Știri
Știri din categoria Apărare
Secretarul general al NATO spune că incidentul cu o rachetă iraniană interceptată în apropierea Turciei nu justifică activarea Articolului 5 al Alianței, subliniind că nu există în acest moment discuții privind aplicarea clauzei de apărare colectivă. Declarația a fost făcută joi, 5 martie 2026, de Mark Rutte, într-un context de tensiune regională provocată de conflictul dintre Statele Unite și Iran.
Incidentul a avut loc după ce apărarea aeriană a NATO a interceptat o rachetă balistică ce se îndrepta spre spațiul aerian al Turciei. Autoritățile de la Ankara au confirmat distrugerea rachetei înainte ca aceasta să ajungă pe teritoriul țării, marcând prima situație în care un stat membru NATO este direct implicat în contextul actualului conflict din Orientul Mijlociu.
Mark Rutte a declarat că alianța nu analizează, în acest moment, invocarea Articolului 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților.
„Nimeni nu vorbește despre Articolul 5”, a spus secretarul general al NATO, adăugând că principalul mesaj transmis este capacitatea alianței de a reacționa rapid și eficient la amenințări.
Autoritățile iraniene au respins acuzațiile potrivit cărora ar fi lansat racheta către Turcia. Statul Major al Forțelor Armate Iraniene a declarat că Teheranul respectă suveranitatea Turciei, pe care o consideră un stat „prieten”.
Disputa privind originea rachetei apare într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu se extinde treptat și produce îngrijorări privind implicarea directă a unor state membre NATO.
Conflictul dintre Statele Unite și Iran a intrat deja în a șasea zi și a început să afecteze mai multe regiuni din afara Golfului Persic. Escaladarea tensiunilor a provocat turbulențe pe piețele internaționale și a determinat numeroși turiști și rezidenți străini să încerce să părăsească zona.
În acest context, Mark Rutte a declarat că NATO susține acțiunile Statelor Unite împotriva Iranului, afirmând că Republica Islamică este aproape de a deveni o amenințare și pentru Europa.
Recomandate
Europa este împinsă să-și crească autonomia de apărare în NATO , pe fondul tensiunilor și incertitudinilor generate de revenirea administrației Trump, fără ca asta să însemne o ruptură de SUA, potrivit Agerpres . Javier Colomina , reprezentant special al NATO pentru vecinătatea sudică, a susținut la Forumul La Toja de la Lisabona ideea unei Alianțe „diferite”, cu „un pilon european mai puternic”, dar „întotdeauna în interiorul unei legături transatlantice”. Oficialul a descris perioada actuală drept una „complicată” pentru NATO, din mai multe motive, nu doar din cauza comportamentului președintelui american. De ce contează: presiune pentru o „singură voce” europeană, dar fără alternativă la NATO În evaluarea lui Colomina, Europa ar trebui să fie „capabilă să aibă o singură voce și o voce mai puternică”, în condițiile în care, în prezent, vocea europeană este „divizată”. Mesajul are o miză operațională și de politici publice: o coordonare mai strânsă între statele europene în interiorul NATO, nu construirea unei structuri paralele. Oficialul NATO a insistat că întărirea pilonului european nu trebuie tratată ca „o alternativă la ceea ce există acum”, ci ca o evoluție a Alianței în cadrul relației transatlantice. Argumentul bugetar: SUA rămân principalul contributor la investițiile de apărare Colomina a motivat necesitatea menținerii legăturii transatlantice și prin realitatea financiară: SUA „reprezintă în continuare mai mult de jumătate din bugetul de investiții în apărare al NATO ”, chiar dacă europenii și canadienii și-au majorat cheltuielile de înarmare. În acest context, întărirea componentei europene este prezentată ca o recalibrare internă a NATO, nu ca o schimbare de alianțe sau o decuplare de Washington. [...]
