Știri
Știri din categoria Apărare
Dronele ieftine mută „centrul de greutate” al frontului de la lunetiști la operatorii de drone, iar schimbarea are efecte operaționale directe: misiuni mai rare pentru trăgătorii de elită, riscuri mai mari pentru echipele de lunetiști și o reconfigurare a rolurilor în unități, potrivit Digi24.
Un exemplu este Viaceslav Kovalski, lunetist din forțele speciale ucrainene, care în 2023 a stabilit un record mondial după ce a lovit un ofițer rus de la 4 kilometri. În prezent, el spune că nu a mai plecat „să vâneze” soldați ruși de peste un an și jumătate, iar sarcina lui principală a devenit sprijinirea operatorilor de drone și participarea într-o echipă de reacție rapidă.
În războiul din Ucraina, dronele mici, ieftine și echipate cu explozibili au redus importanța unor roluri militare tradiționale, inclusiv a lunetiștilor. Publicația arată că dronele pot îndeplini cele două funcții centrale ale lunetistului:
Avantajele sunt operaționale: o imagine mai amplă asupra câmpului de luptă, manevrare mai ușoară și faptul că pierderea unei drone înseamnă, în primul rând, pierderi materiale, fără expunerea directă a militarului care o operează de la distanță.
Materialul descrie și cum dronele au crescut riscurile pentru lunetiști: echipele se deplasează pe jos până la 10 kilometri, cară echipament greu și pot sta chiar o săptămână în aceeași poziție, încercând să evite dronele inamice. Chiar și când găsesc o ascunzătoare, căldura corpului poate fi detectată de drone cu senzori de termoviziune, ceea ce face ca „aproape să nu mai existe loc unde să te ascunzi”.
În acest context, mai multe brigăzi ucrainene ar fi spus că folosesc lunetiștii mai rar, deși Ucraina nu a renunțat complet la acest tip de capabilitate, iar SUA continuă instruirea soldaților pentru astfel de misiuni.
Deși folosiți mai rar, lunetiștii nu dispar din ecuație. Un comandant ucrainean citat în articol spune că ei rămân utili ca parte a unei unități de infanterie care apără o poziție, inclusiv pentru a ținti soldați ruși infiltrați în spatele liniilor de apărare sau rămași în urmă după retrageri.
Un alt avantaj menționat: lunetiștii pot opera în orice condiții meteo, spre deosebire de drone, care sunt greu de folosit când este înnorat sau ceață.
În vara lui 2024, aproximativ 15 lunetiști ucraineni au ocupat poziții în clădiri înalte din Torețk și au depistat circa 35 de soldați ruși care reușiseră să scape de dronele ucrainene. În lupta care a urmat, lunetiștii ar fi ucis 16 soldați ruși și ar fi pierdut un singur militar, contribuind la retragerea infanteriei ucrainene în condițiile în care forțele ruse încercuiau orașul.
Totodată, lunetiștii pot fi folosiți și pentru a trage în drone inamice, Ucraina utilizându-i, potrivit articolului, în special împotriva dronelor Shahed lansate de Rusia.
Dincolo de simbolistica „erei lunetiștilor”, concluzia operațională din teren este că operatorul de drone devine nodul central al multor misiuni, iar personalul cu experiență în recunoaștere și țintire este redistribuit către sprijinirea acestor echipe.
„Când eu eram lunetist, toată lumea dansa în jurul meu. Acum, toată lumea dansează în jurul operatorului de drone, inclusiv eu”, a spus Kovalski pentru Wall Street Journal, citat de Digi24.
