Știri
Știri din categoria Apărare
România pregătește investiții de 200 de milioane de euro în drone și sisteme antidronă, iar președintele Nicușor Dan spune că discuțiile cu Ucraina ar urma să se traducă „foarte curând” în contracte și începerea producției, potrivit Adevărul. Șeful statului a anunțat că va face o vizită oficială la Kiev pe 15 iulie, unde tema centrală va fi cooperarea bilaterală pe acest segment, în cadrul programului SAFE.
Într-un interviu acordat Antena 3 CNN (menționată de publicație), Nicușor Dan a spus că România și Ucraina „avansează” cooperarea privind producția de drone și dezvoltarea sistemelor antidronă. El a indicat că, după semnarea unui acord „în urmă cu trei luni, aproximativ”, au avut loc vizite tehnice, iar în iulie este programată încă o vizită tehnică pentru „operaționalizarea” cooperării.
„În cadrul programului SAFE avem 200 de milioane de euro alocate pe acest segment de drone, sisteme antidrone, în care o să fie o colaborare cu partea ucraineană. Și eu sper că foarte curând lucrurile astea se concretizeze în contracte ca să înceapă producția.”
Din declarațiile președintelui reiese o succesiune de pași deja parcurși sau programați:
Nicușor Dan a oferit și explicații despre incidentul în care o dronă ucraineană a explodat în apropierea Portului Constanța. Potrivit lui, după acest episod a fost stabilit și pus în aplicare un canal direct de comunicare între structurile de apărare ale României și Ucrainei, inclusiv acolo unde anterior nu existau contacte directe.
Președintele a mai afirmat că, pe baza informațiilor disponibile până acum, drona nu ar fi vizat Portul Constanța și, implicit, nici teritoriul României, urmând ca un răspuns tehnic să fie dat după finalizarea investigației.
„Ce știm cu certitudine este că în mod cert drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă Portul Constanța.”
Recomandate
România accelerează discuțiile tehnice pentru producția de drone cu Ucraina , după ce Bucureștiul a semnat deja un acord în acest sens, iar în cursul acestei luni este așteptată în țară o delegație ucraineană „foarte consistentă”, potrivit news.ro . Președintele Nicușor Dan a spus că vizita ar urma să fie folosită pentru a „avansa din punct de vedere tehnic” și s-a declarat optimist că se poate ajunge la rezultate „într-un interval de câteva luni”. Informația indică intrarea proiectului într-o etapă operațională, în care discuțiile se mută de la nivel politic la detalii de implementare. De ce România pornește mai târziu decât alte state Întrebat despre faptul că președintele Ucrainei a anunțat, la Ankara, acorduri pentru drone cu Danemarca, Olanda și Estonia, Nicușor Dan a explicat că aceste țări sunt „mai avansate” deoarece au început procesul cu „doi ani, trei ani” în urmă și au avut o capacitate financiară mai mare de a oferi asistență consistentă Ucrainei. În acest model, a arătat președintele, producția de drone și sisteme antidrone se face în țările respective, iar livrările merg către Ucraina „o perioadă de timp”, ceea ce le-a permis să ajungă mai repede la rezultate. Ce urmează, potrivit președintelui Din declarațiile citate rezultă două repere de calendar, fără alte detalii tehnice sau financiare în acest moment: în această lună : vizita delegației ucrainene în România, pentru avans tehnic; în câteva luni : așteptarea unor „rezultate”, în urma discuțiilor și pașilor tehnici. Sursa nu precizează capacități de producție, companii implicate, locații sau termeni contractuali, astfel că amploarea proiectului și impactul economic rămân, deocamdată, neclare. [...]
