Știri
Știri din categoria Apărare
Un înalt oficial NATO avertizează că aliații trebuie să găsească rapid noi arme, pe fondul ritmului accelerat în care rivalii își adaptează mijloacele de luptă și al limitelor actuale ale producției occidentale, potrivit Agerpres, care citează AFP. Mesajul a fost transmis miercuri, 25 martie 2026, la Forumul Strategic de Apărare de la Paris.
Amiralul francez Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru transformare (SAC-T) în NATO, a spus că statele aliate nu au înțeles încă „amploarea provocării”, în special în ceea ce privește volumul producției de armament și viteza necesară pentru a răspunde amenințărilor. El a făcut o paralelă cu statele din Golf, vizate în trecut de atacuri cu drone.
„Trebuie să ne pregătim, altfel vom suferi ceea ce trăiesc în prezent statele din Golf.”
În evaluarea sa, problema nu este doar creșterea producției în formulele vechi, ci adaptarea la modul în care Rusia sau Iran își duc războaiele, inclusiv prin „masa de arme” și ritmul de modernizare. Vandier a descris situația drept „un moment al adevărului” și a susținut că industria occidentală a ajuns să livreze sisteme performante, dar greu de produs în serie, indicând ca exemplu raportul dintre producția americană de baterii Patriot și producția de rachete balistice a Rusiei sau Iranului.
Oficialul NATO a avertizat și asupra riscului unui „impas” dacă răspunsul la proliferarea dronelor de tip Shahed (folosite de Iran și Rusia) se reduce la a fabrica „mai multe drone”, argumentând că este nevoie de soluții noi. În același timp, el a criticat viteza de adaptare a aliaților în proiectele comune: doar definirea cerințelor poate dura între doi și trei ani, pe fondul presiunilor naționale pentru specificații care să protejeze industriile locale.
În contrapondere, Vandier a indicat ritmul rapid de evoluție al sistemelor adversarilor, menționând că dronele Shahed ar fi trecut prin cinci modernizări de când unele au căzut în Polonia, în septembrie 2025. În acest context, el a spus că este important să apară „nou-veniți” în industria de apărare, fără a diminua rolul capacităților industriale mari necesare pentru programe complexe, precum avioanele de vânătoare sau portavioanele.
Recomandate
Europa trebuie să-și schimbe mentalitatea pentru a se pregăti de război , avertizează șeful apărării din Danemarca, potrivit POLITICO , într-un mesaj transmis marți la Paris, pe fondul evaluărilor tot mai apăsate din mediul militar și de informații privind riscul unei agresiuni ruse asupra teritoriului NATO până la finalul deceniului. Gen. Michael Wiggers Hyldgaard, șeful Statului Major al Apărării din Danemarca, a spus la Paris Defence and Strategy Forum că statele europene „nu sunt încă pe deplin pregătite” pentru un conflict. Conferința, ajunsă la a treia ediție, a început marți și se desfășoară până joi, Danemarca fiind invitatul de onoare. „Trebuie să ne schimbăm mentalitatea de la diagnostic la livrare. Nu mai suntem foarte surprinși, dar nici nu suntem cu adevărat pregătiți”, a declarat gen. Michael Wiggers Hyldgaard. În intervenția sa, generalul a insistat că obiectivul nu este o pregătire „perfectă”, ci una superioară adversarului. El a vorbit în fața unei audiențe formate din comandanți militari europeni și oficiali francezi, inclusiv secretarul de stat adjunct pentru apărare Alice Rufo, conform relatării POLITICO. Danemarca și-a majorat semnificativ cheltuielile de apărare după declanșarea războiului din Ucraina în 2022 și a urmărit să aprofundeze legăturile militare cu alte state europene, inclusiv prin exerciții comune. În același timp, Copenhaga a accelerat cooperarea în contextul amenințărilor repetate ale președintelui american Donald Trump privind anexarea Groenlandei, notează publicația. Un punct central al mesajului a fost legătura dintre descurajare și capacitatea industrială. Hyldgaard a argumentat că descurajarea există doar atunci când adversarul consideră costul agresiunii prea mare, iar acest calcul depinde nu doar de forța de luptă și alianțe, ci și de stocuri și producție, inclusiv de lanțurile de aprovizionare. „Dacă în Europa vrem să fim capabili să ne apărăm până în 2030, trebuie să ne pregătim pentru asta acum. Războiul de mare intensitate nu este un scenariu, este o realitate”, a adăugat el, avertizând că timpul pierdut nu mai poate fi recuperat. [...]