Recomandate
Ucraina rămâne fără muniție critică pentru apărarea antiaeriană , după ce livrările de interceptori pentru sistemele Patriot promise de SUA sunt în continuare întârziate, iar Washingtonul nu a autorizat încă expedierea acestora, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat vineri, 23 octombrie, într-o intervenție online la Hudson Institute din Washington, că interceptoarele necesare pentru a contracara atacurile balistice rusești „încă nu vin”, în condițiile în care Rusia continuă loviturile aproape zilnice asupra Ucrainei. Zelenski a spus că speră ca rachetele să fie deja pe drum, dar a avertizat că întârzierea este „o problemă serioasă”. „Așteptăm interceptori pe care i-am convenit deja, dar încă nu vin.” De ce contează: deficit de apărare antiaeriană înainte de iarnă Zelenski a indicat două priorități pentru perioada de iarnă: interceptori pentru sistemele Patriot (fabricate în SUA) și „livrări de energie”. În același context, el a menționat că Ucraina discută cu mai multe state din Asia, Orientul Mijlociu și cu partenerii europeni, însă „contează” pe pachetul american. Întârzierea interceptorilor Patriot are un impact operațional direct: reduce capacitatea Ucrainei de a apăra infrastructura și zonele populate împotriva atacurilor balistice, într-un moment în care frecvența loviturilor rusești rămâne ridicată. Presiuni suplimentare: restricții de viteză la Starlink și Starshield Pe lângă problema muniției pentru apărarea antiaeriană, Zelenski a spus că restricțiile de viteză pentru Starlink și Starshield „încă există”, în pofida unor relatări că serviciile ar fi fost restabilite. „Limitările de viteză la Starlink și Starshield sunt încă acolo. Viteza nu a fost restabilită.” El a recunoscut că aceste restricții au complicat operațiunile militare, dar a susținut că forțele ucrainene își mențin pozițiile și încearcă să păstreze funcționale rutele logistice. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar pentru autorizarea și livrarea interceptorilor Patriot de către SUA. Mesajul lui Zelenski indică însă că, în lipsa unei decizii rapide, Ucraina intră în sezonul rece cu un deficit de capabilități antiaeriene și cu constrângeri suplimentare în comunicații, două elemente care pot afecta direct apărarea și continuitatea operațiunilor pe front. [...]
Aviația ucraineană, în principal F-16 furnizate de Occident, realizează 55–60% din interceptările dronelor rusești Shahed propulsate cu motor cu reacție, pe fondul creșterii stocurilor de muniție de 20 mm pentru tunurile aeronavelor, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe președintele Volodîmîr Zelenski . Miza operațională este dublă: pe de o parte, Ucraina își consolidează capacitatea de a lovi ținte aeriene rapide cu aviația de luptă; pe de altă parte, încearcă să reducă presiunea pe sistemele de apărare antiaeriană bazate pe rachete, într-un moment în care disponibilitatea interceptoarelor este un subiect sensibil. Muniția de 20 mm pentru F-16: contracte extinse, livrări „stabile” Zelenski a spus că Ucraina a extins contractele de achiziție pentru a asigura escadrilelor de F-16 muniția de 20 mm necesară angajării amenințărilor aeriene de mare viteză și că livrările au ajuns la volume „stabile”. În declarațiile sale, președintele a indicat că atât el, cât și Ministerul Apărării au avut acorduri în acest sens, iar în prezent „se primește o cantitate adecvată”. „În ceea ce privește interceptarea Shahed-urilor propulsate cu reacție, folosim aviația noastră cu foarte mult succes.” Apărare pe mai multe straturi: rachete „ieftine”, turele automate și producție internă Președintele ucrainean a încadrat rolul aviației ca un pilon într-o postură de contracarare a dronelor pe mai multe niveluri (C-UAV), gândită să limiteze perturbările generate de restricții de bandă care afectează platformele de drone ghidate prin satelit. În acest cadru, Zelenski a menționat: „rachete ieftine” care „încep să funcționeze”; „soluții noi” care ar urma să ajungă în curând de la parteneri, alături de producție internă deja funcțională; turele (turele automate de foc), despre care a spus că Ucraina a început să le fabrice „în zeci” și că producția va fi extinsă. Interceptoarele Patriot și presiunea pe stocuri înainte de iarnă Pe apărarea împotriva rachetelor balistice, Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie „imediat” de un pachet de tranziție cu interceptoare Patriot PAC-2 și PAC-3 din partea partenerilor europeni, pentru protejarea infrastructurii municipale critice înainte de iarnă. El a descris o succesiune în care transferurile europene ar acoperi intervalul până când contractele bilaterale de achiziție cu Germania și proiectul multilateral anti-balistic FREYJA devin pe deplin operaționale. Totodată, Zelenski a spus că livrările prin programul PURL coordonat de NATO au fost constrânse, deoarece majoritatea interceptoarelor PAC-2 și PAC-3 fabricate în SUA ar fi fost redirecționate către operațiuni din Orientul Mijlociu. Context tehnic: limitarea de viteză Starlink și efectul asupra interceptoarelor fără pilot Materialul notează că ajustările tehnice din apărarea aeriană vin după dezvăluiri potrivit cărora terminalele Starlink din Ucraina ar fi fost supuse unei limitări artificiale de viteză la 161 km/h, ceea ce ar fi dezactivat interceptori fără pilot proiectați să urmărească muniții rătăcitoare cu motor cu reacție. Zelenski a susținut că teste comparative ar fi arătat funcționare normală la 180 km/h în interiorul UE, sugerând că restricțiile ar fi fost limitate geografic la teritoriul Ucrainei. În acest context, Zelenski a spus că guverne europene analizează alternative suverane la rețelele comerciale americane de comunicații prin satelit, pe fondul riscului ca astfel de servicii să poată fi „reglate” din SUA, indiferent de contracte. [...]
