Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță prin finalizarea primei sale bombe aeriene, un proiectil de 250 de kilograme care ar urma să intre „în curând” în utilizare în situații reale de luptă, potrivit Agerpres.
Ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov, a transmis pe platforma X că dezvoltarea a durat 17 luni și că bomba are „un design unic, creat special pentru realitățile războiului modern”.
Potrivit ministrului, bomba este un produs „100% ucrainean”, rezultat al muncii clusterului de apărare Brave1, menționat de media de la Kiev. Din punct de vedere operațional, miza este capacitatea de a lovi ținte fără ca aeronava să se apropie prea mult de zona de risc.
Bomba a fost concepută pentru a distruge:
În acest moment, piloții ucraineni efectuează teste și „ultimele ajustări”, iar ministrul a indicat că bombele ar urma să înceapă în curând să lovească obiective ale forțelor ruse.
Agerpres notează că bombele aeriene sunt proiectile convenționale de mare putere, echipate cu sisteme proprii de navigație, care pot fi lansate de pe o aeronavă de la distanță. Rusia le folosește pe scară largă în Ucraina, iar efectele lor – distrugeri masive asupra pozițiilor fortificate – au contat în avansul forțelor ruse la sol.
Recomandate
Rusia ridică miza militară în regiune după ce Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a acuzat Ucraina că pregătește atacuri cu drone asupra unor regiuni ruse „din spatele frontului”, inclusiv prin lansări de pe teritoriul Letoniei, și a amenințat cu lovituri de represalii, potrivit Biziday . În paralel, Moscova a anunțat exerciții militare de amploare, care includ și scenarii legate de utilizarea forțelor nucleare. SVR susține că autoritățile de la Kiev ar fi „convins” Riga să accepte operațiunea și avertizează că apartenența Letoniei la NATO „nu va proteja” țara de represalii, în formularea instituției ruse. „Apartenența acesteia la NATO nu va proteja complicii teroriștilor ucraineni de juste represalii.” Acuzațiile SVR: drone lansate din Letonia și infrastructură „cunoscută” Moscovei În comunicatul citat, SVR afirmă că forțe armate ucrainene ar fi deja staționate la mai multe baze militare din Letonia. Totodată, serviciul rus susține că „noile tehnologii moderne de recunoaștere” ar permite identificarea precisă a locurilor de lansare a dronelor și că infrastructura de comandă de pe teritoriul Letoniei ar fi cunoscută Moscovei. Potrivit SVR, obiectivul conducerii ucrainene ar fi dublu: să demonstreze aliaților europeni că își menține capacitatea de luptă și, în același timp, să provoace Rusiei pierderi economice suplimentare. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziție a autorităților ruse, fără elemente independente de verificare în materialul citat. Exerciții ruse „în condițiile unei amenințări de agresiune”, cu rachete și componentă nucleară Separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat exerciții de „pregătire și utilizare a forțelor nucleare”, programate în perioada 19–21 mai, care includ lansări de rachete balistice și de croazieră la distanță, „în condițiile unei amenințări de agresiune”. Conform datelor comunicate de autoritățile ruse, manevrele includ: aproximativ 64.000 de militari; peste 7.800 de echipamente militare; peste 200 de lansatoare de rachete; mai mult de 140 de aeronave; 73 de nave de suprafață; 13 submarine, dintre care opt submarine strategice. Moscova afirmă că exercițiile au loc pe fondul unor „amenințări externe” și implică mai multe componente ale armatei ruse. Context: Belarus anunță exerciții pentru arme nucleare tactice, împreună cu Rusia Anunțul Rusiei vine la scurt timp după ce Belarus a informat că a început, în cooperare cu armata rusă, exerciții pentru antrenarea unităților în utilizarea armelor nucleare tactice. Ministerul Apărării din Belarus a precizat că, în timpul exercițiilor, este avută în vedere „rezolvarea problemelor legate de livrarea munițiilor nucleare și pregătirea acestora pentru utilizare”. În ansamblu, mesajele publice ale Moscovei combină acuzații privind extinderea operațiunilor ucrainene către teritoriul unui stat NATO cu o demonstrație de forță prin exerciții de mare amploare, inclusiv cu componentă nucleară, ceea ce amplifică riscul de escaladare în plan regional. [...]
