Știri
Știri din categoria Apărare
România accelerează discuțiile tehnice pentru producția de drone cu Ucraina, după ce Bucureștiul a semnat deja un acord în acest sens, iar în cursul acestei luni este așteptată în țară o delegație ucraineană „foarte consistentă”, potrivit news.ro.
Președintele Nicușor Dan a spus că vizita ar urma să fie folosită pentru a „avansa din punct de vedere tehnic” și s-a declarat optimist că se poate ajunge la rezultate „într-un interval de câteva luni”. Informația indică intrarea proiectului într-o etapă operațională, în care discuțiile se mută de la nivel politic la detalii de implementare.
Întrebat despre faptul că președintele Ucrainei a anunțat, la Ankara, acorduri pentru drone cu Danemarca, Olanda și Estonia, Nicușor Dan a explicat că aceste țări sunt „mai avansate” deoarece au început procesul cu „doi ani, trei ani” în urmă și au avut o capacitate financiară mai mare de a oferi asistență consistentă Ucrainei.
În acest model, a arătat președintele, producția de drone și sisteme antidrone se face în țările respective, iar livrările merg către Ucraina „o perioadă de timp”, ceea ce le-a permis să ajungă mai repede la rezultate.
Din declarațiile citate rezultă două repere de calendar, fără alte detalii tehnice sau financiare în acest moment:
Sursa nu precizează capacități de producție, companii implicate, locații sau termeni contractuali, astfel că amploarea proiectului și impactul economic rămân, deocamdată, neclare.
Recomandate
NATO își leagă sprijinul pentru Ucraina de un angajament financiar pe termen mai lung , cu promisiunea unor livrări de echipamente, asistență și instruire de 70 miliarde euro în 2026 și menținerea sprijinului „cel puțin la un nivel echivalent” în 2027, potrivit HotNews , care citează declarația finală adoptată la Summitul NATO de la Ankara . În document, liderii aliați reconfirmă angajamentul față de Articolul 5 (apărarea colectivă) și notează că Ucraina „contribuie la securitatea transatlantică”, motiv pentru care sprijinul trebuie să fie „echitabil, predictibil și sustenabil pe termen lung”. 70 miliarde euro pentru 2026 și un prag minim pentru 2027 Punctul 4 al declarației fixează explicit nivelul sprijinului pentru anul viitor și introduce o referință la continuitate în 2027: pentru 2026 : angajament de livrare către Ucraina de echipament militar, asistență și instruire în valoare de 70 miliarde euro ; pentru 2027 : aliații „își afirmă angajamente suverane” de a susține asistența cel puțin la un nivel echivalent . Declarația mai consemnează că aliații europeni și Canada finanțează acum marea majoritate a asistenței de securitate pentru Ucraina, prin instrumente bilaterale și multilaterale. Cheltuieli și achiziții: semnal către industrie și către SUA Textul summitului confirmă „progresele” în creșterea cheltuielilor pentru apărare și menționează că, în 2025 , aliații europeni și Canada și-au majorat investițiile cu peste 139 miliarde de dolari . În același timp, declarația consemnează anunțul unor noi achiziții de 50 miliarde dolari și intenția de a extinde capacitatea colectivă de producție, prin colaborare cu industria pentru accelerarea inovării, inclusiv prin eliminarea barierelor comerciale în domeniul apărării între aliați. Amenințări hibride și Iran, menționat explicit Declarația include și un punct despre „competiția strategică” și amenințările hibride, în care Iranul este vizat direct. Documentul reiterează că Iranul „nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și face apel la respectarea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Context: inițiative anunțate în prima zi HotNews notează că, în prima zi a reuniunii, au fost anunțate decizii și inițiative prezentate de secretarul general Mark Rutte , într-un forum al industriei de apărare, unde a cerut „o revoluție” a industriei de apărare în alianță. În același context, este menționată o valoare estimată a acordurilor de cel puțin 50 miliarde de dolari , potrivit unui oficial NATO, inclusiv achiziții de drone de supraveghere de la Northrop Grumman și achiziționarea de aeronave de supraveghere GlobalEye de la Saab. [...]