Reorganizarea comenzii ucrainene în Donbas devine critică înainte de iarnă , pe fondul presiunii ruse asupra ultimelor orașe fortificate din Donețk și al riscului ca limitarea accesului la Starlink să afecteze coordonarea dronelor, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Kyiv Independent. Miza operațională este apărarea așa-numitei „centuri de fortărețe” din Donețk – patru orașe industriale aliniate nord–sud (Sloviansk, Kramatorsk, Drujkivka și Kosteantînivka) – în condițiile în care Rusia își menține obiectivul de a cuceri restul regiunii. În 2026, deși câștigurile teritoriale nete ale Rusiei ar fi stagnat, luptele de uzură din est rămân intense, iar ambele părți încearcă să obțină un avantaj înainte de venirea iernii. Schimbare de comandă: două forțe operaționale pentru apărarea Donbasului Pe fondul dificultăților de coordonare în unele structuri (în special în Corpurile 11 și 19, descrise ca având un amestec de brigăzi epuizate și cu experiență insuficientă), Kievul a decis în august să împartă apărarea Donbasului între două noi forțe operaționale, construite în jurul comandanților Andrii Bilețkîi și Denys Prokopenko, sub conducerea noului comandant-șef Mykhailo Drapatyi. Conform materialului, reorganizarea presupune: Forța operațională „Azov ”, care ar urma să se extindă spre vest și să preia un sector eliberat recent de Corpul 7 de Asalt Aerian; Forța operațională „Centru”, în care Bilețkîi a preluat comanda Corpurilor 11 și 19 și, implicit, cea mai mare parte a centurii fortificate. Presiune pe două puncte: Kosteantînivka și Dobropillea În Kosteantînivka, Rusia ar fi pătruns în oraș în mai–iunie și ar fi cucerit o mare parte, folosind un tipar de „infiltrare în masă”, susținut de drone, artilerie și bombe planante. În prezent, situația din teren este descrisă ca greu de evaluat „cu precizie”, cu poziții care se suprapun în zone rezidențiale și industriale, iar trupele ucrainene rezistă în centrul orașului și la periferia estică. Pe flancul sud-vestic, în zona orașului minier Dobropillea, analiza indică una dintre cele mai intense ofensive rusești. Potrivit lui Prokopenko, Rusia ar avea un avantaj numeric de șase la unu în zonă și ar fi desfășurat aproximativ o treime din unitatea sa de elită de drone „Rubicon”, estimată la circa 400 de echipe. Ministerul rus al Apărării a susținut în octombrie că Dobropillea a fost cucerit integral, însă Kievul a respins afirmația; totodată, apariția unor înregistrări cu steaguri rusești în oraș este prezentată ca nefiind, singură, dovadă clară de control teritorial. Factor extern cu impact direct: riscul restricționării Starlink Un element cu potențial de a schimba capacitatea operațională a Ucrainei este viitorul accesului la Starlink, sistemul de comunicații prin satelit controlat de compania lui Elon Musk. Materialul notează că deciziile privind utilizarea acestuia pot fi influențate de relația dintre conducerea companiei și administrația președintelui american Donald Trump. În scenariul unei restricționări suplimentare, coordonarea operațiunilor cu drone ar putea fi afectată semnificativ, ceea ce ar îngreuna detectarea și neutralizarea la timp a unităților ruse aflate în înaintare – exact într-o perioadă în care, potrivit analizei, toamna și condițiile meteo (ceață, ploaie) pot oferi ultimele ferestre favorabile pentru infiltrări înainte de iarnă. În următoarele luni, evoluția frontului din Donbas este prezentată ca depinzând nu doar de modul în care Ucraina își consolidează noua arhitectură de comandă, ci și de resursele și planurile Rusiei, inclusiv perspectiva unei mobilizări forțate despre care unii comandanți ucraineni susțin că ar fi început deja, fără anunț oficial. [...]