Germania va desfășura fregate în Atlanticul de Nord pentru a-și consolida prezența navală și a-și sprijini aliații, potrivit HotNews.ro , care citează DPA via Agerpres. Anunțul a fost făcut marți de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în marja unei vizite în Singapore. Pistorius a spus că fregata germană Sachsen urmează să fie desfășurată ca navă-amiral a forței operative permanente a NATO, după ce Marea Britanie a trimis distrugătorul HMS Dragon în Mediterană. Oficialul german a precizat că a discutat acest subiect cu omologul său britanic, John Healey. Separat, Marina germană va trimite și o a doua fregată, Brandenburg , în Atlanticul de Nord, ca răspuns la activitățile militare ale Rusiei în regiune. În materialul citat nu sunt oferite detalii oficiale suplimentare despre misiune sau calendar. În paralel, Marea Britanie a desfășurat HMS Dragon în estul Mediteranei pe fondul situației generate de războiul israeliano-american împotriva Iranului. După un atac cu drone asupra unei baze britanice din Cipru, Marea Britanie și Franța și-au consolidat prezența în zonă. [...]
NATO a început în România un exercițiu care simulează respingerea unui atac rusesc , potrivit Digi24 . Antrenamentul are loc în Marea Neagră și este prezentat drept un exercițiu de amploare, cu mii de militari și zeci de nave implicate. Exercițiul, denumit Sea Shield, este descris ca fiind cel mai mare exercițiu naval care are loc în 2026 în Marea Neagră. Conform informațiilor publicate, participă peste 2.500 de militari din 12 țări aliate, inclusiv din Italia, Franța, Germania și Statele Unite ale Americii. Scenariul urmărit este unul direct: forțele NATO se antrenează pentru a respinge un atac venit din partea Rusiei în Marea Neagră. În prima săptămână, Forțele Navale Române au rolul de a rezista și de a respinge atacul, iar în a doua săptămână ar urma să ajungă și forțele aliate. În cadrul exercițiului sunt repetate mai multe secvențe operaționale, între care: distrugerea minelor marine; trageri pe mare cu muniție reală; inserție aeriană, inclusiv aterizarea elicopterelor pe fregate pentru aducerea de trupe suplimentare. Contextul este legat de situația de securitate din regiune: Marea Neagră rămâne „o zonă fierbinte”, cu riscuri care apar săptămânal, inclusiv mine marine. În același timp, antrenamentul are loc în momentul în care aliații discută despre asigurarea Strâmtorii Ormuz, iar ministrul Apărării Naționale a declarat, potrivit Digi24, că România poate contribui și cu expertiză. [...]
Unități ucrainene au doborât pentru prima dată drone iraniene Shahed în Orientul Mijlociu , potrivit Digi24 , care citează informații despre misiuni de interceptare desfășurate în mai multe state din regiune. Relatarea indică faptul că echipele trimise de Ucraina au folosit drone-interceptor produse intern pentru a neutraliza aparate de tip Shahed, o familie de drone de atac de fabricație iraniană folosită pe scară largă în conflictele recente. Detaliile operaționale nu au fost făcute publice, însă, conform TVP World, ar fi vorba despre „mai multe” doborâri. Deși nu sunt oferite date despre locul exact al interceptărilor, menționează Digi24, BBC Ucraina ar fi raportat „mai multe interceptări reușite” într-una dintre țările din Orientul Mijlociu. În paralel, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pentru New York Times la începutul lunii martie că Kievul a trimis peste 200 de specialiști în apărarea împotriva dronelor, împreună cu sisteme proprii de interceptare, în Emiratele Arabe Unite, Qatar, Arabia Saudită și Kuweit, precum și la o bază aeriană americană din Iordania. Zelenski a spus că solicitarea de sprijin ar fi venit din partea SUA pe 5 martie, iar o unitate ucraineană ar fi fost trimisă a doua zi, în pofida declarațiilor președintelui american Donald Trump că Washingtonul nu ar avea nevoie de ajutorul Ucrainei în Golf. Totodată, Zelenski a afirmat că și alte țări din regiune sunt interesate de expertiza ucraineană, iar publicația israeliană Ynet a relatat că premierul Benjamin Netanyahu ar fi cerut discuții cu liderul de la Kiev pe această temă. Din perspectivă economică și de eficiență militară, miza este costul: dronele-interceptor pot neutraliza amenințări precum Shahed la o fracțiune din prețul apărării aeriene clasice. Digi24 notează că o rachetă PAC-3 pentru sistemul Patriot ar costa aproape 4 milioane de dolari, în timp ce interceptori ucraineni precum „Sting” sau „Octopus” ar costa „câteva mii de dolari” pe unitate. Ucraina ar avea capacitatea de a produce aproximativ 2.000 de astfel de arme teleghidate pe lună și s-a oferit să pună la dispoziția altor țări jumătate din acest volum, conform informațiilor citate de Digi24. Dacă aceste cooperări se extind, ele pot deschide o piață nouă pentru industria ucraineană de apărare, într-un segment în care raportul cost-efect este esențial pentru protecția infrastructurii și a bazelor militare din regiune. [...]