Raportul cost-efect al dronelor rescrie bugetele de apărare , iar presiunea pentru a muta investițiile dinspre platforme grele către sisteme mai ieftine și mai flexibile crește, potrivit TechRadar . Fostul CEO Google Eric Schmidt a sintetizat schimbarea printr-o comparație directă: „o dronă de 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei) poate distruge un tanc de 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei)”. Schmidt a vorbit la conferința Future Investment Initiative din Arabia Saudită despre ascensiunea războiului bazat pe drone, în contrast cu rolul istoric al tancurilor și al vehiculelor blindate. Mesajul central: raportul dintre cost și paguba produsă este „incredibil de favorabil”, iar SUA și aliații occidentali ar trebui să se îndepărteze de „tehnologia moștenită” (platforme vechi, costisitoare) în favoarea dronelor și a tehnologiilor conexe. „O dronă de 5.000 de dolari poate distruge un tanc de 5 milioane de dolari.” De ce contează economic: eficiența la cost împinge schimbarea de portofoliu Comparația folosită de Schmidt indică o problemă de bază pentru planificarea apărării: dacă mijloace relativ ieftine pot neutraliza active foarte scumpe, atunci randamentul investițiilor în platforme tradiționale scade, iar prioritățile de achiziții și modernizare se pot reconfigura. În logica prezentată, avantajul nu este doar prețul mai mic, ci și eficiența operațională a dronelor în conflictele recente. Context: Ucraina și accelerarea utilizării dronelor Declarațiile vin la circa doi ani și jumătate după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, conflict descris ca fiind definit de tehnologii de nouă generație, inclusiv robotică și drone. Publicația notează că Ucraina a folosit drone cu inteligență artificială pentru a lovi linii de aprovizionare rusești (cu trimitere la BBC ), iar Rusia și-a intensificat utilizarea dronelor cu propulsie cu reacție, care pot atinge viteze de până la 500 km/h, potrivit Euronews . În plus, TechRadar indică faptul că dronele sunt „incredibil de ieftine” comparativ cu tehnologiile folosite în trecut, făcând trimitere la o analiză Reuters , și menționează exemple de utilizare a dronelor și în conflictul dintre forțe americano-israeliene și Iran, cu referință la The Guardian . Cine este Eric Schmidt în ecosistemul de apărare TechRadar își sprijină contextul pe rolurile lui Schmidt în zona de politici și tehnologie pentru apărare: a condus Defense Innovation Board din martie 2016 (organism care conectează sectorul tehnologic cu Pentagonul) și a fost co-președinte al National Security Commission on Artificial Intelligence între 2019 și 2021, comisie cu misiunea de a face recomandări președintelui SUA și Congresului privind rolul inteligenței artificiale în viitorul apărării. În material nu sunt oferite detalii despre programe concrete de achiziții sau despre calendare de tranziție, însă mesajul este că presiunea economică a „costului pe efect” împinge armatele către drone și tehnologii asociate, în detrimentul platformelor grele tradiționale. [...]
