Știri
Știri din categoria Apărare
Secretarul general al NATO spune că incidentul cu o rachetă iraniană interceptată în apropierea Turciei nu justifică activarea Articolului 5 al Alianței, subliniind că nu există în acest moment discuții privind aplicarea clauzei de apărare colectivă. Declarația a fost făcută joi, 5 martie 2026, de Mark Rutte, într-un context de tensiune regională provocată de conflictul dintre Statele Unite și Iran.
Incidentul a avut loc după ce apărarea aeriană a NATO a interceptat o rachetă balistică ce se îndrepta spre spațiul aerian al Turciei. Autoritățile de la Ankara au confirmat distrugerea rachetei înainte ca aceasta să ajungă pe teritoriul țării, marcând prima situație în care un stat membru NATO este direct implicat în contextul actualului conflict din Orientul Mijlociu.
Mark Rutte a declarat că alianța nu analizează, în acest moment, invocarea Articolului 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților.
„Nimeni nu vorbește despre Articolul 5”, a spus secretarul general al NATO, adăugând că principalul mesaj transmis este capacitatea alianței de a reacționa rapid și eficient la amenințări.
Autoritățile iraniene au respins acuzațiile potrivit cărora ar fi lansat racheta către Turcia. Statul Major al Forțelor Armate Iraniene a declarat că Teheranul respectă suveranitatea Turciei, pe care o consideră un stat „prieten”.
Disputa privind originea rachetei apare într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu se extinde treptat și produce îngrijorări privind implicarea directă a unor state membre NATO.
Conflictul dintre Statele Unite și Iran a intrat deja în a șasea zi și a început să afecteze mai multe regiuni din afara Golfului Persic. Escaladarea tensiunilor a provocat turbulențe pe piețele internaționale și a determinat numeroși turiști și rezidenți străini să încerce să părăsească zona.
În acest context, Mark Rutte a declarat că NATO susține acțiunile Statelor Unite împotriva Iranului, afirmând că Republica Islamică este aproape de a deveni o amenințare și pentru Europa.
Recomandate
O rachetă balistică lansată din Iran a fost interceptată de apărarea antiaeriană NATO deasupra Turciei, după ce a traversat spațiul aerian al Irakului și Siriei, potrivit Biziday . Incidentul a avut loc în sudul Turciei, în districtul Dörtyol, provincia Hatay, unde au fost găsite resturi ale rachetei de interceptare folosite pentru neutralizarea amenințării. Autoritățile turce au precizat că nu s-au înregistrat victime sau răniți în urma acestui eveniment. Ministerul turc al Apărării a transmis că sistemele antirachetă NATO, dislocate în estul Mediteranei, au reacționat prompt pentru a proteja spațiul aerian al Turciei. Oficialii au subliniat că Turcia își menține capacitatea de a-și apăra teritoriul și cetățenii împotriva oricărei amenințări, indiferent de sursă, și au avertizat că vor adopta toate măsurile necesare pentru apărare. De asemenea, ministerul a adresat un apel tuturor părților implicate să evite acțiuni care ar putea escalada conflictele din regiune și a anunțat continuarea consultărilor cu NATO și ceilalți aliați. Acest incident evidențiază tensiunile persistente din regiunea Orientului Mijlociu și rolul infrastructurii de apărare colectivă a NATO în protejarea statelor membre. Deocamdată, autoritățile turce nu au anunțat măsuri suplimentare, dar au reiterat dreptul de a răspunde oricărei acțiuni ostile. [...]
Nicușor Dan exclude amplasarea de componente nucleare în România și spune, potrivit Digi24 , că țara noastră este deja protejată de umbrela nucleară a NATO, fără ca această garanție de securitate să presupună prezența unor arme sau alte elemente nucleare pe teritoriul românesc. Declarația a fost făcută joi seară, 5 martie 2026, în contextul dezbaterilor din ultimele zile despre propunerea Franței și despre felul în care Europa își consolidează apărarea. Președintele a încercat să închidă una dintre temele care au circulat intens în spațiul public și a explicat că protecția nucleară oferită prin NATO există pentru România încă din momentul aderării la alianță, fiind asigurată de Statele Unite. Mesajul său central a fost că această umbrelă de securitate nu trebuie confundată cu ideea găzduirii unor componente nucleare în țară. Nicușor Dan a spus explicit că, „în viitorul mediu”, nu se pune problema ca teritoriul României să găzduiască astfel de elemente. Clarificările vin și după discuțiile publice legate de relația cu Franța , într-un moment în care subiectul descurajării nucleare europene a revenit în prim-plan. Șeful statului a evitat să intre în detalii suplimentare despre dialogul cu Parisul, dar a subliniat că legătura dintre România și Franța este una veche și că ea se dezvoltă în actualul context de securitate, marcat de tensiuni regionale și de nevoia unei cooperări militare mai strânse. În același timp, Nicușor Dan a arătat că actuala colaborare cu Franța are deja o expresie concretă prin prezența militarilor francezi în România. El a transmis și un mesaj de prudență, sugerând că eventualele decizii care ar depăși sfera strict militară sau care ar reprezenta o schimbare semnificativă de politică vor fi comunicate public la momentul potrivit. Până atunci, poziția oficială rămâne că România este apărată în cadrul NATO, fără să fie luată în calcul staționarea de componente nucleare pe teritoriul său. Miza acestor precizări este una dublă: pe de o parte, calmarea speculațiilor interne privind posibile schimbări majore în arhitectura de securitate a României, iar pe de altă parte reafirmarea faptului că Bucureștiul își bazează protecția strategică pe mecanismele deja existente în NATO . Declarația președintelui vine astfel să traseze mai clar granița dintre protecția oferită de alianță și scenariile, mult mai sensibile politic, legate de prezența unor elemente nucleare în statele membre. [...]