NATO spune că nu poate confirma acum că Iranul deține rachete balistice capabile să ajungă în capitale europene, potrivit HotNews.ro , care relatează declarațiile secretarului general Mark Rutte după evaluarea lansată de Israel. Rutte a afirmat, într-un interviu pentru CBS News , că Alianța „analizează” informațiile privind un posibil atac iranian cu rachete asupra bazei americano-britanice Diego Garcia (Oceanul Indian), despre care Israelul susține că ar fi implicat muniții cu rază suficientă pentru a amenința orașe precum Berlin, Paris și Roma. În același timp, șeful NATO a spus că nu poate confirma „în acest moment” această capacitate. „Analizăm asta. Însă dacă acest lucru ar fi adevărat, ar fi cu atât mai mult o dovadă că ceea ce face președintele aici, eliminarea capacității de rachete balistice, eliminarea capacității nucleare din Iran, este crucial”, a răspuns Mark Rutte. Contextul imediat este relatarea din Wall Street Journal, potrivit căreia forțele iraniene ar fi atacat vineri noapte baza Diego Garcia , aflată la circa 4.000 de kilometri de Iran, o distanță care ar depăși semnificativ estimările publice anterioare privind raza maximă a rachetelor iraniene. Conform aceleiași publicații, atacul ar fi eșuat: una dintre rachete ar fi avut o defecțiune tehnică, iar a doua ar fi fost interceptată de rachete SM-3 din sistemele de apărare americane. În declarațiile sale, Rutte a legat subiectul rachetelor de riscul nuclear, avertizând că un Iran dotat cu arme nucleare ar reprezenta „o amenințare directă, o amenințare existențială” nu doar pentru Israel și regiune, ci și pentru Europa și „stabilitatea lumii”. În această logică, el a descris operațiunea lansată de președintele american Donald Trump împotriva Iranului drept „crucială”. Șeful Forțelor de Apărare a Israelului (IDF), Eyal Zamir, a susținut sâmbătă seară, într-un mesaj video citat de The Times of Israel, că Iranul ar fi lansat „o rachetă balistică intercontinentală în două etape” cu o rază de 4.000 km către Diego Garcia și că „Berlin, Paris și Roma se află toate în raza de amenințare directă”. Până acum, informațiile disponibile public indicau că cele mai lungi rachete operate de Iran ar ajunge la aproximativ 2.000 km, ceea ce ar schimba substanțial evaluarea riscului pentru Europa dacă afirmațiile Israelului se confirmă. [...]
Israelul susține că a depășit 15.000 de muniții lansate asupra Iranului , potrivit TVR Info . Declarația îi aparține ministrului israelian al Apărării, Israel Katz, și se referă la perioada de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, conflict despre care oficialul spune că a fost declanșat pe 28 februarie. Katz a comparat intensitatea actualelor lovituri cu un episod anterior de escaladare, afirmând că volumul de muniții folosit acum este „de patru ori mai mare decât cele 12 zile de ostilități din iunie anul trecut”, conform aceleiași surse. „Armata israeliană a depășit pragul de 15.000 de muniții” în Iran de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, declanşat pe 28 februarie. Într-o conferință de presă comună cu Eyal Zamir, șeful statului major al armatei israeliene, ministrul Apărării a mai declarat că Tel Aviv a aprobat o nouă serie de ținte pentru atacuri în Iran și Liban. Informația indică o extindere a planificării operaționale către două teatre, însă articolul nu oferă detalii despre natura țintelor sau calendarul loviturilor. [...]
