Știri
Știri din categoria Apărare
Un înalt oficial NATO avertizează că aliații trebuie să găsească rapid noi arme, pe fondul ritmului accelerat în care rivalii își adaptează mijloacele de luptă și al limitelor actuale ale producției occidentale, potrivit Agerpres, care citează AFP. Mesajul a fost transmis miercuri, 25 martie 2026, la Forumul Strategic de Apărare de la Paris.
Amiralul francez Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru transformare (SAC-T) în NATO, a spus că statele aliate nu au înțeles încă „amploarea provocării”, în special în ceea ce privește volumul producției de armament și viteza necesară pentru a răspunde amenințărilor. El a făcut o paralelă cu statele din Golf, vizate în trecut de atacuri cu drone.
„Trebuie să ne pregătim, altfel vom suferi ceea ce trăiesc în prezent statele din Golf.”
În evaluarea sa, problema nu este doar creșterea producției în formulele vechi, ci adaptarea la modul în care Rusia sau Iran își duc războaiele, inclusiv prin „masa de arme” și ritmul de modernizare. Vandier a descris situația drept „un moment al adevărului” și a susținut că industria occidentală a ajuns să livreze sisteme performante, dar greu de produs în serie, indicând ca exemplu raportul dintre producția americană de baterii Patriot și producția de rachete balistice a Rusiei sau Iranului.
Oficialul NATO a avertizat și asupra riscului unui „impas” dacă răspunsul la proliferarea dronelor de tip Shahed (folosite de Iran și Rusia) se reduce la a fabrica „mai multe drone”, argumentând că este nevoie de soluții noi. În același timp, el a criticat viteza de adaptare a aliaților în proiectele comune: doar definirea cerințelor poate dura între doi și trei ani, pe fondul presiunilor naționale pentru specificații care să protejeze industriile locale.
În contrapondere, Vandier a indicat ritmul rapid de evoluție al sistemelor adversarilor, menționând că dronele Shahed ar fi trecut prin cinci modernizări de când unele au căzut în Polonia, în septembrie 2025. În acest context, el a spus că este important să apară „nou-veniți” în industria de apărare, fără a diminua rolul capacităților industriale mari necesare pentru programe complexe, precum avioanele de vânătoare sau portavioanele.
Recomandate
Turcia intră ca membru fondator în noua bancă de apărare, un pas care poate crește capacitatea de finanțare ieftină pentru reînarmarea aliaților , în condițiile în care proiectul nu are, deocamdată, sprijinul marilor economii din G7, potrivit news.ro , care citează Reuters. Un oficial turc a declarat luni că Ankara a informat Canada că va participa la „Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență” în calitate de membru fondator. Informația vine după ce, în weekend, surse din Ministerul turc al Apărării spuneau că Turcia încă evaluează o posibilă participare. Ce este banca și de ce contează pentru finanțare Inițiativa urmărește să consolideze apărarea țărilor aliate „cu viziuni similare” prin atragerea a până la 100 de miliarde de lire sterline (134 de miliarde de dolari, aprox. 603 miliarde lei) sub formă de finanțare ieftină. Sediul băncii ar urma să fie în Canada. În acest context, confirmarea Turciei ca membru fondator este relevantă pentru dimensiunea potențială a proiectului, deoarece extinde baza de participanți într-o structură gândită să mobilizeze capital la costuri mai mici decât finanțarea obișnuită de pe piețe. Cine și-a exprimat sprijinul și care este limita actuală Potrivit declarației făcute săptămâna trecută de premierul canadian Mark Carney , la summitul NATO de la Ankara, și citate în material, și-au exprimat sprijinul pentru bancă: Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina. Lista nu include nicio țară majoră din G7 în afară de Canada, ceea ce „ar putea limita potențialul financiar al băncii”. Totuși, ministrul de externe al Canadei a declarat pentru Reuters că inițiativa va rămâne deschisă pentru noi membri. [...]
