Știri
Știri din categoria Apărare
NATO cere accelerarea producției de apărare, pe fondul presiunii pe stocuri și lanțuri de aprovizionare: secretarul general Mark Rutte a avertizat, într-un discurs susținut în Turcia, că alianța trebuie să crească rapid capacitatea industrială și să modernizeze tehnologiile militare, potrivit Digi24.
Mesajul vine în pregătirea summitului NATO de la Ankara, programat în iulie, unde liderii ar urma să discute noi angajamente privind cheltuielile militare și cooperarea industrială în domeniul apărării. În acest context, Rutte a legat direct urgența de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, dar și de evoluțiile din China și Iran, pe care le-a indicat drept factori care apasă pe stabilitatea internațională.
În cadrul întâlnirilor dedicate industriei de apărare, oficialul NATO a insistat că statele membre au nevoie de „sisteme de apărare solide” și de integrarea celor mai noi tehnologii.
„Trăim într-o lume mai periculoasă, iar asta înseamnă că avem nevoie de sisteme de apărare solide pentru a ne proteja securitatea. Avem nevoie de cele mai bune capacități. Trebuie să incorporăm cele mai noi tehnologii.”
Din perspectiva NATO, miza nu mai este doar nivelul cheltuielilor, ci capacitatea efectivă de a produce și livra echipamente, inclusiv pentru refacerea stocurilor. Digi24 notează că războiul din Ucraina a dus la o creștere semnificativă a cheltuielilor militare în rândul statelor membre, în timp ce alianța încearcă să își refacă stocurile de armament și să își consolideze flancul estic.
În același timp, NATO își ajustează strategia pe termen lung, punând accent pe creșterea capacităților industriale și pe reducerea dependențelor logistice față de lanțuri de aprovizionare vulnerabile.
În timpul vizitei la Aselsan, Rutte a spus că membrii alianței „au multe de învățat” din experiența Turciei, descrisă ca o transformare accelerată a industriei sale de apărare. Potrivit Digi24, discursul a fost relatat de The Guardian.
Rutte a enumerat și riscurile pe care le vede în actualul context geopolitic, invocând atât războiul din Ucraina, cât și modernizarea militară și expansiunea nucleară a Chinei, respectiv rolul Iranului în instabilitatea regională.
„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să facă ravagii, modernizarea militară și expansiunea nucleară a Chinei continuă, iar Iranul răspândește teroarea și haosul.”
Tema accelerării producției și a cooperării industriale este așteptată să fie pe agenda summitului NATO de la Ankara din iulie, unde, potrivit Digi24, liderii alianței urmează să discute noi angajamente privind cheltuielile militare și colaborarea în industria de apărare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre ținte sau termene concrete, rămâne de văzut ce măsuri vor fi asumate la nivel politic și cum vor fi transpuse în contracte și capacități de producție.
Recomandate
Germania își calibrează reînarmarea pe „amenințarea rusă” printr-o nouă strategie militară națională prezentată de ministrul apărării Boris Pistorius , care fixează organizarea, structura și mărimea Bundeswehr-ului, potrivit Digi24 . Documentul este însoțit de o analiză a capacităților armatei, însă detaliile sunt clasificate. În acest cadru, Pistorius a indicat drept obiectiv „dezvoltarea Bundeswehr până la nivelul de cea mai puternică armată convențională din Europa”, pe fondul unei „amenințări în creștere” din partea Moscovei, conform relatării dpa, preluată de Agerpres. Ce schimbă strategia: priorități operaționale și tehnologice Strategia Berlinului pune accent pe capabilități cu relevanță directă pentru apărarea teritoriului și descurajare, în special: arme de precizie cu rază lungă; sisteme de apărare aeriană; dezvoltarea unor tehnologii precum inteligența artificială, computerele cuantice și robotica. Pistorius a descris direcția pe etape, de la creșterea rapidă a capacităților de apărare și rezistență, la o extindere „semnificativă, cuprinzătoare” și, ulterior, la obținerea unei superiorități tehnologice. De ce contează: Rusia, definită drept „principala amenințare” Ministerul Apărării de la Berlin vede Rusia ca pe principala amenințare pentru Germania. Pistorius a susținut că Moscova „prin reînarmare se pregătește pentru o confruntare militară cu NATO” și că folosește forța militară ca instrument pentru afirmarea intereselor sale. În paralel, NATO urmărește să-și sporească forțele la 460.000 de soldați pentru a contracara agresiunea rusă, mai notează materialul. Context: reînarmare și recrutare Bundeswehr-ul se află într-un program de reînarmare după invazia rusă din Ucraina , iar Germania a reintrodus serviciul militar voluntar în ianuarie, ca măsură pentru creșterea numărului de militari, potrivit aceleiași surse. [...]