România își calibrează bugetul de apărare spre pragul NATO de 3,5% din PIB, iar aproape 40% din banii alocați merg către înzestrare , într-un efort de a accelera achizițiile și de a reduce întârzierile de livrare, potrivit Economedia , care citează declarațiile președintelui Nicușor Dan după summitul NATO de la Ankara . Președintele a spus că România alocă „în acest an aproximativ 3,7% din PIB pentru apărare și investiții conexe”, în contextul noului angajament convenit în Alianță: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, plus încă 1,5% pentru investiții conexe. În același timp, Nicușor Dan a nuanțat că România este „aproximativ la 2,5% din PIB, plus 1,2%”. Miza: achiziții mai rapide și o pondere mare pentru echipamente Șeful statului a indicat că aproximativ 40% din bugetul apărării reprezintă cheltuieli pentru înzestrare, adică achiziția de echipamente militare noi. În discuțiile de la summit, una dintre temele centrale a fost simplificarea procedurilor de achiziție, astfel încât echipamentele să ajungă mai repede în statele membre. „Discuția a fost cum flexibilizăm astfel încât echipamentele să vină în timp util. În cadrul actual, cu toate procedurile existente, am ajunge să primim echipamentele peste patru-cinci ani.” În același cadru, președintele a anunțat că viitoarea Bancă pentru Apărare va avea în România unul dintre cele patru sedii. Securitatea regională: Republica Moldova și Marea Neagră Nicușor Dan a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și a spus că a ridicat două subiecte pe care le consideră prioritare pentru securitatea regională: sprijin pentru dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova și importanța strategică a Mării Negre, inclusiv din perspectivă energetică. „Solicitarea noastră este ca partenerii să participe la dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova.” Președintele a mai arătat că România, Turcia și Bulgaria au extins operațiunile comune de deminare pentru a include infrastructura critică din Marea Neagră, inclusiv proiectul Neptun Deep și conexiunile acestuia cu țărmul. Totodată, a informat aliații despre progresele făcute împreună cu Bulgaria pentru înființarea unui hub de securitate civilă, gândit ca interfață între Uniunea Europeană și regiunea Mării Caspice. Discuții bilaterale: investiții și proiecte industriale În marja summitului, președintele a avut întâlniri cu oficiali din SUA, Canada, Coreea de Sud și Marea Britanie. Cu o delegație de senatori americani, a discutat despre viitorul NATO și relația bilaterală, exprimând interesul pentru menținerea și extinderea investițiilor americane în România. „Interesul nostru este să menținem și, eventual, să extindem prezența economică a Statelor Unite în România, prin investiții consistente care să aducă un plus de securitate.” Cu premierul Canadei, discuțiile au vizat proiectele nucleare de la Cernavodă și valorificarea internațională a tehnologiilor din jurul reactoarelor CANDU. Cu președintele Coreei de Sud, temele au inclus modernizarea și extinderea centralei de la Cernavodă, dar și investiții în industria de apărare, inclusiv proiectele Hanwha Aerospace pentru dezvoltarea unor capacități de producție militară în România. În întâlnirea cu premierul britanic, agenda a fost axată pe securitatea regională, prezența militară britanică în România și măsuri de consolidare a cooperării, pe fondul incidentelor recente cu drone. [...]