Reacția dură a Phenianului după summitul NATO ridică miza cursei înarmării în Asia-Pacific , pe fondul unor achiziții militare anunțate de aliați și al intenției Coreei de Nord de a-și consolida forțele nucleare, potrivit HotNews . Ministerul nord-coreean de Externe a acuzat Statele Unite și aliații acestora că „consolidează blocuri militare” și accelerează înarmarea, susținând că liderii NATO prezintă „exercitarea drepturilor suverane legitime” ale Coreei de Nord drept o amenințare. Într-un comunicat difuzat de agenția de stat KCNA, Phenianul a spus că summitul ar fi demonstrat că NATO este „o organizație orientată spre război și confruntare”, care urmărește „interese geopolitice exclusive”. Ce s-a decis la summit și de ce contează La summitul NATO de marți, desfășurat în Turcia, oficialii au anunțat achiziții militare și acorduri industriale de peste 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 de miliarde de lei), în contextul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump asupra aliaților europeni pentru a prelua o parte mai mare din povara apărării. Din perspectiva Phenianului, aceste decizii și o cooperare militară mai strânsă cu aliații din Asia-Pacific ar indica o „confruntare între blocuri”, cu efecte atât în Europa, cât și în regiunea Asia-Pacific. Efectul de propagare în regiune: Seulul caută cooperare, Phenianul invocă „drepturi suverane” În marja summitului, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a declarat că speră ca Seulul să-și extindă cooperarea cu aliații NATO în cercetare și dezvoltare, inclusiv în tehnologii de ultimă generație, precum și în producția de sisteme de armament. În paralel, Coreea de Nord a reiterat că presiunea Occidentului pentru renunțarea la armele nucleare „a încetat definitiv” și a susținut că eforturile de denuclearizare ar trebui să se concentreze, în primul rând, pe ceea ce descrie drept încercări ale Coreei de Sud și Japoniei de a-și dezvolta arme nucleare sub protecția SUA, precum și pe ambițiile nucleare ale statelor NATO implicate în aranjamentele de partajare nucleară ale alianței. Ce urmează: semnalul privind consolidarea forțelor nucleare Ministerul nord-coreean a afirmat că țara își va apăra suveranitatea și interesele de securitate „prin exercitarea responsabilă” a drepturilor sale suverane. Separat, KCNA a anunțat vineri că Phenianul a decis să ia măsuri pentru consolidarea forțelor sale nucleare „cantitativ și calitativ”, în contextul în care liderul Kim Jong Un cere modernizarea armatei. [...]
NATO rămâne unită în sprijinul Ucrainei după summitul de la Ankara , iar această coeziune poate amplifica presiunea asupra economiei de război a Rusiei, în special prin vulnerabilitatea exporturilor sale energetice, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile fostului comandant al US Army Europe, Ben Hodges . Hodges a spus pentru TVP World că reuniunea de la Ankara a atins „cel mai important obiectiv” – să arate că Alianța rămâne unită, în pofida tensiunilor anterioare dintre președintele SUA, Donald Trump, și aliații europeni. În evaluarea sa, mesajele venite de la Trump la finalul summitului au fost mai bune decât în trecut, iar NATO este „într-o poziție bună”. Ce înseamnă pentru sprijinul militar și pentru industria de apărare În timpul summitului, Trump a declarat că SUA ar urma să acorde Ucrainei o licență pentru a produce sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Hodges a salutat posibilitatea, dar a avertizat că, în cazul lui Trump, acțiunile nu sunt întotdeauna aliniate cu declarațiile publice. Totodată, fostul comandant american a susținut că statele europene nu ar trebui să se bazeze excesiv pe Trump și că ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru „succesul Ucrainei”, argumentând că cea mai bună cale de a preveni un atac rusesc asupra unui stat NATO este ca Ucraina să învingă Rusia. Presiune economică: loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Unghiul cu impact economic din analiza lui Hodges vizează efectele loviturilor ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii ruse de petrol și gaze. El a afirmat că aceste atacuri ar fi schimbat „momentumul” războiului și că Rusiei i-ar fi „foarte dificil” să susțină efortul militar dacă abilitatea sa de a exporta petrol și gaze către China și India este degradată „în măsura în care pare să fie”. Ce ar putea urma: risc de mobilizare pe scară largă în Rusia În același timp, Hodges a avertizat că schimbarea dinamicii ar putea împinge Moscova către măsuri mai radicale pentru a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă. „Am putea vedea o mobilizare pe scară largă înainte de sfârșitul verii.” Ca posibil indiciu, el a menționat închiderea recentă de către Rusia a mai multor puncte de trecere feroviară la granițele cu Finlanda, Estonia și Letonia, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre motivele oficiale ale acestor decizii. [...]
