Știri
Știri din categoria Apărare
Pentagonul își mută strategia de drone spre producție în masă și adaptare săptămânală, susținută de un buget de 56 miliarde de dolari (aprox. 252 miliarde lei) în 2027, potrivit Kyiv Post. Mesajul transmis de secretarul american al apărării, Pete Hegseth, este că avantajul nu mai vine din câteva platforme „de vârf”, ci din capacitatea industrială de a scala rapid și de a modifica tehnologia din mers, pe modelul lecțiilor din Ucraina.
Schimbarea a fost prezentată la summitul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, unde Hegseth a descris cum inovațiile tehnice „de la o zi la alta” observate pe frontul din Ucraina influențează direct modul în care SUA își vor organiza achizițiile și producția pentru sisteme aeriene fără pilot.
În viziunea Pentagonului, „sofisticarea” izolată poate fi neutralizată ușor dacă nu există capacitatea de a produce multe unități și de a le reproiecta rapid. Hegseth a spus că bugetul președintelui Donald Trump pentru 2027 include 56 miliarde de dolari pentru „superioritate” în domeniul dronelor și pentru aprofundarea experienței Ucrainei pe câmpul de luptă.
„Nu este o chestiune de a avea cele mai avansate sisteme, ci de capacitatea de a le scala, de a le scala rapid, adaptându-le săptămână de săptămână – exact atât de repede se adaptează tehnologia dronelor.”
Concret, direcția descrisă înseamnă prioritizarea unor linii de asamblare flexibile și a unor sisteme automatizate care pot schimba „frecvențe software” și designul structural fără blocaje, replicând ciclurile rapide de inginerie dezvoltate de unitățile ucrainene din prima linie.
Articolul descrie această pivotare ca parte a unei relații „reciproce” între Washington și Kiev: SUA ar absorbi date tactice despre războiul asimetric, în timp ce oficialii americani insistă că sprijinul pentru Ucraina rămâne ferm.
În același context, fostul ambasador al SUA în Ucraina, Steven Pifer, a afirmat că retragerea aparentă a Washingtonului din medierea activă a discuțiilor de pace a împins aliații europeni să accelereze propriile achiziții de apărare, sub presiunea Casei Albe de a urca țintele de cheltuieli spre 5% din PIB pentru fiecare stat membru.
Hegseth a mai spus că menținerea capacității Ucrainei de a respinge agresiunea rămâne un obiectiv american, chiar dacă Europa ar urma să își asume o parte mai mare din efortul material.
Recomandate
Țările din Indo-Pacific își adâncesc cooperarea militară între ele, ca plasă de siguranță în fața ascensiunii Chinei și a riscului ca atenția SUA să se fragmenteze , relatează Reuters . Mesajul, conturat la forumul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, este că statele din regiune vor să poată descuraja și răspunde mai rapid prin parteneriate regionale, chiar dacă insistă public că angajamentul american rămâne solid. La reuniune, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, le-a cerut partenerilor să preia o parte mai mare din povara de securitate, pe fondul îngrijorărilor că prioritățile Washingtonului se pot muta, inclusiv din cauza competiției pentru resurse și atenție generată de conflictul din Iran. Hegseth a respins ideea că SUA nu ar putea gestiona simultan mai multe dosare. Rețele regionale „dincolo de umbrela” SUA Oficiali și militari din regiune intervievați de Reuters spun că impulsul este de a construi legături operaționale mai dense între statele Indo-Pacificului, nu doar relații bilaterale cu Washingtonul. Secretarul Apărării din Filipine, Gilberto Teodoro, a descris direcția drept o creștere „agilă și rapidă” a capacităților naționale, dublată de cooperare mai strânsă cu parteneri precum Japonia, Australia, Canada și Noua Zeelandă. Teodoro a prezentat această abordare ca o consolidare a descurajării, argumentând că implicarea mai multor actori întărește și rolul tradițional al SUA în regiune. Japonia își asumă rolul de „nod” și își relaxează regulile de export Japonia se poziționează ca un hub al acestei rețele mai largi. Ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, a spus că Tokyo vrea să fie un „punct de conectare” pentru cooperarea regională, dincolo de relația clasică centrată pe SUA. În aprilie, Japonia a anunțat cea mai amplă revizuire a regulilor de export de echipamente de apărare din ultimele decenii, eliminând restricții privind vânzările externe și deschizând calea pentru exporturi de nave de război, rachete și alte arme, potrivit Reuters. Canada, Noua Zeelandă și „coaliții ale celor capabili și dispuși” Singapore pledează pentru parteneriate flexibile între „țări cu aceleași viziuni”, inclusiv „coaliții ale celor capabili și dispuși”, a declarat ministrul Apărării, Chan Chun Sing, în contextul unui mediu de securitate mai volatil. Canada își extinde prezența în regiune și cooperează cu Japonia și Filipine pe securitate cibernetică și exerciții maritime, iar în Indonezia sprijină instruirea în limba engleză, a declarat șefa Statului Major al Apărării, generalul Jennie Carignan. Noua Zeelandă analizează, la rândul ei, legături mai strânse și achiziții de echipamente: ministrul Apărării, Chris Penk, a confirmat că Wellington ia în calcul nave japoneze și britanice pentru a înlocui fregatele vechi din clasa ANZAC. În paralel, Penk a discutat cu omologi din Singapore, Malaezia, Australia și Marea Britanie despre intensificarea interacțiunilor în cadrul aranjamentului de apărare „ Five-Powered Defence Arrangement ”, vechi de 54 de ani. Mesajul politic: reasigurare față de SUA, dar cu redundanțe regionale Deși își adâncesc cooperarea între ele, oficiali asiatici au insistat că angajamentul SUA în Indo-Pacific nu este diminuat nici de conflictul din Orientul Mijlociu, nici de politica „America First” a președintelui Donald Trump. Australia, prin ministrul Apărării Richard Marles, a descris relația cu Washingtonul drept „absolut fundamentală” pentru securitatea națională. Pentru regiune, miza imediată este operațională: mai multe exerciții comune, interoperabilitate și opțiuni de achiziții și cooperare industrială în apărare, astfel încât descurajarea să nu depindă de un singur pilon, într-un context în care China își accelerează ascensiunea militară. [...]
SUA pregătesc accelerarea retragerii trupelor din Europa , iar mutarea riscă să împingă statele europene către cheltuieli mai mari și decizii rapide de reorganizare a apărării, potrivit Economica . Washingtonul ar urma să prezinte luna viitoare, în fața aliaților din NATO, noile propuneri oficiale privind repoziționarea forțelor. Informația este atribuită publicației germane Welt am Sonntag, care citează o sursă confidențială din interiorul Pentagonului. Conform acestei relatări, SUA intenționează să accelereze „semnificativ” retragerea trupelor din bazele militare din Europa. Ce se schimbă operațional: calendarul și miza Germaniei Washingtonul anunțase anterior un plan inițial de retragere a 5.000 de soldați staționați în Germania. În prezent, Germania găzduiește cel mai mare contingent de militari americani în serviciu activ din Europa, cu aproximativ 35.000 de soldați dislocați. Pentru planul inițial, Pentagonul estimase un interval de 6–12 luni pentru finalizarea retragerii, însă noile informații indică o grăbire a procesului. Noile „hărți și planuri strategice” ar urma să fie prezentate la Force Sourcing Conference , un eveniment NATO programat pentru luna viitoare. Presiune politică pe Europa: „nu ne mai faceți morală” În același context, șeful Pentagonului, Pete Hegseth , a criticat public aliații europeni, reproșându-le că au ignorat ani la rând apelurile de a-și întări propriile sisteme de apărare și cerându-le să se abțină de la „a mai face morală” Statelor Unite. „Urmează decizii extrem de importante cu privire la securitatea generală în Europa” Declarația a fost făcută la Dialogul Shangri-La din Singapore, potrivit sursei. Ce nu este confirmat încă Până la momentul publicării informațiilor, reprezentanții oficiali ai Pentagonului nu au oferit comentarii suplimentare despre calendarul accelerat al retragerii, astfel că detaliile și ritmul exact rămân, deocamdată, neconfirmate oficial. [...]
