Știri
Știri din categoria Apărare

Israel accelerează producția internă de drone FPV pentru a reduce dependența de componente chinezești și a crește rapid volumul livrărilor către armată, pe fondul intensificării atacurilor cu astfel de muniții lansate de Hezbollah în sudul Libanului, potrivit TWZ.
Miza este una operațională și de lanț de aprovizionare: Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) vor să „industrializeze” producția de drone FPV (first person view – drone controlate în timp real din perspectiva camerei) și să elimine riscurile asociate utilizării de componente din China, invocate ca problemă de securitate și de continuitate a livrărilor.
Postul Israel Army Radio, finanțat de IDF, a relatat că armata „înființează în prezent o fabrică” care va produce „drone sinucigașe (drone FPV) pentru utilizare în toate teatrele de război”, cu obiectivul de a extinde semnificativ arsenalul și capabilitățile pe câmpul de luptă.
În paralel, IDF încearcă să recupereze decalajul față de Hezbollah în utilizarea acestei clase de muniții rapide și foarte manevrabile, care a devenit un instrument major de lovire în războiul din Ucraina și, tot mai mult, în alte conflicte.
Conform Israel Army Radio, IDF estimează că fabrica va începe să livreze armatei „în cantități mari” începând din iulie. Țintele inițiale și de creștere menționate sunt:
Materialul nu precizează capacitatea exactă vizată pe termen lung, investiția necesară sau amplasarea fabricii.
Un element central este decizia de a aduce producția „în casă”, în cadrul Diviziei de Tehnologie și Logistică a IDF, pentru a crește volumul, a reduce costurile și a folosi „doar componente indigene”, după ce producția internă existentă ar fi inclus componente chinezești, descrise ca vulnerabilitate de securitate și de lanț de aprovizionare.
TWZ notează că o parte importantă a problemei pentru Israel este utilizarea de către Hezbollah a dronelor FPV ghidate prin fibră optică. Cablul de fibră optică reduce eficiența bruiajului (blocarea semnalelor radio prin război electronic) și poate diminua limitările legate de linia de vizibilitate dintre operator și dronă.
Pe lângă creșterea producției de drone, Israel începe să aplice și măsuri defensive, de la plase montate pe vehicule până la adaptarea sistemelor active de protecție (APS – sisteme care detectează și lovesc proiectilele înainte să atingă vehiculul) pentru a contracara dronele. Publicația menționează și dezvoltarea de echipamente pentru detectare mai bună și drone interceptoare dedicate, atribuite publicației israeliene YNet (fără un link în materialul furnizat).
În ansamblu, fabrica de drone FPV este prezentată ca o piesă dintr-o ajustare mai amplă: Israel încearcă să-și securizeze aprovizionarea, să scaleze producția și să reducă vulnerabilitatea tactică în fața unei amenințări care evoluează rapid.