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă , spune că România aplică doar sancţiunile internaţionale, nu lista extinsă a Ucrainei , iar navele invocate recent în spaţiul public drept „fantomă” nu ar fi intrat în apele teritoriale româneşti în perioada în care erau deja sancţionate, potrivit news . Mesajul are miză de reglementare: ce listă de sancţiuni foloseşte statul român ca bază pentru a permite sau bloca accesul navelor. Miruţă afirmă că s-a implicat personal în verificări după apariţia unor articole de presă „acum 2-3 săptămâni” şi susţine că informaţiile respective „nu au fost adevărate” în forma în care indicau că nave sancţionate ar fi intrat în apele teritoriale româneşti. El admite însă că în Portul Constanţa au acostat, în trecut, nave care ulterior au fost introduse pe liste de sancţiuni. „Navele enumerate acolo, cu identificatorul, cu numele, nu au intrat în apele teritoriale româneşti în momentul în care aveau sancţiuni internaţionale.” Ce spune MApN despre momentul sancţionării Potrivit ministrului, confuzia ar fi legată de cronologie: navele menţionate au ajuns să fie sancţionate abia la „un an, un an şi jumătate” după ce fuseseră în porturi româneşti, iar la momentul acostării nu aveau sancţiuni internaţionale. „Acele nave au intrat pe lista sancţiunilor internaţionale la un an, un an şi jumătate după ce fuseseră în porturile româneşti, dar în momentul în care au intrat în porturile româneşti nu aveau sancţiuni.” Două liste, două regimuri: internaţional vs. Ucraina Miruţă mai spune că există două tipuri de liste invocate în spaţiul public: o listă de sancţiuni „internaţionale”, adoptată de mai multe state; o listă internă a Ucrainei, „mult mai mare”. Oficialul precizează că România se raportează „doar” la lista de sancţiuni internaţionale, argumentând că altfel ar fi afectată disproporţionat navigaţia comercială. „Nu putem să omorâm toată navigaţia atâta timp cât nava respectivă nu este pe lista de sancţiuni.” [...]
Franța vrea să acorde Ucrainei licențe de producție pentru rachete și muniții occidentale , o mutare care poate schimba pe termen mediu ritmul de aprovizionare al armatei ucrainene și reduce dependența de livrările externe, potrivit Meduza . Anunțul a fost făcut de președintele Franței, Emmanuel Macron , după summitul „coaliției celor dispuși” de la Paris. Pe lângă licența pentru producția rachetelor de croazieră SCALP, Ucraina ar urma să primească licențe și pentru: muniții aeriene ghidate AASM; rachete antiaeriene interceptoare Aster, destinate sistemelor franco-italiene de apărare antiaeriană SAMP/T . Ce înseamnă operațional: trecerea de la livrări la capacitate de producție Acordarea de licențe indică o schimbare de abordare: în locul sprijinului bazat exclusiv pe transferuri de armament, Ucraina ar putea construi capacități interne de producție pentru anumite tipuri de muniții și rachete occidentale. În practică, impactul depinde de cât de repede pot fi puse pe picioare liniile de fabricație și lanțurile de aprovizionare, aspecte care nu sunt detaliate în informația citată. Rafale: intenție de achiziție, cu orizont 2028–2029 Macron a mai spus că Ucraina intenționează să cumpere 16 avioane de luptă franceze Rafale, care ar urma să înceapă să execute misiuni în spațiul aerian ucrainean în 2028–2029. Context: coaliție europeană pentru apărare antirachetă și precedentul Patriot Tot pe 13 iulie, la summitul de la Paris, a fost anunțată crearea unei coaliții pentru apărare antirachetă, care include Ucraina și încă nouă state europene: Germania, Franța, Italia, Spania, Țările de Jos, Suedia, Norvegia și Danemarca. În cadrul acestei inițiative ar urma să fie construită o „arhitectură integrată” de apărare pentru descurajarea viitoarelor amenințări cu rachete. În paralel, Meduza amintește că, săptămâna trecută, la summitul NATO, președintele SUA Donald Trump a promis Ucrainei o licență pentru producția de rachete pentru sistemele Patriot — muniții considerate critice pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, dar despre care experții citați de publicație apreciază că nu pot intra rapid în producție de serie pe plan local. [...]