Administrația Trump susține că SUA dispun de suficiente stocuri de muniție pentru a continua războiul împotriva Iranului , iar oficialii americani afirmă că arsenalele militare permit desfășurarea operațiunii actuale și a unor campanii mai ample dacă va fi necesar. Declarațiile au fost făcute de mai mulți oficiali ai administrației de la Washington, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a declarat că durata campaniei militare ar putea varia semnificativ, estimând că operațiunile ar putea dura „patru săptămâni, dar poate și șase, opt sau chiar trei”, în funcție de evoluția situației din teren. Oficialul american a subliniat că Statele Unite și Israelul controlează în totalitate ritmul operațiunilor militare. Potrivit Pentagonului, în mai puțin de o săptămână cele două armate ar urma să obțină controlul complet asupra spațiului aerian iranian . După această etapă, Washingtonul intenționează să utilizeze muniții ghidate de mare precizie, inclusiv bombe de 500, 1000 și 2000 de livre, dotate cu sisteme de ghidare GPS și laser. Șeful Statului Major Interarme al SUA, Dan Caine, a declarat la rândul său că armata americană dispune de suficiente stocuri de muniție pentru operațiuni atât ofensive, cât și defensive, fără a oferi însă detalii sau cifre exacte din motive de securitate. Un mesaj similar a venit și de la Casa Albă. Purtătoarea de cuvânt a administrației Trump, Karoline Leavitt, a afirmat că Statele Unite au o capacitate militară „mai mult decât suficientă” pentru a duce la capăt operațiunea „ Epic Fury ” și pentru a continua operațiunile militare dacă va fi nevoie. „Statele Unite au capacitatea nu doar să execute cu succes Operațiunea Epic Fury, ci și să meargă mult dincolo de aceasta. În plus, avem arsenale în locuri de care mulți oameni din această lume nu știu”, a declarat Leavitt. Potrivit Casei Albe, operațiunea militară lansată împotriva Iranului urmărește patru obiective principale: distrugerea arsenalului de rachete balistice iraniene, neutralizarea forțelor navale ale Teheranului, limitarea influenței grupărilor susținute de Iran în regiune și împiedicarea dezvoltării unei arme nucleare. Conflictul a început pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii militare iraniene, ceea ce a declanșat o serie de represalii cu rachete și drone din partea Teheranului. [...]
România analizează propunerea Franței privind extinderea descurajării nucleare europene , iar decizia va fi discutată mai întâi la nivelul președintelui țării și al instituțiilor responsabile de securitate, potrivit declarațiilor vicepremierului Tanczos Barna citate de Digi24 . Oficialul a subliniat că subiectul trebuie analizat rapid, în contextul schimbărilor de securitate din regiune. Vicepremierul a explicat că inițiativa anunțată de președintele francez Emmanuel Macron, care vizează creșterea numărului de focoase nucleare și consolidarea cooperării europene în domeniul descurajării nucleare, nu a ajuns încă formal pe agenda guvernului român. Potrivit procedurilor instituționale, discuțiile vor începe la nivelul președintelui României, apoi vor implica ministrul de Externe și premierul. Analiză la nivelul instituțiilor de securitate Tanczos Barna a precizat că România trebuie să trateze cu atenție această inițiativă, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice recente. El a subliniat câteva elemente importante: România a fost până acum un punct de stabilitate în regiune , datorită infrastructurii militare NATO și bazei de la Deveselu; situația de securitate din Europa s-a schimbat rapid în ultimul timp; orice decizie privind cooperarea nucleară trebuie luată în coordonare cu aliații strategici . România, invitată la discuții Ministrul de Externe, Oana Țoiu , a confirmat că România se numără printre statele europene invitate să participe la discuțiile lansate de Franța privind o cooperare mai strânsă în domeniul descurajării nucleare. Ea a subliniat însă că: discuțiile sunt într-o etapă incipientă ; principiul central rămâne Articolul 5 al NATO , care garantează apărarea colectivă a statelor membre; în cazul României, poziția oficială va fi stabilită în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , prezidat de șeful statului. Contextul inițiativei franceze Președintele Emmanuel Macron a propus intensificarea rolului Franței în securitatea europeană , inclusiv prin extinderea conceptului de „descurajare nucleară” către partenerii europeni interesați. Inițiativa apare într-un moment de tensiuni geopolitice majore și de reconfigurare a arhitecturii de securitate în Europa. Pentru România, participarea la aceste discuții ar putea avea implicații importante în strategia de apărare și în relațiile cu aliații din NATO și Uniunea Europeană. [...]