Recomandate

Ucraina a folosit o rețea de drone-releu pentru a menține controlul armelor la distanță în timpul loviturilor asupra Podului Crimeei , ocolind limitările impuse accesului la Starshield (versiunea militară a Starlink), potrivit Kyiv Post . Soluția – descrisă de militari drept „modemuri zburătoare” – a avut un rol operațional direct: a păstrat legătura video în timp real dintre operatori și dronele/misiile de atac, în pofida bruiajului și a apărării antiaeriene ruse. Sistemul s-a bazat pe „zeci” de drone care funcționau ca relee de comunicații, au spus specialiști din cadrul Centrului 7 Separat al Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei, citați de Financial Times. Dacă unele erau doborâte sau bruiate, altele preluau conexiunea, menținând continuitatea controlului și a transmisiunii video. De ce a contat ocolirea Starshield Un consilier pe tehnologie al președintelui Volodîmîr Zelenski, Serhii Beskrestnov, a sugerat după atac că accesul Ucrainei la Starshield ar fi fost restricționat cu puțin timp înaintea operațiunii. Într-o postare pe Facebook, el a afirmat că, „dintr-o coincidență ciudată”, limitarea a apărut chiar înainte de lovituri, iar specialiștii ruși ar încerca acum să înțeleagă cum a fost menținută o conexiune stabilă în Crimeea, unde Rusia folosește echipamente puternice de blocare a comunicațiilor. Beskrestnov a adăugat: „Să rămână acesta micul nostru secret.” Un militar ucrainean citat de Financial Times a spus că Starshield ar fi fost limitat la viteze de conexiune de 161 km/h pentru mai mult de o săptămână, în timp ce operațiunea ar fi avut nevoie de funcționarea comunicațiilor la viteze mai mari, motiv pentru care forțele ucrainene au ales să nu se bazeze pe sistemul prin satelit. Ce s-a întâmplat la Podul Crimeei Operațiunea s-a desfășurat în două valuri, în nopțile de 16 și 17 noiembrie. Loviturile au doborât arcul rutier de 227 de metri al podului, în timp ce arcul feroviar vecin a rămas în picioare, iar traficul feroviar a fost reluat după o suspendare temporară. Imagini cu o cameră montată pe o rachetă ucraineană Flamingo, surprinzând apropierea de secțiunea centrală a podului, s-au răspândit rapid online după atac. Context: o tehnologie adaptată din tacticile Rusiei Materialul notează și o ironie tehnologică: Rusia ar fi fost prima care a folosit drone-releu, iar Ucraina ar fi adoptat această abordare în 2023. Potrivit lui Beskrestnov, multe dintre aceste drone au fost ulterior echipate cu modemuri furnizate Rusiei de China, iar Ucraina ar fi învățat abia în această vară cum să le blocheze semnalele. Pentru Ucraina, episodul indică o direcție operațională: redundanță și autonomie în comunicațiile de luptă, astfel încât misiunile să nu depindă de o singură infrastructură – mai ales în zone saturate de război electronic. [...]

Legea care permite intervenția împotriva dronelor este în vigoare, dar aplicarea ei rămâne incompletă din cauza lipsei ordinelor comune care ar trebui să stabilească procedurile de cooperare și standardele tehnice între instituții, potrivit G4Media . Blocajul are un impact operațional direct: fără reguli de coordonare și fără specificații tehnice aprobate, lanțul instituțional de reacție și achizițiile de echipamente anti-dronă rămân, în practică, neclar definite. Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național a fost aprobată în februarie 2025 și publicată în Monitorul Oficial în mai 2025, intrând în vigoare în iunie 2025. Actul normativ prevedea un termen de 60 de zile pentru ca mai multe instituții (în principal din zona apărării și securității) să adopte ordine comune privind cooperarea în caz de utilizare neautorizată a spațiului aerian, procedurile de coordonare și standardele tehnice și operaționale necesare implementării măsurilor de protecție. Ordinele comune, „blocate la semnat” din septembrie 2025 Ministrul Apărării, Radu Oprea, afirmă