Donald Trump a sugerat că SUA ar putea deschide calea pentru producția locală de rachete Patriot în Europa și Ucraina, prin licențe americane , o mutare care ar schimba din temelii logica aprovizionării cu armament într-un moment în care cererea pentru sisteme de apărare aeriană rămâne ridicată, potrivit news.ro . Întrebat miercuri, la Ankara, dacă ar fi de acord ca Europa să producă rachete Patriot pe plan intern pe baza unei licențe americane, Trump a răspuns că „vom discuta despre asta” și a insistat că Patriot este o armă „defensivă”, aspect pe care îl apreciază. În același context, el a sugerat mai direct că SUA ar fi dispuse să accepte acorduri de licențiere pentru producția de rachete Patriot, fiind citat de The Guardian . Ce ar însemna licențierea Patriot: mutarea producției mai aproape de utilizator Din declarațiile lui Trump reiese o deschidere către transferul de know-how (adică instruire și acces la procesele de fabricație) pentru rachetele Patriot către aliați, inclusiv Ucraina. Președintele SUA a afirmat că „le vom acorda dreptul de a produce rachete Patriot” și că „le vom arăta cum se face”. În aceeași logică, Trump a susținut că Ucraina ar avea capacitatea să producă astfel de armament, spre deosebire de „majoritatea țărilor”, și a adăugat că, în acest fel, Kievul „nu se va mai putea plânge” că nu primește suficient, urmând să i se spună „fabricați-le singuri”. Ucraina, furnizor de drone pentru SUA: „Le-am cumpăra dronele” Separat, întrebat despre experiența Ucrainei în domeniul dronelor, Trump a recunoscut expertiza Kievului și a spus că SUA ar fi dispuse să cumpere drone ucrainene. El a remarcat capacitatea Ucrainei de a produce volume mari chiar și în condiții de război, „în subsoluri” sau în adăposturi improvizate. Trump a mai afirmat că Ucraina este bine poziționată pentru producția de armament deoarece are „talentul necesar” și a susținut că ar putea produce rachete Patriot „destul de repede”, invocând „o mare capacitate de a produce arme, arme destul de complexe”. Ce rămâne neclar Declarațiile nu includ un calendar, condiții contractuale sau confirmarea unui acord concret de licențiere ori de achiziție de drone. Trump a spus inclusiv că „încă nu am informat compania despre asta”, fără a detalia la ce companie se referă, ceea ce indică faptul că discuția este, cel puțin deocamdată, la nivel de intenție politică. [...]
Bucureștiul devine un punct de decizie pentru finanțarea apărării pe flancul sudic , după ce România a obținut găzduirea biroului regional al viitoarei Defense, Security and Resilience Bank (DSRB), potrivit Economedia , care citează un anunț al Ministerului Finanțelor . Miza este accesul la un instrument financiar internațional dedicat investițiilor strategice în apărare, infrastructură critică și reziliență, cu potențial de a direcționa proiecte și capital către regiune. România s-a alăturat marți, la Ankara, statelor aliate care au semnat Declarația de intenție comună pentru înființarea băncii, coordonată de Canada, conform informațiilor transmise de președintele României, Nicușor Dan. În paralel, Ministerul Finanțelor susține că a fost implicat „din fazele incipiente” în definirea arhitecturii instituționale și a modelului de guvernanță, cu obiectivul de a construi o instituție credibilă pentru investitori și capabilă să mobilizeze capital public și privat. Ce câștigă România: acces la finanțare și influență în alocarea ei Statutul de stat fondator ar urma să ofere României acces la mecanismele de decizie prin care vor fi orientate finanțările către proiecte relevante pentru securitatea regională, infrastructura critică și dezvoltarea industriei de apărare, potrivit Ministerului Finanțelor. Găzduirea biroului regional pentru flancul de sud este prezentată ca o poziționare care poate transforma rolul strategic al României în proiecte și investiții. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat explicit proiectul de nevoia de finanțare „predictibilă” și de mobilizarea capitalului pentru infrastructură strategică și industrie. „Apărarea colectivă are nevoie de capital colectiv. Prin DSRB, deschidem o nouă sursă de finanțare pentru proiectele strategice ale României și pentru companiile românești din domenii cu valoare adăugată ridicată – apărare, infrastructură critică, energie, securitate cibernetică și tehnologii emergente.” Cum ar urma să funcționeze banca și cine poate beneficia DSRB este descrisă ca un mecanism care „completează” arhitectura financiară internațională existentă, fără să o înlocuiască, prin capacitatea de a atrage resurse suplimentare și de a accelera investițiile în apărare, securitate și reziliență. Pentru România, Ministerul Finanțelor indică oportunități de finanțare atât pentru proiecte strategice, cât și pentru companii – cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii din industria de apărare și sectoare conexe – în funcție de instrumentele pe care banca le va dezvolta, precum: împrumuturi; garanții; investiții de capital (participații), pentru extinderea capacităților de producție, inovare, tehnologii emergente și integrarea în lanțurile internaționale de aprovizionare. Inițiatorii proiectului indică trei direcții principale: capital pe termen lung la costuri reduse pentru guverne, achiziții publice mai rapide și „inteligente” în apărare și mobilizarea capitalului privat prin garanții care să faciliteze finanțarea companiilor de-a lungul lanțului de aprovizionare. De ce contează: biroul regional poate influența fluxul de proiecte și capital Din perspectivă operațională și economică, găzduirea biroului regional poate crește vizibilitatea și capacitatea României de a conecta proiecte locale și regionale la finanțări dedicate apărării și rezilienței, inclusiv în domenii precum transport, energie, digitalizare, securitate cibernetică și tehnologii emergente. Totuși, materialul nu include un calendar de operaționalizare, dimensiunea capitalului sau criteriile concrete de eligibilitate, care vor depinde de arhitectura finală și de instrumentele financiare adoptate de viitoarea instituție. [...]