NATO riscă să transforme creșterea bugetelor de apărare într-un blocaj industrial , pentru că industria nu poate livra suficient de repede echipamentele comandate, iar lanțurile de aprovizionare rămân vulnerabile, potrivit Digi24 . Fostul șef militar al Alianței, amiralul Rob Bauer , spune că statele membre se lovesc de „rafturi goale” după trei decenii de subinvestiții. Bauer a declarat pentru The Times , după Forumul de Securitate de la Kiev de săptămâna trecută, că armatele se confruntă cu termene de livrare „inacceptabile”, de până la șapte ani, pentru tancuri, avioane de vânătoare și sisteme de apărare aeriană Patriot . Bani există, dar capacitatea de producție nu ține pasul În evaluarea fostului președinte al Comitetului Militar al NATO, presiunea politică din ultimii ani a accelerat alocările bugetare: el afirmă că Donald Trump a fost o „binecuvântare” pentru relansarea investițiilor, împingând statele să atingă ținta de 2% din PIB pentru apărare și să convină asupra unei creșteri la 3,5% până în 2035. Problema, spune Bauer, este că finanțarea suplimentară nu se traduce automat în livrări, deoarece producția nu poate fi extinsă rapid. „Capacitatea de producție în domeniul apărării reprezintă în prezent cea mai mare provocare în cadrul alianței. De fapt, avem banii, știm ce trebuie să cumpărăm, dar nu putem face achizițiile pentru că rafturile sunt goale. În Europa există în prezent peste 800 de miliarde de euro care așteaptă să fie cheltuiți”. Dependența de materii prime și riscul de șocuri în lanțurile de aprovizionare Bauer leagă blocajul industrial și de dependența de materii prime și componente din zone care pot deveni ostile. El afirmă că firmele din apărare nu și-au securizat lanțuri de aprovizionare „la scară largă” care să nu depindă de potențiali adversari. În acest context, el indică rolul Chinei pe piața metalelor rare: potrivit declarațiilor sale, China extrage cel puțin 60% din metalele pământurilor rare la nivel mondial și procesează peste 90% dintre acestea, resurse esențiale inclusiv pentru industria de apărare. Ca exemplu de pârghie economică, Bauer menționează blocarea exportului de magneți după tarifele impuse de Trump, cu efecte rapide în industrie. „Piața nu va rezolva”: apel la intervenția statului și prioritizare Pe fondul acestor constrângeri, Bauer susține că guvernele vor trebui să intervină pentru a redirecționa materiale și capacități dinspre producția civilă către cea militară, argumentând că mecanismele de piață nu sunt suficiente pentru a rezolva problema. „Sunt convins că avem nevoie de intervenția statului. Piața nu va rezolva această problemă”. El mai spune că reticența de a investi în industria de apărare, inclusiv din partea instituțiilor financiare europene, a contribuit la subdezvoltarea sectorului în ultimii 30 de ani, iar războiul din Ucraina a schimbat percepția, fiind tratat ca o investiție în securitatea europeană, nu ca „caritate”. Ce urmează: presiune pe achiziții, producție și resurse Mesajul central al lui Bauer este că reînarmarea nu mai este doar o chestiune de bugete, ci de capacitate industrială, acces la materii prime și decizii politice privind prioritizarea producției. În lipsa unor măsuri care să crească livrările și să reducă dependențele, creșterea cheltuielilor riscă să rămână blocată în comenzi care nu pot fi onorate în termene utile. [...]