Exercițiul NATO de la Cincu testează reacția rapidă și interoperabilitatea într-un scenariu de luptă „ultra-realist”, cu peste 800 de militari din 9 state aliate, potrivit Antena 3 , care citează un anunț al Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Exercițiul, organizat de Grupul de Luptă al NATO în România, se desfășoară timp de șase zile în poligonul Cincu , unde participanții „transformă” zona într-un „teatru de operațiuni realist”, conform comunicării MApN. Ce se întâmplă în teren MApN descrie antrenamente „la intensitate ridicată”, cu manevre complexe care integrează mai multe capabilități, între care: tancuri Leclerc; grupări de drone; infanterie; artilerie; geniu. De ce contează Din perspectiva operațională, exercițiul este prezentat ca un test practic pentru capacitatea de reacție rapidă și pentru interoperabilitate – adică abilitatea forțelor din state diferite de a lucra împreună, cu proceduri și echipamente compatibile – într-un scenariu de luptă „ultra-realist”. MApN leagă explicit acest tip de pregătire de obiectivul de „descurajare prin antrenament dur”. Nu sunt oferite în material detalii despre calendarul exact pe zile, unitățile participante sau costurile exercițiului. [...]
Interceptarea deasupra Mării Baltice arată presiunea operațională constantă pe flancul estic , unde NATO ridică frecvent avioane de luptă pentru identificarea aeronavelor rusești care zboară în apropierea spațiului aerian aliat, potrivit Mediafax . În misiunea de luni au participat și aeronave din România, alături de forțe din mai multe state aliate. Avioane de vânătoare franceze „Rafale” au fost mobilizate din Lituania, de la o bază unde sunt staționate în cadrul misiunii NATO de patrulare aeriană , desfășurată de zeci de ani, relatează Associated Press, citată de Mediafax. Potrivit detașamentului francez, aeronavele s-au alăturat avioanelor din România, Polonia, Suedia și Finlanda pentru a inspecta zborul rusesc. Conform aceleiași surse, misiunea Rusiei a inclus două bombardiere supersonice Tu-22M3 și aproximativ 10 avioane de vânătoare SU-30 și SU-35, care au escortat pe rând bombardierele strategice. De ce contează: proceduri repetate și riscuri în trafic aerian Ministerul Apărării din Rusia a susținut că zborul a fost planificat și s-a desfășurat în spațiul aerian deasupra apelor neutre ale Mării Baltice, cu o durată de „mai mult de patru ore”, potrivit unei postări pe Telegram. Instituția a mai afirmat că, pe anumite segmente, bombardierele au fost însoțite de avioane de vânătoare ale unor state străine. „În anumite etape ale traseului, bombardierele cu rază lungă de acțiune au fost însoțite de avioane de vânătoare ale unor state străine.” NATO mobilizează în mod obișnuit avioane de vânătoare pentru interceptare atunci când aeronave rusești se apropie sau zboară în apropierea spațiului aerian aliat. Alianța arată că aeronavele rusești nu își folosesc adesea transponderele (dispozitive care transmit automat date de identificare și poziție), nu mențin comunicarea cu controlorii de trafic aerian și nu depun plan de zbor, motiv pentru care avioanele NATO sunt ridicate pentru identificare. Ce urmează Associated Press notează că Rusia raportează frecvent astfel de zboruri deasupra Mării Baltice, inclusiv în ianuarie, când avioane NATO au decolat, de asemenea, pentru interceptare, și că anul trecut au fost raportate cel puțin patru zboruri. Potrivit AP, nici Ministerul rus al Apărării, nici Comandamentul Aerian Aliat al NATO nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii transmise marți. [...]