Penuria globală de rachete Patriot forțează Ucraina să schimbe regulile de angajare , trecând de la procedurile standard americane la tactici de economisire și supraviețuire operațională, potrivit Adevărul . Miza este menținerea funcțională a bateriilor Patriot în condițiile în care Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete balistice, iar interceptoarele PAC-3 sunt rare la nivel mondial. Cum se traduce „criza de muniție” în decizii operaționale În mod normal, doctrina americană recomandă lansarea a cel puțin două interceptoare pentru a crește probabilitatea distrugerii unei ținte balistice. În Ucraina, această regulă a devenit greu de susținut: operatorii trag, de cele mai multe ori, o singură rachetă per țintă , pentru a conserva stocurile. O altă schimbare este trecerea sistemelor Patriot din regim automat în control manual , pentru a evita consumul de interceptoare scumpe pe ținte considerate „ieftine” sau lente, precum dronele. Pentru acestea, militarii ucraineni folosesc alternative, de la mitraliere grele montate pe clădiri, camioane și elicoptere, până la drone de interceptare care lovesc aparatele inamice în aer. Mobilitate și momeli: „trage și fugi” plus războiul machetelor Pe lângă economisirea muniției, Ucraina a schimbat și modul de operare pentru a reduce riscul de a pierde bateriile. Potrivit materialului citat, Patriot este folosit cu tactica „shoot and scoot” („trage și fugi”): după lansare, bateria își schimbă rapid poziția pentru a evita loviturile de ripostă. În paralel, ucrainenii folosesc pe scară largă machete realiste pentru a induce în eroare serviciile rusești. Adevărul notează că un sistem Patriot complet costă aproximativ 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) , în timp ce o replică ar costa circa 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei) , mizând pe ideea de a atrage rachete rusești de ordinul milioanelor de dolari către ținte false. „La început, am acționat pe baza tacticilor și cunoștințelor pe care le-am primit în SUA. Însă, în timpul utilizării în luptă, am înțeles că trebuie să adăugăm propria noastră experiență și să ne îndepărtăm de șabloane.” Presiunea rachetelor balistice crește, iar Patriot rămâne „unic” pe această nișă Date ale Forțelor Aeriene ale Ucrainei, analizate de The New York Times, arată că Rusia ar fi lansat 521 de rachete balistice de la începutul acestui an, de peste două ori mai multe decât în aceeași perioadă din 2025, iar Ucraina ar fi interceptat 164 dintre ele. În același timp, Rusia și-ar fi majorat producția internă de rachete balistice (inclusiv Iskander) și hipersonice (Zircon), care sunt mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră. În arsenalul Kievului, Patriot este prezentat ca singurul sistem capabil să contracareze această amenințare specifică. Adevărul dă și un exemplu operațional: luni, 6 iulie 2026 , Ucraina a raportat doborârea a 31 de rachete de croazieră H-101 și a șase Kalibr, dar nu a putut opri rachetele balistice Iskander și rachetele anti-navă Zircon lansate simultan. Blocajul de aprovizionare: competiție globală pentru PAC-3 și discuții despre licențe Interceptoarele PAC-3 (varianta modernă pentru Patriot) sunt descrise ca o resursă rară la nivel mondial, pe fondul războaielor și tensiunilor din Orientul Mijlociu și din zona Golfului Persic, care ar fi redus stocurile aliaților occidentali. Tom Karako (CSIS) afirmă, potrivit articolului, că deficitul generat de conflictul regional cu Iranul a împins Ucraina mai jos pe lista de priorități pentru livrări rapide, în timp ce SUA încearcă să-și refacă propriile stocuri. În acest context, ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov , spune că va iniția discuții urgente cu state care au rezerve de rachete Patriot și susține că, la nivel mondial, într-o lună se produc mai puține interceptoare decât ar avea nevoie Ucraina pentru a respinge atacurile zilnice ale Rusiei. Separat, președintele Volodimir Zelenski a cerut Washingtonului o licență de producție , în condițiile în care drepturile tehnologice aparțin SUA, iar Germania și Japonia sunt menționate ca având permisiunea de a replica sistemul; unele componente esențiale ar fi fabricate doar în Statele Unite. Context asociat în aceeași publicație: „Armele secrete ale Kievului. Ucraina prezintă lansatoarele de rachete ascunse timp de trei ani și anunță un «scut maritim»” . [...]