România ar putea avea nevoie de acorduri NATO cu Ucraina și Moldova pentru a doborî drone rusești înainte să intre în spațiul aerian național , o schimbare cu miză de reglementare și operațională, care ar muta accentul de la reacția „după incident” la prevenție, potrivit Stirile Pro TV . Ideea, avansată într-o analiză a Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW) și discutată de analiști militari români, pornește de la o limitare invocată public de reprezentanți ai Armatei: pe timp de pace, militarii români nu au voie să tragă către teritoriul altui stat, chiar dacă o dronă se îndreaptă spre România. Ce ar schimba acordurile propuse ISW recomandă ca NATO să ia în calcul negocierea unor acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova, astfel încât dronele rusești care se apropie de spațiul aerian al României să poată fi interceptate înainte de a-l încălca, indiferent dacă incursiunea ar fi accidentală sau intenționată. În analiza citată de publicație, ISW notează: „Având în vedere restricțiile impuse operațiunilor de apărare aeriană ale României, NATO ar putea fi nevoită să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Moldova, ca măsură de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile dronelor rusești sunt accidentale sau intenționate.” Pe aceeași linie, analistul militar Iulian Chifu susține că, atunci când un obiect zburător se îndreaptă iminent spre teritoriul național, ar trebui tratat ca amenințare și doborât, însă acest lucru „reclamă parteneriatul cu statele vecine” și ar necesita acorduri care să elimine limitarea actuală. Problema răspunderii pentru daune, încă nelămurită Un astfel de cadru ar trebui să stabilească explicit și cine suportă eventualele pagube produse de resturi, în scenariul în care România ar doborî o dronă în spațiul aerian al unui stat vecin. În material este dat exemplul incidentului de la Galați, unde, potrivit corespondentului PRO TV, resturile ar fi putut cădea peste terenuri agricole aflate la vest de portul Reni. Ce face România până la un acord Până la negocierea unor astfel de înțelegeri „la nivel NATO”, România așteaptă dislocarea în Dobrogea a unor sisteme moderne antidronă. Potrivit Ministerului Apărării, încă din februarie Comandamentul Aliat Suprem din Europa a aprobat o listă de echipamente cerute de România. Deocamdată, singurul anunț concret menționat este cel al Italiei, care ar urma să trimită 100 de militari și mai multe aeronave de luptă, ca răspuns la atacul cu dronă de la Galați. [...]
Washingtonul pregătește „decizii importante” privind securitatea Europei , pe fondul presiunilor tot mai explicite ca statele europene să-și asume o parte mai mare din costuri și capabilități, potrivit News . Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a transmis mesajul la Dialogul de la Shangri-La din Singapore, într-un discurs în care a criticat din nou aliații din Europa Occidentală. Hegseth a susținut că europenii au ignorat „prea mult timp” îndemnurile Washingtonului de a-și consolida apărarea și a indicat că urmează anunțuri legate de „Europa și NATO ”. În același timp, el a lăudat statele asiatice, despre care a spus că au înțeles că baza unui parteneriat durabil ține de „alinierea concretă a intereselor naționale”, nu de „valori idealizate”. „Atunci când interesele noastre sunt divergente, ne adaptăm cu pragmatism, fără dramă şi fără să facem morală. Cred că Europa Occidentală ar putea învăţa din asta.” Presiunea pentru cheltuieli mai mari și o prezență americană mai redusă În intervenția sa, Hegseth a reluat linia critică a administrației Trump la adresa capitalelor europene, acuzate că au promovat „o retorică mondialistă găunoasă” despre o ordine internațională bazată pe reguli, în timp ce și-ar fi „golit armatele de substanță” și și-ar fi „deschis larg frontierele”. Mesajul se leagă de obiectivul stabilit anul trecut în NATO de a investi colectiv 5% din PIB în apărare, în urma presiunilor lui Donald Trump, însă „majoritatea țărilor sunt încă departe de acest nivel”, conform materialului. Ce ar putea urma: ajustări în NATO, anunțate „în curând” Hegseth a afirmat că „Europa și NATO au de luat decizii importante” și că acestea vor fi cunoscute „în curând”. În context, News relatează că, la o reuniune recentă a NATO în Suedia, secretarul de stat american Marco Rubio le-a confirmat europenilor că trebuie să se obișnuiască cu mai puțini militari americani pe continent. Tot Rubio a indicat că urmează să fie anunțată în curând o ajustare privind ceea ce unele state membre numesc „cavaleria” – un grup de forțe care poate fi mobilizat în 180 de zile, în caz de necesitate. [...]
