Știri
Știri din categoria Apărare
Procedura de destituire împotriva secretarului Apărării SUA, Pete Hegseth, riscă să adâncească incertitudinea politică asupra deciziilor militare ale administrației Trump, într-un moment în care Congresul ar putea fi chemat rapid la vot, potrivit Știrile Pro TV.
Hegseth a condamnat marți demersul de punere sub acuzare inițiat de republicanul Thomas Massie, pe care l-a descris drept „un spectacol politic” și un „manifest personal alimentat de ego și resentimente”. Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă la Pentagon, la o zi după inițierea procedurii, potrivit Associated Press.
Massie a inițiat luni o procedură pentru a forța un vot privind punerea sub acuzare a lui Hegseth, invocând modul în care acesta a gestionat războiul împotriva Iranului și „alte acțiuni”. Congresmanul din Kentucky a citit rezoluția în plenul Camerei Reprezentanților la câteva ore după reluarea sesiunii, după alegerile de la jumătatea mandatului.
În reacția sa, Hegseth a susținut că demersul ar reprezenta un „sabotaj” împotriva trupelor americane și a insistat că nu a făcut nimic greșit, afirmând că are sprijinul lui Donald Trump și al vicepreședintelui JD Vance. Întrebat despre reacția politică negativă față de război, reflectată în alegerile de la jumătatea mandatului, Hegseth a evitat răspunsurile.
„Susțin fiecare dintre aceste operațiuni. Am fost mândru să le duc la îndeplinire și aș face-o din nou mâine.”
Potrivit materialului, procedura de destituire se concentrează în mare parte pe războiul din Iran, însă include și referiri la rolul lui Hegseth în desfășurarea acțiunilor militare din Yemen și Venezuela.
Massie a afirmat că acțiunile lui Hegseth constituie „crime grave și delicte”, susținând că acesta „a executat și a pus în aplicare în cunoștință de cauză ordine ilegale” și că „rămâne o amenințare la adresa Constituției”.
Un vot în Camera Reprezentanților „ar putea avea loc până la mijlocul săptămânii”, însă pașii următori sunt descriși ca fiind „extrem de incerți”. Liderul democraților din Cameră, Hakeem Jeffries, susține măsura; dacă majoritatea democraților îl urmează, Massie ar avea nevoie de sprijinul „câtorva republicani” pentru ca punerea sub acuzare să treacă.
Dacă Camera votează punerea sub acuzare, cazul ajunge în Senat, care poate respinge acuzațiile sau poate organiza un proces. În prezent, republicanii dețin majoritatea în ambele camere până la întrunirea noului Congres în ianuarie, care va fi sub controlul democraților, potrivit informațiilor prezentate.
Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, a susținut demersul:
„Hegseth trebuie să fie judecat în fața Senatului.”
Donald Trump a lăudat prestația lui Hegseth într-o postare pe rețelele sociale, publicată la câteva minute după conferința de presă, atacându-l în termeni duri pe Thomas Massie.
Recomandate
Administrația Trump lansează o strategie federală coordonată împotriva dronelor necontrolate , cu măsuri care vizează direct operarea spațiului aerian și siguranța aviației civile, potrivit The Jerusalem Post . Planul este prezentat ca un efort interinstituțional care reunește mai multe departamente și agenții federale. Strategia este descrisă ca o inițiativă comună între Departamentele Transporturilor, Apărării, Securității Interne, Energiei și Justiției, cu obiectivul de a accelera dezvoltarea și utilizarea de „contramăsuri” (tehnologii și proceduri de neutralizare) împotriva amenințărilor reprezentate de drone. În declarațiile citate, secretarul american al Transporturilor, Sean P. Duffy, a pus accentul pe coordonarea între instituții pentru protejarea publicului care zboară, iar administratorul Federal Aviation Administration (FAA) , Bryan Bedford, a indicat că acordul urmărește un proces „consistent” astfel încât tehnologiile anti-dronă să poată fi folosite fără a compromite siguranța aviației. Ce măsuri operaționale sunt menționate Strategia se concentrează, conform publicației, pe două direcții concrete: implementarea unei serii de „restricții temporare de zbor” de-a lungul graniței sudice a SUA; finalizarea evaluării de siguranță pentru sistemul anti-dronă cu laser de mare energie al Departamentului Apărării. Secretarul Apărării, Pete Heghseth, a afirmat că pe granița sudică au fost demonstrate capabilități de apărare anti-dronă de „nouă generație”, inclusiv lasere de mare energie, care pot fi desfășurate rapid și „în siguranță” alături de aviația civilă. Context: laser anti-dronă în rețeaua de protecție de la Mar-a-Lago Materialul notează că anunțul vine la o zi după ce surse de securitate au confirmat desfășurarea unui sistem laser de nivel militar ca parte a rețelei de apărare aeriană care protejează domeniul Mar-a-Lago al președintelui Donald Trump. Oficiali din North American Aerospace Defense Command (NORAD) și US Northern Command au confirmat pentru The War Zone că au fost desfășurate capabilități anti-dronă și de apărare aeriană în jurul Mar-a-Lago, la solicitarea US Secret Service, invocând un mediu de securitate „accentuat”, fără a oferi detalii operaționale. Sistemul menționat este AeroVironment LOCUST , descris ca un laser de mare energie proiectat să detecteze, să urmărească și să dezactiveze amenințări aeriene din categoriile Group 1 până la Group 3, folosind tehnologie cu energie dirijată (directed energy). Conform descrierii, poate fi instalat fix sau mobil, transportat pe palet ori montat pe un vehicul. [...]