NATO își leagă sprijinul pentru Ucraina de un angajament financiar pe termen mai lung , cu promisiunea unor livrări de echipamente, asistență și instruire de 70 miliarde euro în 2026 și menținerea sprijinului „cel puțin la un nivel echivalent” în 2027, potrivit HotNews , care citează declarația finală adoptată la Summitul NATO de la Ankara . În document, liderii aliați reconfirmă angajamentul față de Articolul 5 (apărarea colectivă) și notează că Ucraina „contribuie la securitatea transatlantică”, motiv pentru care sprijinul trebuie să fie „echitabil, predictibil și sustenabil pe termen lung”. 70 miliarde euro pentru 2026 și un prag minim pentru 2027 Punctul 4 al declarației fixează explicit nivelul sprijinului pentru anul viitor și introduce o referință la continuitate în 2027: pentru 2026 : angajament de livrare către Ucraina de echipament militar, asistență și instruire în valoare de 70 miliarde euro ; pentru 2027 : aliații „își afirmă angajamente suverane” de a susține asistența cel puțin la un nivel echivalent . Declarația mai consemnează că aliații europeni și Canada finanțează acum marea majoritate a asistenței de securitate pentru Ucraina, prin instrumente bilaterale și multilaterale. Cheltuieli și achiziții: semnal către industrie și către SUA Textul summitului confirmă „progresele” în creșterea cheltuielilor pentru apărare și menționează că, în 2025 , aliații europeni și Canada și-au majorat investițiile cu peste 139 miliarde de dolari . În același timp, declarația consemnează anunțul unor noi achiziții de 50 miliarde dolari și intenția de a extinde capacitatea colectivă de producție, prin colaborare cu industria pentru accelerarea inovării, inclusiv prin eliminarea barierelor comerciale în domeniul apărării între aliați. Amenințări hibride și Iran, menționat explicit Declarația include și un punct despre „competiția strategică” și amenințările hibride, în care Iranul este vizat direct. Documentul reiterează că Iranul „nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și face apel la respectarea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Context: inițiative anunțate în prima zi HotNews notează că, în prima zi a reuniunii, au fost anunțate decizii și inițiative prezentate de secretarul general Mark Rutte , într-un forum al industriei de apărare, unde a cerut „o revoluție” a industriei de apărare în alianță. În același context, este menționată o valoare estimată a acordurilor de cel puțin 50 miliarde de dolari , potrivit unui oficial NATO, inclusiv achiziții de drone de supraveghere de la Northrop Grumman și achiziționarea de aeronave de supraveghere GlobalEye de la Saab. [...]
România își calibrează bugetul de apărare spre pragul NATO de 3,5% din PIB, iar aproape 40% din banii alocați merg către înzestrare , într-un efort de a accelera achizițiile și de a reduce întârzierile de livrare, potrivit Economedia , care citează declarațiile președintelui Nicușor Dan după summitul NATO de la Ankara . Președintele a spus că România alocă „în acest an aproximativ 3,7% din PIB pentru apărare și investiții conexe”, în contextul noului angajament convenit în Alianță: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, plus încă 1,5% pentru investiții conexe. În același timp, Nicușor Dan a nuanțat că România este „aproximativ la 2,5% din PIB, plus 1,2%”. Miza: achiziții mai rapide și o pondere mare pentru echipamente Șeful statului a indicat că aproximativ 40% din bugetul apărării reprezintă cheltuieli pentru înzestrare, adică achiziția de echipamente militare noi. În discuțiile de la summit, una dintre temele centrale a fost simplificarea procedurilor de achiziție, astfel încât echipamentele să ajungă mai repede în statele membre. „Discuția a fost cum flexibilizăm astfel încât echipamentele să vină în timp util. În cadrul actual, cu toate procedurile existente, am ajunge să primim echipamentele peste patru-cinci ani.” În același cadru, președintele a anunțat că viitoarea Bancă pentru Apărare va avea în România unul dintre cele patru sedii. Securitatea regională: Republica Moldova și Marea Neagră Nicușor Dan a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și a spus că a ridicat două subiecte pe care le consideră prioritare pentru