Valeri Zalujnîi avertizează că, în forma actuală, NATO nu oferă Ucrainei garanția de securitate pe care o presupune aderarea , iar integrarea într-o alianță „nemodernizată din temelii” riscă să nu rezolve vulnerabilitățile Kievului, potrivit Adevărul . Într-o analiză pentru Interfax-Ucraina, fostul șef al armatei ucrainene și actual ambasador la Londra susține că Alianța Nord-Atlantică a rămas ancorată într-o logică de tip Război Rece: evitarea cu orice preț a confruntării directe și respectarea „liniilor roșii”. În această cheie, Zalujnîi spune că sprijinul acordat Ucrainei, deși substanțial, funcționează mai degrabă ca „solidaritate în jurul Ucrainei”, nu ca o coaliție asumată împotriva Rusiei. „NATO rămâne o alianță a lumii vechi, o lume care a dispărut. Strategia sa centrală a rămas neschimbată: evitarea cu orice preț a unui conflict direct și respectarea liniilor roșii.” Decalajul operațional: războiul se schimbă mai repede decât doctrina Miza principală a criticii este una operațională: Zalujnîi indică diferența dintre ritmul accelerat al inovației militare și rigiditatea doctrinară a NATO. În timp ce pe frontul ucrainean tacticile și formele de luptă s-au „reinventat complet”, alianța ar fi rămas pregătită pentru tipul de conflict din secolul trecut, ceea ce ar limita utilitatea practică a integrării Ucrainei în parametrii actuali. În viziunea sa, securitatea noii ordini globale nu va mai fi dictată de „vechile tratate”, ci de capacitatea reală a statelor și a actorilor internaționali de a se coaliza ferm pentru a salva o țară aflată în centrul Europei. Contextul summitului NATO: bani mai mulți, prudență politică Avertismentul vine în timpul summitului anual NATO de la Ankara , unde aliații încearcă să transmită un mesaj de continuitate printr-un proiect de declarație care prevede un pachet de 70 de miliarde de euro pentru 2026, destinat echipamentelor militare, asistenței și instruirii trupelor ucrainene. Totuși, articolul notează că reuniunea Consiliului Ucraina–NATO a avut loc doar la nivelul miniștrilor de externe, nu la nivel de lideri de stat ca în anii anteriori. Această formulă mai prudentă este pusă în legătură cu noul context politic apărut după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, element care, în lectura prezentată, confirmă parțial rezervele lui Zalujnîi privind dinamica diplomatică actuală. [...]