Polonia intră în discuții pentru a adera la programul francez de descurajare nucleară , alături de alte șapte state europene, potrivit Polska Agencja Prasowa . Anunțul a fost confirmat luni de premierul Donald Tusk , în aceeași zi în care președintele francez Emmanuel Macron a prezentat extinderea cooperării nucleare a Franței către parteneri europeni. Macron a declarat, la baza navală Île-Longue din Bretania, că opt țări au acceptat să participe la noul cadru de descurajare: Polonia, Germania, Regatul Unit, Belgia, Danemarca, Grecia, Țările de Jos și Suedia. Potrivit relatărilor din Money.pl , statele partenere vor putea lua parte la exerciții legate de doctrina nucleară franceză. În paralel, Franța și Germania au decis înființarea unui grup comun de coordonare în domeniul nuclear, care ar urma să înceapă activitatea în cursul acestui an și să armonizeze aspecte legate de doctrină și exerciții. Macron a subliniat că inițiativa este „complet complementară NATO” și că se desfășoară în deplină transparență față de Statele Unite. Premierul Donald Tusk a transmis că Polonia „se înarmează cu prieteni pentru ca adversarii să nu îndrăznească să atace”, sugerând că Varșovia vede în această formulă o consolidare a securității regionale. Tema unei „umbrele nucleare” franceze pentru Europa Centrală a fost lansată încă din martie 2025, iar în mai 2025 Franța și Polonia au semnat un tratat bilateral privind asistența militară în caz de amenințare. Conform datelor Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, citate de Le Monde , Franța deține aproximativ 290 de focoase nucleare, bazate pe rachete lansate de pe submarine și pe bombe transportate de avioane Rafale. Extinderea cooperării vine pe fondul războiului din Ucraina și al temerilor privind stabilitatea arhitecturii de securitate europene. Inițiativa marchează un pas semnificativ spre o coordonare nucleară mai strânsă în interiorul Europei, într-un moment în care mai multe state caută garanții suplimentare de securitate în fața riscurilor din estul continentului. [...]
Coreea de Nord anunță că își echipează marina cu arme nucleare , într-o nouă etapă a programului militar al regimului de la Phenian. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a făcut declarația în timp ce inspecta testele unui distrugător prezentat drept „de ultimă generație” . Conform agenției oficiale nord-coreene KCNA, Kim Jong Un a afirmat că procesul de înarmare nucleară a marinei „avansează în mod satisfăcător” și reprezintă o „schimbare radicală” în strategia de apărare maritimă a țării. Liderul de la Phenian a susținut că acest pas este esențial pentru consolidarea suveranității maritime a Coreei de Nord. Anunțul vine după o serie de teste militare desfășurate în ultimele zile. Printre acestea s-a numărat lansarea unei rachete de croazieră mare-sol, realizată în timpul unor exerciții navale supravegheate personal de Kim Jong Un. Liderul nord-coreean a inspectat distrugătorul Choe Hyon , una dintre cele două nave de război de aproximativ 5.000 de tone lansate anul trecut. Ambele nave sunt programate să fie finalizate până în 2025, iar Phenianul susține că acestea vor fi dotate cu unele dintre cele mai puternice arme din arsenalul militar nord-coreean. În paralel, autoritățile nord-coreene au anunțat că o a treia navă de război este în prezent în construcție. Programul face parte din planul mai amplu al regimului de la Phenian de modernizare a forțelor armate și de extindere a capacităților sale nucleare. Declarațiile lui Kim Jong Un vin într-un context regional tensionat, în care Coreea de Nord continuă să își dezvolte programul nuclear și balistic, provocând îngrijorări în Coreea de Sud, Japonia și în rândul aliaților occidentali. [...]