Germania își aduce un colonel american în centrul planificării operațiunilor terestre , într-un pas rar de integrare în structurile de comandă, menit să crească interoperabilitatea în NATO, chiar în timp ce relația politică Berlin–Washington se tensionează, potrivit Politico . Din octombrie, un colonel american va fi încadrat la Comandamentul Armatei Germane, ca adjunct al șefului Diviziei de Operațiuni — zona în care se planifică misiunile și se pregătesc deciziile, au transmis armata germană și Pentagonul. Un purtător de cuvânt al armatei germane a spus că obiectivul este „aprofundarea cooperării germano-americane și optimizarea capacității operaționale comune în cadrul NATO”. Deși Bundeswehr are programe de schimb cu ofițeri străini, o astfel de integrare „adâncă” în structuri de comandă de bază este neobișnuită. Lt. gen. Christian Freuding, șeful armatei germane, a descris numirea drept o extindere a cooperării bilaterale și un semn de încredere reciprocă. De ce contează operațional: interoperabilitate și recalibrarea prezenței SUA în Europa Partea americană a încadrării a pus accent pe dimensiunea strategică: există un acord de schimb de ofițeri pe o bază „foarte selectivă”, iar colonelul va lucra la sediul armatei germane cu un mandat legat de îmbunătățirea interoperabilității „în sprijinul NATO și al cerințelor bilaterale”. În același timp, expertul în apărare Nico Lange, fost oficial de rang înalt în Ministerul Apărării din Germania, a spus că mutarea indică și faptul că SUA își „recalibrează” forțele în Europa și are nevoie de un ofițer senior „în teren” pe durata acestui proces. Decizia privind plasarea colonelului în structura germană a fost luată cu câțiva ani în urmă, notează publicația. Context politic: tensiuni Merz–Trump și incertitudine în jurul NATO La nivel politic, relațiile dintre Washington și Berlin s-au deteriorat în ultimele zile, după ce Donald Trump l-a atacat public pe cancelarul Friedrich Merz, acuzându-l că a evaluat greșit amenințarea reprezentată de Iran. Merz spusese anterior că SUA au fost „umilite” de Teheran. În paralel, Trump a pus în mod repetat sub semnul întrebării utilitatea NATO, iar aliații europeni se tem că SUA ar putea retrage o parte din trupele de pe continent. Politico notează și că Pentagonul nu intenționează, pentru prima dată în decenii, să publice o analiză a amplasării trupelor americane în străinătate, așteptată de mult timp. Această incertitudine împinge statele europene să își asume un rol mai mare în propria apărare, în linie și cu Strategia Națională de Apărare a SUA pentru 2026, care arată că partenerii sunt așteptați să „preia conducerea” împotriva amenințărilor mai relevante pentru ei, cu un sprijin american „critic, dar mai limitat”. Modelul european invocat: integrarea cu Olanda, ancorată în NATO Germania are deja exemple de integrare militară avansată în Europa, în special cu Olanda, unde unele brigăzi olandeze sunt complet integrate în divizii germane, inclusiv la nivel de comandă. Astfel de structuri sunt prezentate ca un posibil model pentru apărarea europeană, care rămâne ancorată în NATO, chiar dacă relația de securitate tradițională cu SUA se schimbă. [...]
Războiul din Iran a scos în evidență vulnerabilități care pot deveni costuri directe pentru apărarea europeană , de la penuria de muniții la flote subdimensionate și tensiuni politice interne, într-un moment în care oficiali militari europeni avertizează că Rusia ar putea fi în poziția de a ataca un stat membru NATO până în 2029, potrivit Adevărul . Conflictul dintre SUA-Israel și Iran nu a implicat NATO, dar a funcționat ca un „test de stres” pentru capacitatea Alianței de a susține un efort militar de durată. Generalul Dominique Tardif, adjunctul șefului Forțelor Aeriene franceze, a spus că lecțiile din Ucraina și Orientul Mijlociu trebuie privite împreună atunci când sunt proiectate „războaiele de mâine” și dezvoltarea capabilităților. Cinci deficiențe cu impact operațional și bugetar Lista de vulnerabilități discutată de POLITICO cu diplomați, oficiali NATO și experți în apărare indică probleme