Lipsa de comunicare a Ministerului Apărării despre regulile de angajare împotriva dronelor rusești riscă să alimenteze neîncrederea publică și speculațiile , într-un moment în care România se află pe flancul estic al NATO și se confruntă direct cu incidente la graniță, potrivit HotNews . România și Polonia sunt descrise ca fiind „pe cel mai expus flanc al NATO” și au aceeași problemă: drone rusești lansate spre Ucraina care ajung să treacă granița, „din greșeală sau intenționat”. În acest context, polonezii au introdus recent o regulă pe care românii o consideră riscantă, însă Armata Română „nu vrea să vorbească despre ea”, conform articolului. Publicația plasează această tăcere într-un tipar mai larg de comunicare publică limitată privind războiul: „aproape totul” ar fi fost trecut la secret, de la nivelul ajutoarelor și măsurile luate până la amenințări. În opinia autorului, acest deficit de transparență a contribuit la apariția unor „teorii ale conspirației” în spațiul public. În prezent, aceeași problemă de comunicare ar viza una dintre amenințările „cele mai prezente în mentalul colectiv al românilor”: dronele care ajung în proximitatea sau pe teritoriul României. Articolul sugerează că, în lipsa unor explicații oficiale despre reguli și proceduri, autoritățile lasă un vid informațional într-un subiect cu impact direct asupra percepției de securitate. [...]
Danemarca își extinde capacitatea de lovire la distanță prin achiziția primelor rachete de precizie cu rază lungă de acțiune, o decizie care ridică miza operațională pe flancul nordic al NATO și a atras o reacție dură din partea Moscovei, potrivit Agerpres . Ministrul danez al apărării, Jeppe Bruus , a spus că noile sisteme vor crește capacitățile armatei și vor permite lovituri „în spatele liniilor inamice” în cazul unui atac. Oficialul a invocat deteriorarea mediului de securitate și nevoia de consolidare a puterii de luptă. Ce cumpără Danemarca și la ce vor fi folosite Danemarca a convenit achiziționarea a două tipuri de rachete: rachete „Anthem”, produse în Germania de compania americană de apărare Covenant; rachete JSM (Joint Strike Missile) pentru avioanele de luptă F-35, fabricate de compania norvegiană Kongsberg. Bruus a refuzat să precizeze numărul de rachete comandate și valoarea contractului. Reacția Rusiei: avertisment privind „consecințe dezastruoase” Ambasada Rusiei la Copenhaga a transmis, într-o declarație scrisă, că politica Danemarcei în domeniul rachetelor urmărește o confruntare cu Moscova și a avertizat asupra unor „consecințe dezastruoase inevitabile”. „Copenhaga este captivată de iluzii periculoase, crezând că achiziționarea de armament ofensiv de înaltă precizie și cu rază lungă de acțiune, menit să constituie o amenințare militară la adresa unei puteri nucleare, va contribui la consolidarea securității și apărării Danemarcei”, a precizat ambasada. Context: schimbare de direcție după ani de reduceri bugetare Danemarca anunțase încă de anul trecut intenția de a cumpăra armament ofensiv cu rază lungă de acțiune, pentru a contracara amenințarea militară rusă la adresa Europei, demers care a generat atunci o reacție dură din partea Moscovei. În același context, premierul Mette Frederiksen a cerut armatei „să cumpere, cumpere, cumpere” armament nou, după ani de reduceri bugetare, pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. [...]
Un atac cu drone de amploare asupra regiunii Moscovei ridică presiunea pe infrastructura și operațiunile urbane , după ce autoritățile ruse au raportat sute de aparate lansate într-un interval de câteva ore, potrivit Economica . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a declarat că între ora 20:30 pe 21 octombrie și ora 04:00 pe 22 octombrie „630 de drone s-au îndreptat către regiunea Moscovei”, iar „majoritatea dintre ele au fost distruse de sistemele de apărare aeriană la o distanţă sigură de obiectivul lor”. Conform aceleiași relatări, două persoane au fost rănite, informația fiind transmisă de Agerpres . Sobianin a mai spus că 163 dintre drone s-au apropiat de Moscova, fără ca materialul citat să ofere detalii suplimentare despre ținte sau pagube în capitală. Context: atacuri raportate și în Ucraina În paralel, Ucraina a raportat un atac cu rachete asupra Kievului, soldat cu șase răniți, potrivit primarului capitalei ucrainene, Vitali Kliciko . Totodată, un atac ar fi avariat o infrastructură de transport, conform aceleiași surse. [...]