într-un document oficial din 10 noiembrie, consultat de publicație, că proiectele de ordine comune au fost aprobate la nivelul MApN în septembrie 2025 și transmise celorlalte instituții pentru semnare, însă procesul a fost întrerupt. „[Procesul] fiind întrerupt pe fondul fluctuațiilor de pe scena politică, urmând a fi reluat ca urmare a învestirii noului guvern”. În lipsa acestor ordine comune, rămâne neacoperită tocmai partea de „mecanică” interinstituțională: cine comunică, cum se face coordonarea și cum se împart sarcinile atunci când o dronă intră neautorizat în spațiul aerian. Ce este deja stabilit și ce nu depinde de ordinele comune Fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, spune că decizia de doborâre nu ține de ordinul comun, întrucât ministrul Apărării ar fi semnat în iulie 2025 un ordin prin care autorizarea de doborâre revine comandanților desemnați prin planurile de operații. Tot el afirmă că, în septembrie 2025, CSAT a aprobat două acte care fac aplicabilă Legea 73: regulile pentru aeronavele cu pilot și lista obiectivelor de protejat. În schimb, pentru situațiile care vizează drone, rachete sau alte obiecte telegidate, legea prevede cooperarea MApN cu alte instituții, iar măsurile pot include atât intervenții noncinetice (de exemplu detectare, preluarea controlului, neutralizare prin dezactivarea comunicațiilor), cât și cinetice (imobilizare sau distrugere), cu principiul proporționalității și cu distrugerea ca ultimă soluție. Efectul practic: fără standarde, achizițiile de echipamente rămân în aer Un punct cu impact direct asupra implementării este lipsa standardelor tehnice și operaționale specifice pentru echipamentele și sistemele necesare protecției anti-dronă. Legea obligă persoane de drept public și privat care dețin, operează sau administrează obiective ce necesită protecție împotriva dronelor să implementeze și să mențină astfel de măsuri, iar echipamentele ar urma să fie puse la dispoziția structurilor din sistemul național de apărare și securitate. În absența standardelor aprobate, cadrul de achiziție și dotare rămâne neclar: sursa notează că, teoretic, nu se pot face achiziții în lipsa acestor date. Cine trebuie să semneze ordinele comune, potrivit legii Conform articolului 37 din Legea 73/2025, ordinele comune trebuie aprobate de: Ministerul Apărării Naționale (MApN) Ministerul Afacerilor Interne (MAI) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului Serviciul Român de Informații (SRI) Serviciul de Informații Externe (SIE) Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) Serviciul de Protecție și Pază (SPP) Următorul pas indicat în documentul citat de G4Media este reluarea procesului de semnare după învestirea noului guvern, însă articolul nu oferă un calendar sau un termen asumat pentru finalizare. [...]

Negarea CENTCOM reduce riscul unei escaladări militare imediate în Strâmtoarea Hormuz , după ce Iranul a susținut că ar fi avariat un avion de vânătoare american F-16, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a respins sâmbătă afirmația Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), potrivit căreia o rachetă iraniană ar fi lovit un F-16 și ar fi forțat o aterizare de urgență. Într-un comunicat, CENTCOM a transmis că informația este falsă și că Iranul „nu a atacat deloc” un F-16 în ziua precedentă, adăugând că toate avioanele de luptă din Orientul Mijlociu sunt „în siguranță și contabilizate”. De cealaltă parte, armata Iranului a declarat sâmbătă că sistemele sale de apărare antiaeriană ar fi lansat o rachetă către un F-16 deasupra Strâmtorii Hormuz vineri seara, avariind aeronava și determinând-o să-și întrerupă misiunea și să efectueze o aterizare de urgență pe un aeroport din apropiere, conform presei de stat iraniene. Informațiile nu pot fi verificate independent din datele disponibile în material, iar situația este prezentată drept una în desfășurare. [...]