Contracte de armament de cel puțin 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) și un nou val de programe industriale au fost puse pe masă la summitul NATO din Ankara , pe fondul presiunii SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare și al discuțiilor despre o „revoluție” în producția militară europeană, potrivit HotNews . Reuniunea continuă astăzi cu discuții despre bugetele militare, Ucraina și, probabil, Iran, după o primă zi în care mesajele politice dure ale președintelui american Donald Trump au fost dublate de anunțuri concrete de achiziții și inițiative industriale. Miza economică: bani, comenzi și presiune pe capacitatea de producție În centrul primei zile au fost acorduri estimate „la cel puțin 50 de miliarde de dolari”, potrivit unui oficial NATO citat în material. Pachetul include, între altele, achiziții europene de drone de supraveghere de la compania americană Northrop Grumman și cumpărarea de aeronave de supraveghere GlobalEye de către NATO de la compania suedeză Saab. Piața a reacționat imediat: acțiunile Saab au urcat la un moment dat cu peste 5%, iar Morgan Stanley a revizuit pozitiv ratingul acțiunilor, pe fondul așteptărilor legate de reînarmarea europeană. Separat, guvernul britanic a anunțat că 12 țări europene – inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania – vor cheltui peste 50 de miliarde de dolari în următorii 10 ani pentru dezvoltarea de arme de precizie cu rază lungă de acțiune, cu scopul de a consolida capacitățile NATO. Premierul Keir Starmer urma să prezinte inițiativa la Ankara, iar statele participante ar urma să emită o declarație comună cu detalii suplimentare. „Urletul” lui Rutte: accelerarea industriei de apărare Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut o accelerare radicală a producției, pe fondul avertismentelor privind cheltuielile militare masive ale Rusiei, dar și ale Chinei, Coreei de Nord și Iranului. „Nu ne putem permite să pierdem timp. Avem nevoie de capacități chiar acum pentru a ne asigura că rămânem pregătiți. Situația de securitate o impune. Zgomotul utilajelor (de producție) trebuie să se transforme într-un urlet.” În același timp, materialul notează că industria europeană de apărare este criticată frecvent pentru fragmentare, birocrație și rivalități între companii și state, ceea ce a alimentat dependența Europei de achiziții din SUA. Pe acest fundal, creșterea economică slabă și presiunea de a menține sisteme generoase de asistență socială fac mai dificilă acceptarea politică a unor bugete militare mai mari. Context politic: Trump reia criticile și lasă deschisă retragerea de trupe Donald Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de NATO și a indicat că nu exclude noi retrageri de trupe din Europa, menționând explicit Marea Britanie, Franța, Italia și Germania ca exemple de aliați care „nu au făcut suficient” pentru a sprijini războiul SUA împotriva Iranului. Totodată, Trump a anunțat că Washingtonul va ridica sancțiunile impuse Turciei în 2020 după achiziția de sisteme rusești de apărare aeriană și și-a exprimat disponibilitatea de a vinde Turciei avioane F-35, un gest care ar reduce o sursă veche de tensiune bilaterală. Ucraina: cerere de apărare aeriană și discuția despre aderare Miercuri era așteptată reafirmarea sprijinului NATO pentru Ucraina, în condițiile în care Volodimir Zelenski a cerut mai multe echipamente de apărare aeriană și a reluat solicitarea de aderare la NATO. În material se arată că Ucraina se confruntă cu o lipsă acută de interceptori de apărare aeriană fabricați în SUA, iar stocurile de rachete Patriot sunt limitate după săptămâni de conflict în Orientul Mijlociu. Rutte a recunoscut, alături de Zelenski, că apărarea aeriană este „o provocare majoră” care trebuie abordată pentru protejarea orașelor și infrastructurii vitale. România: birou regional pentru viitoarea Bancă pentru Apărare, Securitate și Reziliență Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va găzdui unul dintre birourile regionale ale Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), o instituție financiară multilaterală aflată în pregătire, coordonată de Canada. România s-a alăturat, în marja summitului, aliaților care au semnat declarația de intenție pentru înființarea băncii. Potrivit declarațiilor citate, DSRB ar urma să extindă accesul la capital, să reducă costurile de finanțare și să sprijine dezvoltarea capacităților industriale, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii. Semnatarii au indicat ca țintă operaționalizarea băncii în 2027. Ce urmează A doua zi a summitului este așteptată să aducă decizii și mesaje pe trei fronturi: nivelul cheltuielilor militare, sprijinul pentru Ucraina (în special pe apărare aeriană) și poziționarea alianței în raport cu Iranul. În paralel, rămâne deschisă tema prezenței militare americane în Europa, după ce SUA au anunțat retrageri de trupe și o evaluare de șase luni a dispozitivului din regiune. [...]