SpaceX a primit un contract de 4,16 miliarde de dolari (aprox. 19,2 miliarde lei) pentru sateliți de urmărire a rachetelor , parte din sistemul de apărare „Golden Dome” planificat de președintele Donald Trump, potrivit The Verge . Contractul a fost acordat de Pentagon, iar Forța Spațială a SUA spune că sateliții, echipați cu senzori, vor permite detectarea și urmărirea țintelor din spațiu. Miza economică și operațională este dublă: pe de o parte, vorbim despre un contract major pentru SpaceX într-o zonă de apărare cu bugete ridicate; pe de altă parte, proiectul consolidează rolul companiei în infrastructura militară spațială a SUA, într-un program descris ca „costisitor” în material. Ce presupune contractul și la ce va fi folosit Conform anunțului Forței Spațiale americane, SpaceX va construi sateliți cu senzori integrați, destinați să identifice și să urmărească ținte din spațiu. Aceștia sunt legați de „Golden Dome”, un sistem care, similar cu „Iron Dome” din Israel, ar urma să identifice și să doboare rachete și alte ținte aeriene. SpaceX, deja implicată în alte componente ale „Golden Dome” Articolul notează că SpaceX are deja contracte cu Forța Spațială pentru alte părți ale programului. În mod specific, compania: urmează să dezvolte prototipuri pentru interceptori bazați în spațiu (space-based interceptors); a câștigat și un contract de 2,29 miliarde de dolari (aprox. 10,5 miliarde lei) pentru dezvoltarea rețelei de date a sistemului. În același timp, materialul menționează că SpaceX a depus recent documente pentru ceea ce ar putea deveni „cel mai mare IPO din istorie”, fără a oferi detalii suplimentare despre calendar sau evaluare. Întrebări despre eficiență și calendar The Verge consemnează că unii experți își exprimă îngrijorarea dacă „Golden Dome” ar funcționa în fața unui baraj de rachete și dacă ar putea crește riscul unui război nuclear. În plus, publicația arată că, potrivit Bloomberg, generalul Michael Guetlein (Forța Spațială a SUA) a spus că sistemul ar urma să aibă o anumită „capacitate operațională” până la finalul lui 2028. Informațiile despre contractul de 4,16 miliarde de dolari au fost relatate inițial de Bloomberg, iar anunțul oficial privind rolul sateliților este atribuit Forței Spațiale americane. [...]
SUA cer aliaților asiatici să urce bugetele de apărare la 3,5% din PIB și avertizează că relația cu Washingtonul se va schimba pentru statele care „profită gratuit”, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile secretarului american al apărării, Pete Hegseth , la Dialogul Shangri-La din Singapore. În intervenția sa, Hegseth a spus că există motive „legitime de alarmă” în fața „amplorii istorice” a întăririi militare a Chinei, dar a insistat că Washingtonul nu urmărește o „confruntare inutilă” și că vizează un „echilibru stabil” în Asia-Pacific, „în care niciun stat, inclusiv China, nu își poate impune hegemonia” și nu poate amenința securitatea sau prosperitatea SUA și a aliaților. Presiune pe bugete și condiționarea sprijinului Mesajul central către partenerii din regiune a fost creșterea contribuției financiare la apărarea colectivă. Hegseth a salutat în mod special Coreea de Sud, Japonia, Australia și Filipine și a avertizat că statele care nu se mobilizează vor vedea „o schimbare clară” în modul în care SUA „fac afaceri”. „Acele zile au trecut. Aliații care refuză să se mobilizeze și să își asume partea lor pentru apărarea noastră colectivă se vor confrunta cu o schimbare clară în modul nostru de a face afaceri.” Potrivit lui Hegseth, așteptarea Washingtonului este ca aliații și partenerii asiatici să își majoreze cheltuielile militare la 3,5% din PIB. Taiwan: poziția oficială, neschimbată; decizia privind vânzările de arme, la Trump Reuniunea are loc la două săptămâni după vizita lui Donald Trump în China, despre care președintele american a spus că a dus la acorduri comerciale „fantastice” și în contextul în care a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca pârghie de presiune asupra Beijingului. Hegseth a afirmat că nu a intervenit „nicio schimbare” în poziția Washingtonului privind Taiwanul, dar a precizat că „orice decizie” despre viitoare vânzări de arme către Taiwan îi va aparține președintelui Trump. Context regional: delegație americană amplă, prezență redusă a Chinei În Singapore, șeful Pentagonului conduce o delegație americană „impozantă”, în timp ce China a trimis, pentru al doilea an consecutiv, doar o echipă de experți militari și cercetători. Absența ministrului apărării, Dong Jun, este interpretată de analiști ca un semn al creșterii puterii Chinei, care nu ar mai considera necesară trimiterea unor oficiali de cel mai înalt rang. În marja forumului, Hegseth urmează să se întâlnească și cu omologii săi britanic și australian, în cadrul parteneriatului de securitate AUKUS , pe care China îl consideră o tentativă de contracarare a dezvoltării sale economice și militare. [...]