Avertismentul Londrei indică un risc de escaladare prin „eroare de calcul” între Rusia și NATO , pe fondul unor incidente atribuite Moscovei în Europa, inclusiv în proximitatea exercițiilor militare din Polonia, potrivit Adevărul . Șeful serviciilor britanice de informații din domeniul apărării, general-locotenentul Matthew Jones, a spus că nu vede Rusia urmărind activ un război cu NATO, dar că „comportamentul” acesteia devine tot mai „nesăbuit”, ceea ce crește probabilitatea unui incident cu consecințe grave. Jones a legat această dinamică de presiunea asupra lui Vladimir Putin și de o „abordare mai fermă și mai agresivă” față de Occident, care ar putea duce la o „eroare de calcul semnificativă”. În evaluarea sa, există „prea multe exemple recente” în care o mică schimbare de context ar fi putut produce efecte „extrem de grave”. „Pot spune, cu un anumit grad de certitudine, că Rusia nu urmăreşte în mod activ un război cu NATO. Totuşi, cea mai mare teamă a mea este riscul unei erori de calcul semnificative.” Ce incidente invocă Londra și de ce contează Șeful informațiilor britanice din apărare a enumerat un tipar de acțiuni atribuite Rusiei, inclusiv: atacul cu agent neurotoxic Noviciok de la Salisbury (2018), în cazul fostului spion Serghei Skripal și al fiicei sale, incident asociat și cu moartea unei femei britanice, Dawn Sturgess; un atac cu drone la aeroportul din Leipzig; scufundarea unor nave comerciale în apele României; un atac incendiar asupra unei afaceri ucrainene din Londra; un incident în care un avion de supraveghere britanic ar fi fost aproape doborât deasupra Mării Negre. Din perspectiva de securitate, miza este că astfel de episoade, chiar dacă nu sunt prezentate ca pași către un conflict deschis, pot declanșa reacții în lanț între state și alianțe militare, mai ales când au loc în apropierea unor zone sensibile sau a unor operațiuni militare. Incidentul din Polonia: testarea reacției NATO, potrivit ISW Pe acest fundal, Jones a făcut declarațiile în contextul incidentelor recente din Polonia și al acuzațiilor privind o tentativă de asasinat în Danemarca, conform materialului. Separat, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că Kremlinul ar fi încălcat intenționat spațiul aerian polonez pentru a testa reacția NATO și a descuraja sprijinul occidental pentru Ucraina, potrivit analizei publicate de ISW . În incidentul descris, o rachetă de croazieră rusească și alte două obiecte aeriene au pătruns vineri dimineață în spațiul aerian al Poloniei, în apropierea unei zone unde mii de militari europeni participă la exerciții pentru o eventuală misiune în Ucraina. Varșovia a acuzat Moscova de o provocare deliberată și a cerut sprijin suplimentar din partea NATO, după ce avioanele de luptă ale Alianței au fost ridicate ca răspuns. În același context, premierul britanic Andy Burnham a numit incidentul „complet inacceptabil”, iar președintele Consiliului European, António Costa, și-a exprimat solidaritatea cu Polonia. Poziția oficială a Regatului Unit Jones a insistat că Regatul Unit nu caută „un conflict sau o confruntare” cu Rusia, dar că își va apăra „cu fermitate” securitatea națională și pe cea a aliaților atunci când sunt amenințate—o formulare care sugerează că Londra tratează riscul principal nu ca intenție declarată de război, ci ca posibilitatea unei escaladări neintenționate pornite din incidente repetate. [...]

Armata României își calibrează viitoarele achiziții pe apărarea anti-dronă , după ce Ministerul Apărării a testat, într-un exercițiu militar, roboți și sisteme de bruiaj și interceptare, cu participarea a 27 de companii din industrie, potrivit Digi24 . Miza operațională este identificarea rapidă a echipamentelor defensive potrivite, într-un context în care dronele sunt descrise drept principala problemă pentru armată. Testele au vizat în special sisteme anti-dronă și de bruiaj, evaluate în condiții dificile, inclusiv ceață și zbor la altitudini mici. Scopul declarat al unor astfel de exerciții este ca Armata să compare soluții și să grăbească procesul de selecție pentru achiziții. Ce tip de capabilități au fost puse la probă În cadrul exercițiului, accentul a fost pus pe soluții care pot fi folosite rapid în teren, inclusiv în zone fără infrastructură de apărare deja instalată. Digi24 relatează că o companie sud-coreeană a venit cu un sistem anti-dronă montat pe o „dronă terestră” (platformă robotizată la sol), concepută pentru dislocare rapidă. Publicația notează că astfel de platforme pot urmări simultan mai multe aparate de zbor, ceea ce le-ar face utile în scenarii cu atacuri multiple sau în puncte vulnerabile ale dispozitivului de apărare. De ce contează: între validarea tehnică și blocajele din achiziții Potrivit unor surse din MApN citate de Digi24, militarii participanți ar fi fost „încântați” de mai multe echipamente, atât produse în România, cât și de firme străine. În același timp, materialul semnalează o problemă recurentă: deși testele ar trebui să accelereze cumpărarea de echipamente defensive, achizițiile Ministerului Apărării sunt descrise ca „extrem de greoaie”, iar companiile participante nu sunt întotdeauna contactate ulterior. În lipsa unor detalii publice despre calendar, bugete sau proceduri lansate după teste, rămâne neclar ce sisteme vor intra efectiv în programe de înzestrare și în ce termen. [...]