care, dacă sunt confirmate în planificarea militară, ar împinge statele europene spre investiții accelerate în muniții, apărare aeriană, capabilități de lovire la distanță și flote. Principalele puncte: Penurie de muniție și interceptori : SUA ar fi consumat aproape jumătate din stocul total de rachete critice Patriot, iar oficiali francezi au avertizat că rezervele de rachete Aster și Mica s-au epuizat în primele două săptămâni de război. Un diplomat NATO a spus că, dacă SUA își mută atenția spre Indo-Pacific, „vor fi retrase resurse substanțiale” din Europa. Justin Bronk ( Royal United Services Institute ) a avertizat că, în ritmul actual, aliații ar putea rămâne fără rachete de apărare aeriană de mare valoare în „câteva săptămâni”, pe fondul producției ruse de „6.000 până la 7.000” de drone de atac pe lună, și a pledat pentru interceptori mai accesibili și pentru măsuri de protecție pasivă (de exemplu, adăposturi fortificate pentru avioane). Lipsa muniției ar urma să fie un subiect important la summitul NATO din iulie , potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile. Limite ale superiorității aeriene : capacitatea Iranului de a continua atacuri cu rachete și drone, în pofida campaniei aeriene americane, arată limitele ideii că o țară poate fi „trimisă în genunchi” doar prin bombardamente convenționale, potrivit lui Pieter Wezeman (SIPRI). În acest context, Bronk a indicat nevoia de investiții accelerate în arme de precizie cu rază lungă, inclusiv pentru a lovi producția de drone și ținte militare în adâncime. Flote subdimensionate și disponibilitate scăzută : desfășurarea limitată a Europei pentru a sprijini aliații din Golf a evidențiat investiții insuficiente în forțele navale. Exemplul dat este Marea Britanie, care a avut nevoie de trei săptămâni pentru a trimite distrugătorul HMS Dragon spre Mediterană, iar nava s-a întors în port din cauza unei defecțiuni tehnice. Șeful marinei britanice, Gwyn Jenkins, a recunoscut că Royal Navy nu este pregătită de război, iar premierul canadian Mark Carney a spus anterior că mai puțin de jumătate din flota Canadei este operațională. Experți citați arată că, într-un conflict cu Rusia, flotele ar fi esențiale pentru misiuni anti-submarin și pentru contracararea navelor cu rachete de croazieră Kalibr. Dezbinare politică persistentă : războiul ar fi adâncit prăpastia în interiorul NATO, în condițiile în care Europa a refuzat cererile președintelui american Donald Trump de sprijin militar, iar Washingtonul ar fi elaborat opțiuni de represalii. În paralel, Trump a continuat să atace NATO, numind-o în mod repetat „tigru de hârtie”. Riscul, potrivit lui Ed Arnold (fost oficial NATO), este ca SUA să decidă „de data aceasta nu ne implicăm” sau să se limiteze la o desfășurare redusă în cazul unei invazii ruse. Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO, a susținut că europenii ar trebui să adopte o abordare „tranzacțională”, legând sprijinul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz de angajamentul Washingtonului față de NATO. Ucraina ca furnizor de capabilități : Ucraina a trimis experți în drone pentru a ajuta țări din Orientul Mijlociu și a semnat parteneriate de apărare pe zece ani cu națiuni din Golf. NATO și-a extins legăturile instituționale cu Ucraina, inclusiv printr-un centru comun de instruire și cercetare în Polonia și printr-un program industrial pentru achiziția de tehnologie din Ucraina (UNITE-Brave NATO). Un diplomat NATO a spus că „Ucraina acționează ca un furnizor de securitate”. Ce urmează: presiune pe planificare și pe stocuri În lectura prezentată, miza imediată pentru NATO este trecerea de la constatări la decizii de planificare și achiziții, în special pe zona de muniții și apărare aeriană, unde consumul rapid poate deveni un punct de vulnerabilitate într-un conflict de durată. În paralel, problemele de disponibilitate ale flotelor și tensiunile politice transatlantice rămân factori care pot întârzia sau limita răspunsul Alianței într-un scenariu de criză. Pentru context suplimentar din aceeași publicație: Adevărul și Adevărul . [...]
