Știri
Tag: operatiuni militare sua

Senatul SUA a blocat la limită o rezoluție care ar fi forțat încetarea războiului cu Iranul , un semnal de presiune politică în creștere asupra Casei Albe pe tema controlului Congresului asupra operațiunilor militare, potrivit G4Media . Votul de miercuri a fost de 50 „împotrivă” și 49 „pentru”, pe un text similar celor propuse de opoziția democrată în ultimele săptămâni. Trei senatori republicani au votat împotriva poziției majorității din partid. Un element notabil a fost poziționarea senatoarei republicane Lisa Murkowski , care s-a situat pentru prima dată pe acest subiect împotriva guvernului SUA condus de Donald Trump . Murkowski a spus că a cerut mai multe lămuriri despre conflict din partea executivului, dar nu a primit răspuns. Miza: cine decide războiul și termenul de 60 de zile În argumentația politică din jurul rezoluției, democrații au invocat cadrul constituțional: doar Congresul poate declara război, în timp ce președintele poate iniția operațiuni militare ca reacție la amenințări iminente, însă trebuie să ceară aprobarea Congresului în termen de 60 de zile. În cazul administrației Trump, termenul-limită ar fi fost depășit luna aceasta, însă guvernul de la Washington a susținut că armistițiul în vigoare cu Iranul a încheiat conflictul. Partidul Democrat a respins acest argument. Ce urmează: voturi repetate, săptămânal Înaintea votului, senatorul democrat Jeff Merkley a afirmat că unii senatori republicani ar fi incomodați de poziția pe care sunt constrânși să o adopte, dar nu vor să i se opună direct președintelui. Democrații anunță că vor reveni cu inițiative similare: senatorul Tim Kaine a spus că va exista o nouă șansă de vot săptămâna viitoare și a promis presiune constantă asupra Senatului. „Vom forța un vot în această problemă în fiecare săptămână, până când Senatul va spune că nu ar trebui să fim în război.” [...]

SUA pregătesc opțiuni militare pentru Strâmtoarea Ormuz , iar riscul major rămâne blocarea unei rute-cheie pentru comerțul global , potrivit Adevărul , care citează surse CNN. Planurile ar urma să fie activate dacă armistițiul cu Teheranul se prăbușește, într-un context în care traficul comercial evită încă zona, iar redeschiderea rapidă a strâmtorii nu este considerată garantată nici după eventuale lovituri. Ce vizează noile planuri: „ținte dinamice” și mijloace asimetrice Oficiali ai armatei americane elaborează scenarii de atac axate pe apărarea Iranului în jurul Strâmtorii Ormuz, Golfului Arabiei și Golfului Oman. În analiză intră lovituri asupra așa-numitelor „ținte dinamice” – obiective mobile sau care își schimbă rapid poziția – precum: ambarcațiuni rapide; nave specializate în amplasarea minelor; alte mijloace asimetrice folosite de Iran pentru a controla sau bloca căile navigabile. Publicația notează că blocarea Strâmtorii Ormuz a afectat deja economia globală și că situația persistă în pofida armistițiului care a oprit temporar bombardamentele lansate de SUA pe 7 aprilie. Schimbare de tactică: de la lovituri „în adâncime” la controlul apelor Dacă în prima fază SUA ar fi vizat mai ales obiective din afara strâmtorii, pentru a lovi în adâncimea teritoriului Iranului, noile planuri se concentrează pe zona maritimă strategică. Potrivit CNN, o mare parte din rachetele de coastă ale Iranului ar fi rămas intacte, iar Teheranul ar dispune de numeroase ambarcațiuni rapide care pot ataca nave comerciale, complicând eforturile de redeschidere a rutei. Mai mulți oficiali citați de CNN avertizează că, chiar și în cazul unor noi lovituri, redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz nu este sigură. „Dacă nu poți dovedi fără echivoc că 100% din capacitatea militară a Iranului este distrusă sau că riscul poate fi controlat aproape complet, decizia depinde de cât de mult este dispus președintele american să își asume riscuri și să trimită nave prin strâmtoare”, a declarat o sursă apropiată planificării militare. Opțiuni mai controversate: infrastructură energetică și ținte de conducere Pentagonul ar lua în calcul și lovituri asupra infrastructurii cu dublă utilizare, inclusiv facilități energetice, ca instrument de presiune pentru a forța Iranul la negocieri. O astfel de escaladare este descrisă drept controversată de unii oficiali americani. Separat, o altă variantă discutată ar viza eliminarea unor lideri militari iranieni sau a unor persoane considerate „obstrucționiste” în cadrul regimului, inclusiv figuri din Garda Revoluționară, precum șeful acesteia, Ahmad Vahidi. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a refuzat să comenteze detaliile, precizând doar că armata prezintă președintelui opțiuni și că toate „rămân pe masă”. Ce se întâmplă acum în zonă Donald Trump ar considera că regimul de la Teheran este „fracturat” după pierderile suferite în urma operațiunilor americano-israeliene și ar fi sugerat existența unor tensiuni interne, însă sursele citate de CNN spun că președintele american nu ar fi dispus să prelungească armistițiul pe termen nedefinit. În teren, o parte semnificativă a capacităților militare iraniene ar fi supraviețuit bombardamentelor inițiale, inclusiv lansatoare de rachete și drone kamikaze, unele fiind mutate în alte zone în timpul armistițiului. În paralel, SUA mențin o prezență navală importantă în regiune, cu 19 nave desfășurate în Orientul Mijlociu și în Oceanul Indian, iar unele operațiuni recente din cadrul blocadei au inclus interceptarea și controlul unor nave suspectate că transportă petrol iranian. [...]