Armata SUA mizează pe interceptoare ieftine, de 3.000–5.000 de dolari (aprox. 13.500–22.500 lei), pentru a contracara atacurile cu drone Shahed , într-o schimbare de abordare care urmărește să reducă presiunea bugetară și operațională asupra apărării antiaeriene tradiționale, potrivit Antena 3 . Sistemele Merops sunt desfășurate pentru protejarea forțelor americane din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii amenințării reprezentate de dronele de tip Shahed-136 . Decizia vine după ce aceste sisteme și-au demonstrat eficiența în condiții reale de luptă în Ucraina, un argument important în adoptarea lor. Antena 3 notează că informația este relatată de Euromaidan Press. De ce contează: raportul cost-eficiență se schimbă în apărarea antiaeriană În fața atacurilor de tip „roi” (valuri de drone menite să suprasolicite apărarea), problema centrală devine raportul dintre costul interceptorului și cel al țintei. Dronele Shahed folosesc, de regulă, navigație inerțială (INS – sistem care calculează poziția pe baza mișcării) combinată cu actualizări prin satelit, ceea ce le permite să execute atacuri coordonate. În acest context, interceptoarele cu cost redus pot fi folosite împotriva amenințărilor aeriene de masă, în timp ce rachetele scumpe – precum cele ale sistemului Patriot – ar fi păstrate pentru ținte mai complexe. Cum funcționează Merops și ce aduce nou operațional Merops este construit în jurul dronei interceptoare Surveyor, o platformă ușoară, cu elice, capabilă să atingă viteze de peste 280 km/h. Conform articolului, drona are senzori pentru detectarea și urmărirea țintelor și poate opera: autonom; sub controlul unui operator, menținându-și eficiența inclusiv în medii cu interferențe electromagnetice. Fiecare sistem include o stație de comandă, module de lansare și mai multe drone interceptoare, într-o arhitectură distribuită: acoperirea este flexibilă și nu se limitează la apărarea unui singur punct fix. Efect în lanț: producția de masă și presiunea asupra tacticilor adversarului Odată cu extinderea producției, costul unui interceptor este estimat la 3.000–5.000 de dolari (aprox. 13.500–22.500 lei), semnificativ sub costurile soluțiilor tradiționale de apărare antiaeriană. Antena 3 arată că această schimbare poate forța și adversarul să-și scumpească mijloacele de atac, crescând complexitatea dronelor folosite. La nivelul NATO, articolul indică o tranziție către sisteme de apărare antiaeriană distribuite și interconectate, cu acoperire pe mai multe straturi, pentru a reduce dependența de un număr mic de platforme „grele”. În același context, este menționat că Ucraina a realizat anterior prima interceptare din lume a unei drone rusești Shahed cu o dronă interceptoare lansată de pe o navă de suprafață fără echipaj. [...]