Incursiunile aeriene atribuite Rusiei cresc presiunea pentru măsuri de apărare și coordonare NATO la granița estică. Potrivit Economica , premierul polonez Donald Tusk acuză Rusia de „provocare intenționată” după ce două rachete și un obiect suspect, posibil o dronă, au căzut pe teritoriul Poloniei, în apropierea unei zone unde se desfășurau exerciții militare. Varșovia a transmis că cele trei incursiuni au avut loc vineri dimineață, în timpul unor atacuri aeriene rusești asupra Ucrainei. Nu au fost raportate victime. Ulterior, Tusk a convocat o celulă de criză cu miniștri, oficiali militari și reprezentanți ai serviciilor de informații. Ce s-a recuperat și unde au căzut resturile Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că autoritățile au recuperat resturi ale unei rachete de croazieră (rachetă cu zbor la joasă altitudine, ghidată spre țintă) de tip Kh-101 de pe un câmp din apropierea satului Nowy Lipowiec, la aproximativ 60 km de granița cu Ucraina. Un al doilea proiectil, căzut în apropiere de Rudnik nad Sanem, este presupus a fi tot o rachetă de croazieră. Un obiect suspect, posibil o dronă, a căzut la Molodycz, la aproximativ 37 km de graniță. Reacția militară: avioane ridicate de la sol și incursiuni detectate Un purtător de cuvânt al comandamentului militar polonez a spus că au fost detectate 11 posibile incursiuni în spațiul aerian în timpul atacurilor rusești asupra vestului Ucrainei, iar trei dintre acestea au fost confirmate ca pătrunzând pe teritoriul Poloniei. Comandamentul a precizat că, în primul val, Rusia a folosit în principal drone cu propulsie cu reacție în apropierea graniței cu Polonia, urmate de un al doilea val format în mare parte din rachete ghidate Kalibr și Kh-101. Polonia a ridicat de la sol două avioane F-16, iar două aeronave suedeze Gripen au fost, de asemenea, în aer. Ministerul rus al Apărării a confirmat că atacurile recente au vizat, între altele, vestul Ucrainei. Context: exercițiu al „ Coaliției Voinței ” și mesaj politic de la Bruxelles Incidentele au avut loc în timp ce Polonia găzduiește primul exercițiu militar al Coaliției Voinței, un grup de țări care sprijină Ucraina. Exercițiul este condus de Marea Britanie și Franța, reunește 2.800 de militari din 11 țări și urma să se desfășoare până duminică, cu obiectivul de a testa modul în care ar putea fi asigurată o pace durabilă după încheierea războiului. La Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au condamnat încălcarea spațiului aerian polonez. „Suntem pe deplin solidari cu poporul polonez şi vom continua să ne consolidăm capacitatea de apărare”, a declarat Von der Leyen. Costa a cerut unitate în UE pentru a crește presiunea asupra Moscovei în vederea începerii negocierilor de pace și opririi războiului, afirmând că „Rusia merge în direcția greșită”. În context, Polonia – stat membru UE și NATO – se consideră expusă direct riscurilor de securitate și își extinde forțele armate. La finalul lunii iulie, un proiectil a căzut lângă Tarnawa Kolonia, fără victime, iar guvernul polonez l-a identificat atunci ca rachetă de croazieră rusească Kh-101. [...]