Forța Spațială a SUA ia în calcul să trimită până în 2029 cinci sateliți militari în spațiul dintre Pământ și Lună , într-o mișcare care ar extinde explicit planificarea operațională a Pentagonului către orbita Lunii și ar deschide o nouă zonă de competiție militară, potrivit Futurism . Publicația notează că inițiativa vizează lansarea a cinci sateliți în spațiul cislunar (regiunea dintre Pământ și Lună), care ar urma să ajungă pe orbite ce includ partea îndepărtată a Lunii. Demersul este descris ca o posibilă serie de misiuni de recunoaștere, cu traiectorii de tip „slingshot” (manevră de asistență gravitațională) în jurul Lunii. Ce cere Pentagonul industriei și de ce contează operațional Informația a apărut după ce industria aerospațială a primit un buletin adresat producătorilor, în care Pentagonul arată că este „interesat, la nivel de intenție” („notionally interested”) de astfel de lansări. Conform relatării, mesajul către industrie urmărește să afle dacă există capacitatea de a livra o soluție „rapidă” și cu „risc redus” pentru o misiune de recunoaștere către partea îndepărtată a Lunii. În același timp, notificarea citată de Futurism sugerează că aceste vehicule ar putea funcționa ca „vehicule-semințe” pentru a fundamenta o viitoare strategie de achiziție, în perspectiva unei „constelații cislunare proliferate” — adică o rețea mai numeroasă de sateliți, distribuiți pe mai multe orbite, pentru redundanță și acoperire mai bună. „Domeniu de război” în spațiul cislunar: rațiunea invocată Potrivit Futurism, oficiali ai Forței Spațiale americane descriu spațiul cislunar ca pe un „domeniu de război” („warfighting domain”). În acest context, generalul-maior Stephen Purdy a indicat drept principal impuls preocuparea legată de China și planurile Beijingului de a ajunge pe Lună până în 2030. În relatarea citată, Purdy susține că China nu ar urmări o demonstrație singulară, ci „activitate susținută”, și că își construiește capacitățile necesare pentru a derula aceste misiuni. „Acesta nu este un proiect științific pe patru sau cinci ani. Este vorba despre a obține capabilități cât mai curând.” Ce urmează Materialul nu indică o decizie finală de lansare, ci o etapă de evaluare și consultare a industriei privind fezabilitatea unei soluții rapide și cu risc redus. Dacă planul va fi confirmat, ar însemna trecerea de la discuții doctrinare la pași concreți de prezență militară în proximitatea Lunii, cu implicații directe pentru arhitectura viitoare de sateliți și pentru competiția strategică SUA–China în spațiu. [...]
Donald Trump susține că SUA pot lovi „în zece minute” ce a mai rămas din programul nuclear iranian , pe fondul pregătirilor militare care continuă în paralel cu negocierile și al unei coordonări strânse cu Israelul, potrivit The Jerusalem Post . Președintele american a declarat, într-o intervenție nocturnă de duminică, că ar mai exista „unul sau două” obiective care „trebuie rezolvate”, menționând explicit „Pickaxe Mountain”. Trump a spus că există un plan care poate fi executat „foarte rapid”. În același timp, Trump a indicat că discuțiile cu Teheranul continuă, dar a pus sub semnul întrebării credibilitatea părții iraniene, afirmând că Iranul „vrea să ajungă la un acord”, însă „nu este cu adevărat de încredere” și că ar fi existat situații în care „ajung la un acord și apoi se retrag”. Coordonare SUA–Israel și opțiuni militare discutate la nivel înalt Cu câteva ore înainte de declarații, Trump a vorbit la telefon cu premierul israelian Benjamin Netanyahu , după ce discutase opțiuni pentru reluarea operațiunilor militare cu comandanți de rang înalt. În material sunt menționați comandantul CENTCOM , amiralul Brad Cooper, secretarul apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. Apelul are loc în contextul în care SUA „se pregătesc să reia loviturile” asupra Iranului, informație atribuită unui reportaj din Wall Street Journal, citat de publicație. Calendar politic: Casa Albă ar evita o operațiune înainte de alegeri Un element central al evaluărilor prezentate este fereastra politică: alegerile parlamentare de la mijloc de mandat din SUA sunt programate marți, 3 noiembrie. Potrivit articolului, războiul cu Iranul și creșterea prețurilor la combustibil apasă asupra republicanilor, iar Trump ar urmări să-și consolideze sprijinul în ultimele zile de campanie. În acest context, oficiali din