securitatea regională: sprijin pentru dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova și importanța strategică a Mării Negre, inclusiv din perspectivă energetică. „Solicitarea noastră este ca partenerii să participe la dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova.” Președintele a mai arătat că România, Turcia și Bulgaria au extins operațiunile comune de deminare pentru a include infrastructura critică din Marea Neagră, inclusiv proiectul Neptun Deep și conexiunile acestuia cu țărmul. Totodată, a informat aliații despre progresele făcute împreună cu Bulgaria pentru înființarea unui hub de securitate civilă, gândit ca interfață între Uniunea Europeană și regiunea Mării Caspice. Discuții bilaterale: investiții și proiecte industriale În marja summitului, președintele a avut întâlniri cu oficiali din SUA, Canada, Coreea de Sud și Marea Britanie. Cu o delegație de senatori americani, a discutat despre viitorul NATO și relația bilaterală, exprimând interesul pentru menținerea și extinderea investițiilor americane în România. „Interesul nostru este să menținem și, eventual, să extindem prezența economică a Statelor Unite în România, prin investiții consistente care să aducă un plus de securitate.” Cu premierul Canadei, discuțiile au vizat proiectele nucleare de la Cernavodă și valorificarea internațională a tehnologiilor din jurul reactoarelor CANDU. Cu președintele Coreei de Sud, temele au inclus modernizarea și extinderea centralei de la Cernavodă, dar și investiții în industria de apărare, inclusiv proiectele Hanwha Aerospace pentru dezvoltarea unor capacități de producție militară în România. În întâlnirea cu premierul britanic, agenda a fost axată pe securitatea regională, prezența militară britanică în România și măsuri de consolidare a cooperării, pe fondul incidentelor recente cu drone. [...]
Donald Trump a sugerat că SUA ar putea deschide calea pentru producția locală de rachete Patriot în Europa și Ucraina, prin licențe americane , o mutare care ar schimba din temelii logica aprovizionării cu armament într-un moment în care cererea pentru sisteme de apărare aeriană rămâne ridicată, potrivit news.ro . Întrebat miercuri, la Ankara, dacă ar fi de acord ca Europa să producă rachete Patriot pe plan intern pe baza unei licențe americane, Trump a răspuns că „vom discuta despre asta” și a insistat că Patriot este o armă „defensivă”, aspect pe care îl apreciază. În același context, el a sugerat mai direct că SUA ar fi dispuse să accepte acorduri de licențiere pentru producția de rachete Patriot, fiind citat de The Guardian . Ce ar însemna licențierea Patriot: mutarea producției mai aproape de utilizator Din declarațiile lui Trump reiese o deschidere către transferul de know-how (adică instruire și acces la procesele de fabricație) pentru rachetele Patriot către aliați, inclusiv Ucraina. Președintele SUA a afirmat că „le vom acorda dreptul de a produce rachete Patriot” și că „le vom arăta cum se face”. În aceeași logică, Trump a susținut că Ucraina ar avea capacitatea să producă astfel de armament, spre deosebire de „majoritatea țărilor”, și a adăugat că, în acest fel, Kievul „nu se va mai putea plânge” că nu primește suficient, urmând să i se spună „fabricați-le singuri”. Ucraina, furnizor de drone pentru SUA: „Le-am cumpăra dronele” Separat, întrebat despre experiența Ucrainei în domeniul dronelor, Trump a recunoscut expertiza Kievului și a spus că SUA ar fi dispuse să cumpere drone ucrainene. El a remarcat capacitatea Ucrainei de a produce volume mari chiar și în condiții de război, „în subsoluri” sau în adăposturi improvizate. Trump a mai afirmat că Ucraina este bine poziționată pentru producția de armament deoarece are „talentul necesar” și a susținut că ar putea produce rachete Patriot „destul de repede”, invocând „o mare capacitate de a produce arme, arme destul de complexe”. Ce rămâne neclar Declarațiile nu includ un calendar, condiții contractuale sau confirmarea unui acord concret de licențiere ori de achiziție de drone. Trump a spus inclusiv că „încă nu am informat compania despre asta”, fără a detalia la ce companie se referă, ceea ce indică faptul că discuția este, cel puțin deocamdată, la nivel de intenție politică. [...]