Dronele ieftine mută „centrul de greutate” al frontului de la lunetiști la operatorii de drone , iar schimbarea are efecte operaționale directe: misiuni mai rare pentru trăgătorii de elită, riscuri mai mari pentru echipele de lunetiști și o reconfigurare a rolurilor în unități, potrivit Digi24 . Un exemplu este Viaceslav Kovalski , lunetist din forțele speciale ucrainene, care în 2023 a stabilit un record mondial după ce a lovit un ofițer rus de la 4 kilometri. În prezent, el spune că nu a mai plecat „să vâneze” soldați ruși de peste un an și jumătate, iar sarcina lui principală a devenit sprijinirea operatorilor de drone și participarea într-o echipă de reacție rapidă. De ce dronele „iau” din atribuțiile lunetiștilor În războiul din Ucraina, dronele mici, ieftine și echipate cu explozibili au redus importanța unor roluri militare tradiționale, inclusiv a lunetiștilor. Publicația arată că dronele pot îndeplini cele două funcții centrale ale lunetistului: recunoaștere (observare și identificare a țintelor); eliminarea țintei (atac direct). Avantajele sunt operaționale: o imagine mai amplă asupra câmpului de luptă, manevrare mai ușoară și faptul că pierderea unei drone înseamnă, în primul rând, pierderi materiale , fără expunerea directă a militarului care o operează de la distanță. Un rol devenit mai periculos pe un front „transparent” Materialul descrie și cum dronele au crescut riscurile pentru lunetiști: echipele se deplasează pe jos până la 10 kilometri, cară echipament greu și pot sta chiar o săptămână în aceeași poziție, încercând să evite dronele inamice. Chiar și când găsesc o ascunzătoare, căldura corpului poate fi detectată de drone cu senzori de termoviziune, ceea ce face ca „aproape să nu mai existe loc unde să te ascunzi”. În acest context, mai multe brigăzi ucrainene ar fi spus că folosesc lunetiștii mai rar, deși Ucraina nu a renunțat complet la acest tip de capabilitate, iar SUA continuă instruirea soldaților pentru astfel de misiuni. Unde rămân utili lunetiștii Deși folosiți mai rar, lunetiștii nu dispar din ecuație. Un comandant ucrainean citat în articol spune că ei rămân utili ca parte a unei unități de infanterie care apără o poziție, inclusiv pentru a ținti soldați ruși infiltrați în spatele liniilor de apărare sau rămași în urmă după retrageri. Un alt avantaj menționat: lunetiștii pot opera în orice condiții meteo , spre deosebire de drone, care sunt greu de folosit când este înnorat sau ceață. Exemplu de impact tactic: Torețk În vara lui 2024, aproximativ 15 lunetiști ucraineni au ocupat poziții în clădiri înalte din Torețk și au depistat circa 35 de soldați ruși care reușiseră să scape de dronele ucrainene. În lupta care a urmat, lunetiștii ar fi ucis 16 soldați ruși și ar fi pierdut un singur militar, contribuind la retragerea infanteriei ucrainene în condițiile în care forțele ruse încercuiau orașul. Totodată, lunetiștii pot fi folosiți și pentru a trage în drone inamice, Ucraina utilizându-i, potrivit articolului, în special împotriva dronelor Shahed lansate de Rusia. Ce se schimbă, în practică, în organizarea unităților Dincolo de simbolistica „erei lunetiștilor”, concluzia operațională din teren este că operatorul de drone devine nodul central al multor misiuni, iar personalul cu experiență în recunoaștere și țintire este redistribuit către sprijinirea acestor echipe. „Când eu eram lunetist, toată lumea dansa în jurul meu. Acum, toată lumea dansează în jurul operatorului de drone, inclusiv eu”, a spus Kovalski pentru Wall Street Journal , citat de Digi24. [...]
România riscă să rateze contracte de înzestrare prin SAFE , pentru că Ministerul de Finanțe nu a semnat încă acordul de finanțare cu Comisia Europeană și nu a aprobat creditele de angajament necesare, potrivit unui interviu acordat de ministrul Apărării, Radu Miruță , pentru Libertatea . Cu 12 zile înainte de termenul-limită de 31 mai, până la care trebuie semnate înțelegerile pentru achiziții de apărare, Miruță spune că blocajul administrativ pune presiune pe calendarul de contractare. Miza este accesarea unei finanțări de aproape 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) pentru apărare și ordine publică, dar și pentru construirea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8, în nordul Moldovei. Unde este blocajul și de ce contează În interviu, ministrul afirmă că Ministerul de Finanțe nu a semnat contractul de finanțare cu Comisia Europeană. În plus, Finanțele nu ar fi aprobat nici creditele de angajament care ar permite Armatei să avanseze în procesul de încheiere a contractelor de dotare „în valoare de peste 8 miliarde de euro” (aprox. 40 miliarde lei). Programul european SAFE este finanțat prin împrumuturi contractate pentru statele membre, iar semnarea contractului de finanțare este prezentată ca un pas obligatoriu înainte ca instituțiile beneficiare să poată parafa contracte cu furnizorii de armament și muniții. Beneficiarii menționați în material sunt: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, SRI. Ce spune Comisia Europeană La solicitarea publicației, Comisia Europeană a transmis pe 18 mai că este pregătită să semneze contractul prin care România primește aproape 17 miliarde de euro „imediat ce statul membru este gata”. Miruță admite că unele contracte prevăzute în SAFE „s-ar putea pierde” dacă piedicile birocratice nu sunt rezolvate până săptămâna viitoare, conform materialului. Context operațional: apărarea antidronă În același interviu, ministrul a abordat și incidentele cu drone rusești care violează spațiul aerian al României și a spus că sistemul antidronă american Merops a intrat recent în serviciul de luptă al Armatei și este deja folosit. Interviul integral urmează să fie publicat în format video pe Libertatea.ro, potrivit articolului. [...]