România încearcă să-și conecteze industria de apărare la achizițiile NATO , după ce peste 20 de companii românești au prezentat la Bruxelles soluții tehnologice în fața agențiilor specializate ale Alianței, într-un demers pe care Guvernul îl leagă direct de accesul la o „piață de miliarde de euro”, potrivit Digi24 . Evenimentul „Romania Industry Day”, organizat la sediul NATO, a fost încheiat luni de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , alături de ministrul Economiei, Irineu Dărău, și de secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska. Mesajul central: România vrea să treacă de la rolul de cumpărător de securitate la cel de furnizor de soluții, cu efecte economice în țară. Ce caută companiile românești în lanțurile NATO Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), evenimentul a inclus consultări tehnice între companiile românești și două agenții NATO: NCIA (Agenția NATO pentru Comunicații și Informații) NSPA (Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții) Discuțiile au vizat domenii precum anti-dronă , securitate cibernetică și inteligență artificială , adică arii în care NATO cumpără atât echipamente, cât și servicii și integrare tehnologică. Miza economică invocată de MAE MAE plasează demersul în contextul în care „bugetele aliate pentru apărare depășesc 1,4 trilioane de dolari anual”, iar Oana Țoiu a susținut că firmele participante au „uși deschise” către o piață de ordinul miliardelor de euro. În același cadru, ministra a legat explicit promovarea industriei de apărare de obiective interne de ocupare și dezvoltare: „Patriotismul economic înseamnă exact acest lucru, să deschidem uşile NATO pentru companiile noastre, astfel încât investiţiile în apărare să genereze locuri de muncă de înaltă calificare şi prosperitate acasă”. Ce urmează MAE afirmă că „Romania Industry Day” face parte din eforturile de revitalizare a diplomației economice a României, în perspectiva unor reuniuni strategice NATO, inclusiv Summitul B9 de la București și summitul Alianței de la Ankara . În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre contracte semnate sau valori ale unor potențiale comenzi. [...]
Decizia din august pentru F/A-XX pune presiune pe capacitatea de producție a industriei americane , într-un program în care US Navy cere un salt de rază de acțiune și compatibilitate cu portavioanele, iar finanțarea a fost până acum oscilantă, potrivit WinFuture . Northrop Grumman a publicat la final de aprilie 2026 primul său videoclip-concept pentru avionul stealth din program, sincronizat cu anunțul conducerii Marinei că atribuirea contractului este programată în august. Ce urmărește US Navy și de ce contează operațional Programul F/A-XX vizează dezvoltarea unui avion de luptă de generația a șasea, care să înlocuiască F/A-18E/F Super Hornet și să completeze F-35C Lightning II. Una dintre cerințele centrale este un „raius de acțiune” (distanța la care poate opera eficient) de aproape 1.600 km, adică o creștere de circa 25% față de modelele actuale din flotă. În același timp, aeronava trebuie să rămână compatibilă cu sistemele existente de catapultare și prindere (cabluri de oprire) de pe portavioane, ceea ce limitează opțiunile de proiectare și integrare. Ce arată videoclipul Northrop Grumman și ce rămâne incert Clipul are 15 secunde și prezintă un avion stealth fără ampenaj (fără coadă), conceput pentru operare de pe portavioane. Conform The Warzone, imaginile generate pe calculator indică mai multe elemente de design: prize de aer amplasate sus, spre partea din spate; un bot foarte lat; o cupolă a cockpitului neobișnuit de mare; aripi rabatabile, pentru economisirea spațiului la bordul portavionului. WinFuture notează că posibilele compartimente interne pentru armament sugerează o sarcină utilă ridicată, dar experții se așteaptă ca designul din clip să difere de configurația reală din motive de secretizare. În special prizele de aer sunt considerate zone sensibile la avioanele stealth, iar forma finală este, de regulă, păstrată confidențial până la prezentarea oficială. Competiția și riscul de calendar: „capacitatea de producție” devine subiect Pe lângă Northrop Grumman, și Boeing concurează pentru contractul care ar urma să fie atribuit în august 2026. Rezultatul este descris ca fiind deschis, iar șeful operațiunilor navale, amiralul Daryl Caudle , a ridicat recent semne de întrebare privind capacitățile de producție ale ofertanților. Potrivit acestuia, o companie neprecizată nu ar putea respecta calendarul de livrare. Ambele grupuri sunt implicate, în paralel, în alte programe militare majore, ceea ce poate tensiona resursele industriale. Finanțare fluctuantă Finanțarea programului a fost, de asemenea, neuniformă. US Navy a cerut pentru anul bugetar 2026 doar 140 milioane dolari (aprox. 630 milioane lei), însă Congresul a intervenit de mai multe ori în trecut pentru a suplimenta bugetul proiectului. În perioada următoare, miza imediată este dacă US Navy poate atribui contractul în august fără ca riscurile de producție și de calendar să împingă programul în întârzieri — un aspect care, dincolo de designul prezentat public, poate cântări decisiv în selecția finală. [...]