Canada se poziționează ca hub pentru finanțarea reînarmării , după ce a acceptat să găzduiască sediul unei noi bănci multilaterale de apărare, menită să faciliteze accesul statelor la capital pentru proiecte de securitate, potrivit Mediafax . Noua instituție, denumită Defence, Security and Resilience Bank (DSRB), a fost discutată în negocieri desfășurate la Montreal , împreună cu parteneri internaționali, iar autoritățile canadiene spun că statele participante au susținut în unanimitate ca, după ratificarea acordului de înființare, Canada să devină țara-gazdă pentru sediul central. Informațiile sunt atribuite de Mediafax agenției Reuters. Ce ar urma să facă banca și de ce contează economic DSRB este proiectată ca o instituție care să faciliteze finanțarea pentru proiecte din domeniul apărării și securității, în special pentru țările care întâmpină dificultăți în accesarea unor surse avantajoase de finanțare. Inițiativa urmărește crearea unei instituții cu rating triplu A, capabilă să atragă până la 100 de miliarde de lire sterline (aprox. 585 miliarde lei), echivalentul a aproximativ 135 de miliarde de dolari (aprox. 621 miliarde lei). Miza este reducerea costului finanțării pentru investiții militare într-un context de creștere a cheltuielilor de apărare, pe fondul tensiunilor geopolitice. Sprijin politic în Canada Canada este prezentată drept unul dintre susținătorii importanți ai proiectului. Premierul Mark Carney și-a exprimat public sprijinul pentru inițiativă, iar ministrul Finanțelor, François-Philippe Champagne, a descris negocierile ca un pas necesar pentru transformarea ideii într-o instituție funcțională. Rezerve în Europa și inițiative paralele Proiectul nu are însă susținere uniformă în rândul aliaților: Regatul Unit și Germania s-au distanțat în ultimele luni, potrivit informațiilor din material. În paralel, Regatul Unit promovează o inițiativă multilaterală separată, împreună cu Țările de Jos și Finlanda, pentru atragerea de capital privat destinat achiziției de arme, muniții și echipamente militare, semn că statele occidentale testează mai multe formule de finanțare pentru nevoile de apărare. Implicarea băncilor mari Pentru lansarea proiectului, DSRB colaborează cu instituții financiare precum JPMorgan Chase , Deutsche Bank și Royal Bank of Canada. Participarea acestora este prezentată ca un element de credibilizare, în ideea obținerii ratingului necesar și a capacității de a finanța proiecte de amploare. În acest stadiu, calendarul exact și condițiile de ratificare ale acordului de înființare nu sunt detaliate în informațiile publicate. [...]
Armata Ucrainei impune rotația obligatorie a trupelor din prima linie, cu un plafon de două luni de serviciu continuu , o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care Kievul își gestionează resursa umană pe front, în condițiile în care aprovizionarea și deplasarea unităților sunt tot mai dificile din cauza intensificării războiului cu drone, potrivit Mediafax . Ordinul a fost dat de comandantul Forțelor Armate din Ucraina, Oleksandr Sîrskîi , și stabilește că militarii pot rămâne în prima linie „până la două luni”, după care urmează o rotație obligatorie care „trebuie să aibă loc în termen de o lună”, conform unei declarații citate de Reuters . „Comandanții trebuie să se asigure că sunt create condițiile pentru ca personalul militar să rămână la posturile sale timp de până la două luni, urmate de o rotație obligatorie, care trebuie să aibă loc în termen de o lună. Rotația nu este doar o chestiune de organizare a serviciului, ci o chestiune de conservare a vieții soldaților noștri și de stabilitate a apărării”, spune Sîrskîi, citat de Reuters. Ce presupune măsura, dincolo de rotație Pe lângă limitarea duratei de serviciu continuu în prima linie, ordinul include și obligații logistice și medicale pentru comandanți, respectiv: evaluări medicale periodice pentru militarii din prima linie; asigurarea hranei și a muniției pentru trupele aflate în poziții avansate. Context: presiune pe aprovizionare și pe recrutare Decizia vine pe fondul intensificării atacurilor cu drone, care complică atât aprovizionarea, cât și deplasarea trupelor. Totodată, ordinul este legat și de relatări despre militari care au fost nevoiți să rămână perioade îndelungate pe front, în condiții „extrem de dificile”, în timp ce armata rusă avansează lent, dar constant. În paralel, armata ucraineană se confruntă cu dificultăți în atragerea de noi recruți, pe fondul scăderii entuziasmului pentru înrolare și al criticilor privind condițiile de instruire și comportamentul personalului militar de recrutare, mai notează publicația. [...]