SUA cer acces la tehnologia și drepturile de proprietate intelectuală ale dronelor ucrainene într-un acord de cooperare în apărare aflat încă în analiză, o mișcare care ar putea accelera modernizarea capabilităților americane și ar deschide Ucrainei o cale de monetizare a inovației dezvoltate pe front, potrivit Kyiv Post . Propunerea, relatată de Bloomberg pe 19 mai, vizează ca Departamentul Apărării al SUA să poată testa o gamă de produse militare ucrainene – inclusiv drone și sisteme de război electronic – în perspectiva unor achiziții pentru uz militar. În paralel, Pentagonul ar urmări acces la tehnologii-cheie și, „potențial”, la drepturi de proprietate intelectuală care ar permite replicarea în SUA a unor sisteme ucrainene. Acordul nu este finalizat și așteaptă aprobare politică la nivel înalt. Ce urmărește Pentagonul: testare și posibilă replicare în SUA Interesul american este legat de experiența acumulată de Ucraina în utilizarea dronelor și a războiului electronic în cei peste patru ani de conflict cu Rusia. Conform informațiilor citate, Ucraina a folosit aceste tehnologii pentru lovituri în adâncimea teritoriului rus, pentru a încetini înaintarea forțelor ruse și pentru a viza infrastructura energetică ce susține efortul de război al Moscovei. În negocieri, oficiali ucraineni ar fi argumentat că sistemele lor sunt deja validate în condiții reale de luptă, în timp ce partea americană ar dori evaluări independente, cu forțe americane, înainte de a merge mai departe. La începutul lunii, SUA ar fi transmis Kievului un proiect de „scrisoare de intenție” prin care solicită testarea tehnologiilor militare ucrainene, cu posibilitatea unor contracte ulterior. Tehnologiile de interes: de la țintire cu IA la comunicații rezistente la bruiaj Bloomberg indică faptul că Pentagonul este interesat în special de tehnologii dezvoltate în timpul războiului, între care: sisteme de țintire asistate de inteligență artificială (IA); navigație rezistentă la perturbarea semnalului GPS; comunicații rezistente la bruiaj; sisteme de coordonare a dronelor pe câmpul de luptă. Secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, a lăudat recent, în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, un sistem integrat ucrainean de operare a dronelor. „Integrează complet fiecare dronă, fiecare senzor și fiecare platformă de tragere într-o singură rețea. Al nostru nu o face.” Unde se vede deja cooperarea: tehnologie anti-dronă în Arabia Saudită Materialul notează și un precedent: pe 22 aprilie, Reuters a relatat că armata SUA a început să folosească o tehnologie anti-dronă dezvoltată în Ucraina la o bază aeriană americană din Arabia Saudită. Platforma „ Sky Map ” ar fi fost implementată la Prince Sultan Air Base, informație care nu fusese făcută publică anterior. Potrivit relatării, militari ucraineni au mers la bază în ultima lună pentru a instrui forțele americane să opereze sistemul, care integrează date din radare și senzori într-un tablou unic, cu hărți și fluxuri video, pentru identificarea amenințărilor. Sistemul ar fi fost rafinat în război și este folosit pe scară largă de forțele ucrainene împotriva dronelor, inclusiv a celor de tip Shahed, proiectate în Iran. Ce urmează și de ce contează Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanishyna , a confirmat că un document-cadru este în prezent analizat de ambele părți și a transmis, într-o declarație citată de Bloomberg, că Ucraina urmărește o cooperare „reciproc avantajoasă” pentru întărirea forțelor armate. Dacă discuțiile se concretizează, miza nu este doar achiziția de echipamente, ci și accesul la proprietate intelectuală – un element care poate influența unde se produce, cine controlează tehnologia și cum se împart beneficiile într-o industrie militară în care „lecțiile din Ucraina” au devenit reper pentru programele viitoare de drone ale SUA. Acordul rămâne însă nefinalizat, iar termenii exacți nu sunt încă publici. [...]
