roi” de rachete Studiul descrie, pe scurt, o secvență în trei pași: Găsirea țintei printr-o combinație de mijloace: sateliți, drone, avioane radar, nave, submarine și culegere de semnale (informații din comunicații și emisii electronice). Urmărire aproape constantă , astfel încât rachetele cu rază lungă să poată primi date de țintire actualizate. Atac în masă , cu „multe rachete” (inclusiv hipersonice și pachete de lovire „pre-strike”), nu una sau două. Odată lansate, rachetele ar urma să coopereze : să-și partajeze datele despre țintă, să distingă navele reale de momeli, să-și aloce ținte diferite și să atace din unghiuri variate. Autorii susțin că o astfel de salbă coordonată ar putea suprasolicita apărarea navală americană, inclusiv distrugătoare cu sistem Aegis, rachete interceptoare, război electronic, momeli și sisteme de apărare de proximitate. De ce contează: pune sub semnul întrebării „dispersarea” ca soluție de protecție Materialul notează că SUA au încercat să reducă riscul prin poziționarea activelor mai departe de coasta Chinei și prin operațiuni mai dispersate în Pacific, inclusiv prin sprijin pe baze precum Guam. Ideea studiului este că, dacă lanțul de detectare și urmărire rămâne funcțional, dispersarea nu garantează protecția. Limitarea-cheie: este un concept, nu o demonstrație de capabilitate Chiar și în prezentarea din sursă apare o rezervă majoră: planul nu este o dovadă că Beijingul poate executa imediat o lovire la 1.620 mile marine . Dificultatea principală nu ar fi neapărat raza rachetelor, ci menținerea datelor de țintire precise pe tot lanțul , în condițiile în care o grupare de portavion se deplasează, se ascunde, bruiază, folosește momeli și ripostează. În interpretarea autorului, publicarea unor astfel de detalii ar putea avea și un rol de semnal strategic către SUA: mesajul că îndepărtarea și dispersarea navelor nu le face automat „intangibile”. [...]