Ucraina și un grup de state europene au lansat programul FREYJA , cu un obiectiv de 12 luni pentru dezvoltarea unui sistem antibalistic „accesibil” și produs în serie , într-o încercare de a reduce dependența Europei de interceptoarele americane Patriot, aflate sub presiunea cererii globale, potrivit Kyiv Post . Inițiativa a fost prezentată odată cu prima reuniune a „ Coaliției integrate pentru rachete antibalistice ”, care reunește Ucraina cu Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia și Regatul Unit. Miza operațională este acoperirea unui deficit structural: rachetele balistice sunt dificil de interceptat, mai ales când sunt lansate împreună cu valuri de drone, iar Ucraina are nevoie de interceptori „aproape în fiecare zi”, pe fondul atacurilor complexe menite să epuizeze apărarea aeriană. De ce contează: o încercare de „industrializare” a apărării antibalistice în Europa Programul FREYJA este descris ca un pas de la statutul Ucrainei de beneficiar al echipamentelor occidentale la cel de co-dezvoltator al unei capabilități europene. Președintele Volodîmîr Zelenski a susținut că fiecare țară participantă deține elemente importante ale viitorului sistem, în timp ce Ucraina are rachete în dezvoltare care sunt încă „componente individuale”. Ideea este ca aceste elemente să fie integrate cu radare europene, finanțare și capacitate industrială, pentru a obține un sistem complet într-un an. Zelenski a încadrat proiectul ca răspuns la intensificarea utilizării rachetelor balistice de către Rusia, după ce nu a reușit să obțină rezultate decisive pe câmpul de luptă. „Loviturile cu rachete balistice au devenit ultimul pariu al Rusiei”, a spus liderul ucrainean, descriindu-le drept mijlocul rămas pentru prelungirea războiului. Cum ar urma să funcționeze: coordonare între guverne și industrie FREYJA este gândit să adreseze lipsa de interceptori prin coordonarea cercetării, producției și finanțării „la scară”, implicând guverne, lideri politici și producători din apărare. La reuniunea inaugurală au participat și companii ucrainene și europene din zona de rachete, senzori, radare și alte componente critice. Printre companiile menționate se numără: Fire Point Thales Diehl Defence Saab Kongsberg Defence & Aerospace Weibel Leonardo Sener MBDA Eurosam Safran Destinus Obiectivul pe termen lung este un sistem „accesibil” care să acopere golul de apărare antibalistică al Europei și, ulterior, să poată fi furnizat și altor țări confruntate cu amenințări similare. Publicația notează că un astfel de rezultat ar crește autonomia Europei într-un moment în care bateriile Patriot și stocurile de interceptori sunt limitate și concurate de alte nevoi globale. Context: măsuri paralele pentru capacitate de producție în Ucraina FREYJA nu ar înlocui necesarul imediat al Ucrainei de sisteme funcționale și rachete interceptoare. În paralel, Franța și-a exprimat disponibilitatea de a furniza echipamente și rachete de apărare aeriană în acest an, iar Marea Britanie și Germania pregătesc noi pachete bilaterale de apărare. În plus, Paris ar urma să acorde licențe pentru producția în Ucraina a rachetelor ASTER pentru sistemele SAMP/T și a rachetelor de croazieră SCALP. Totodată, este menționată autorizarea de către Washington a producției în Ucraina a sistemelor Patriot proiectate în SUA, cu precizarea că producția efectivă „va dura”. Ce urmează Anunțul FREYJA a fost parte a unei reuniuni mai ample a „Coaliției celor dispuși”, despre care președinția ucraineană a raportat că a avut 40 de participanți; Moldova și Macedonia de Nord s-au alăturat formatului, iar următoarea întâlnire este așteptată să aibă loc în Ucraina. Coaliția pregătește și primele exerciții comune ale unei „Forțe multinaționale pentru Ucraina”, un pas prezentat ca pregătire pentru o eventuală desfășurare după încheierea luptelor. În acest cadru, FREYJA este poziționat ca proiectul care ar putea transforma experiența de luptă a Ucrainei și capacitatea industrială europeană într-o capabilitate antibalistică produsă în masă, dacă termenul de 12 luni va fi respectat. [...]