NATO analizează o posibilă misiune de securizare a Strâmtorii Ormuz, dar fără planificare până la o decizie politică , într-un context în care blocarea rutei de către Iran pune presiune pe libertatea navigației și pe fluxurile energetice globale, potrivit Digi24 . Comandantul suprem al forțelor aliate, generalul american Alexus Grynkewich , a spus că Alianța „ia în considerare” o contribuție la o operațiune care vizează securizarea strâmtorii, însă a insistat că nu există încă planificare formală în lipsa unui mandat politic. „Iau în considerare acest lucru? Absolut. Dar nu există încă nicio planificare până când nu se va lua o decizie politică.” Miza operațională: libertatea navigației într-un punct-cheie pentru petrol Strâmtoarea Ormuz este prezentată drept o rută critică: înainte de blocarea sa de către Teheran, pe aici trecea aproximativ 20% din petrolul mondial. În acest context, Grynkewich a argumentat că există un interes comun al statelor aliate pentru menținerea libertății de navigație în apele internaționale. „Suntem cu toții de acord că este în interesul nostru să garantăm libertatea navigației în apele internaționale.” Cine se mișcă deja în regiune și ce lipsește pentru un rol NATO Generalul a indicat că mai multe state, între care Belgia, Franța, Germania, Italia și Regatul Unit, trimit nave în regiune, în timp ce Franța și Marea Britanie ar fi preluat conducerea într-o coaliție internațională pentru securizarea strâmtorii, dar condiționat de încheierea războiului din Orientul Mijlociu. Pe linie NATO, mesajul rămâne că o eventuală implicare a Alianței depinde de o decizie politică ce nu a fost luată. Grynkewich a rezumat succesiunea pașilor: impulsul politic trebuie să vină înaintea planificării formale. Context politic: presiune din partea SUA asupra europenilor În același tablou, președintele american Donald Trump a criticat țările europene din NATO pentru refuzul de a se implica în războiul lansat împreună cu Israelul împotriva Iranului și le-a cerut să își asume responsabilitatea pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a indicat la începutul lunii mai că statele europene au înțeles mesajul de frustrare al lui Trump, însă până acum a rămas neclar ce rol ar putea avea NATO într-o operațiune de restabilire a securității în zonă. [...]
Suedia pregătește o investiție navală de circa 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) care îi va tripla apărarea aeriană pe mare , prin comanda a patru fregate de la Naval Group , pe fondul accentului pus de Stockholm pe securitatea și libertatea de navigație în Marea Baltică, potrivit HotNews , care citează Reuters. Achiziția vizează modelul francez de fregată de apărare și intervenție (FDI) și este descrisă de premierul Ulf Kristersson drept cea mai mare investiție militară a Suediei din anii 1980 încoace. Miza operațională: întărirea rapidă a capacităților maritime după invazia Rusiei în Ucraina și după aderarea Suediei la NATO. „Marea Baltică nu a fost niciodată în era modernă atât de expusă, pusă sub semnul întrebării și contestată cum este acum”, a declarat Kristersson. Ce se cumpără și ce efect are asupra capacităților Potrivit premierului, adăugarea celor patru fregate la flota existentă va tripla capacitățile de apărare aeriană ale Suediei. Navele ar urma să devină și cele mai mari din dotarea Marinei suedeze. Șeful Marinei suedeze, Johan Norlen, a legat direct programul de obiectivul de a menține deschis accesul în Marea Baltică pentru transportul civil și militar către Finlanda și statele baltice, în scenariul unei escaladări. „Cu ajutorul corvetelor și fregatelor noastre, construim un control operațional naval în Marea Baltică împreună cu aliații noștri din NATO”, a afirmat el. Cost, calendar și condiții industriale Costul total este estimat la aproximativ 40 de miliarde de coroane (4,25 miliarde de dolari, aprox. 19,6 miliarde lei), în funcție de sistemele de armament care vor fi instalate. Prima fregată este așteptată să fie livrată în 2030 . Ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, a precizat că guvernul a cerut ca pe nave să poată fi integrate mai multe sisteme de armament dezvoltate în Suedia , inclusiv de către Saab —un detaliu relevant pentru componenta de industrie națională dintr-un contract atribuit unui constructor străin. În competiția pentru contract, Naval Group a câștigat cu o ofertă comună la care mai participă Saab, compania britanică Babcock și compania spaniolă Navantia. Context: NATO, Marea Baltică și accelerarea cheltuielilor Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus într-un mesaj pe X că decizia reflectă încrederea reciprocă dintre cele două țări, menționând și faptul că Franța a acceptat să cumpere sistemele aeriene GlobalEye ale Saab și că Parisul a invitat Suedia la discuții privind descurajarea nucleară europeană. Separat, guvernul suedez a transmis că se așteaptă să atingă țintele NATO privind cheltuielile militare de 3,5% din PIB în 2030 , cu câțiva ani înainte de termenul-limită al alianței. Suedia construiește, de asemenea, o nouă clasă de submarine, pe care Polonia este pe cale să le achiziționeze, potrivit informațiilor citate. [...]