apărare apreciază că, deși există pregătiri atât din partea CENTCOM, cât și din partea Israelului, Casa Albă nu ar ordona o operațiune împotriva regimului iranian înainte de alegeri, cu excepția situației în care ar detecta pregătiri pentru un atac-surpriză. Mișcări logistice în regiune: transporturi SUA către baze ale aviației israeliene Pe componenta operațională, articolul notează că Pentagonul ar fi întărit în ultimele săptămâni apărarea antiaeriană, muniția și echipamentele militare în Orientul Mijlociu și ar fi repoziționat forțe din baze considerate vulnerabile la o ripostă iraniană. Separat, KAN News este citat cu informația că săptămâna trecută zece aeronave de transport ale Forțelor Aeriene ale SUA au ajuns la baze ale aviației israeliene din sudul Israelului, ca parte a unui convoi aerian mai amplu de transfer de echipamente în regiune. Potrivit aceleiași relatări, aeronavele ar proveni de la baza Fort Bliss (Texas) și ar transporta, probabil, sisteme de apărare antiaeriană. Materialul mai menționează: opriri ale altor aeronave din convoi în Iordania, Qatar și Arabia Saudită; un raport anterior privind transferul unui sistem Patriot suplimentar în regiune; informații potrivit cărora un portavion american suplimentar și o unitate de pușcași marini ar urma să se alăture forțelor SUA din zonă. Teheranul: semnale de negociere, dar și amenințări de ripostă Pe partea iraniană, articolul descrie o escaladare a retoricii. Conform unui anunț publicat la Teheran, liderul suprem Mojtaba Khamenei ar fi ordonat comandanților militari să se pregătească pentru un răspuns „imediat și puternic”, fără limite geografice, în cazul unui nou atac. Șeful Statului Major iranian, generalul Ali Abdollahi, este citat cu avertismentul că Iranul și-a extins lista de ținte potențiale și că un nou atac american ar primi un răspuns amplu, Teheranul urmând să stabilească momentul încheierii oricărui nou război. În paralel, administrația SUA ar continua să transmită că preferă o soluție diplomatică. Secretarul de stat Marco Rubio a spus că, dacă Trump ar fi vrut să acționeze militar, ar fi făcut-o „acum câteva săptămâni sau luni”, adăugând însă că SUA au capabilitățile necesare pentru o operațiune. Finalul rămâne deschis: negocierile și pregătirile militare merg în paralel, iar coordonarea Washington–Ierusalim este evidențiată, însă publicația notează că nu este clar dacă demersurile diplomatice vor duce la un acord sau dacă Trump va decide reluarea loviturilor după alegeri. [...]
Coreea de Nord vizează introducerea unei torpile de mare viteză din 2027 , un pas care poate schimba calculul operațional în regiune prin întărirea capabilităților subacvatice ale Phenianului, potrivit Digi24 . Agenția nord-coreeană KCNA a transmis că noul sistem ar urma să intre în dotarea armatei „de la începutul anului 2027”, fără să ofere detalii suplimentare, informație atribuită de Digi24 agenției EFE, preluată de Agerpres. Anunțul vine la o zi după ce Coreea de Nord ar fi testat proiectilul subacvatic în Marea Japoniei , test care ar fi verificat „eficacitatea în luptă” a armei. Ce aduce nou torpila și ce rămâne neclar Autoritățile de la Phenian anunțaseră încă din luna precedentă teste pentru un sistem de torpile de mare viteză care ar putea încorpora Inteligență Artificială (IA) – adică software capabil să ia decizii automatizate pe baza datelor. Totuși, nu au fost comunicate date despre viteza exactă, fiind menționat doar că tehnologiile de propulsie au fost perfecționate în „zeci de teste” în ultimii ani. În lipsa unor specificații tehnice, rămâne neclar ce performanțe ar avea efectiv sistemul și în ce măsură ar putea fi produs și desfășurat la scară. Contextul de securitate: tensiuni intercoreene și reacții la decizii ale SUA Anunțul este plasat pe fundalul unor tensiuni intercoreene, după explozia din septembrie a două mine antipersonal în Zona Demilitarizată, incident care a rănit trei soldați sud-coreeni și a generat acuzații reciproce între Phenian și Seul privind responsabilitatea amplasării minelor. Explozia a avut loc în timpul unei operațiuni comune a Coreei de Sud cu Comandamentul Națiunilor Unite (UNC), iar ulterior ar fi fost descoperită încă o mină în apropiere. Separat, Ministerul de Externe nord-coreean a criticat acordul prin care SUA au permis Coreei de Sud să dețină submarine cu propulsie nucleară, apreciind că decizia „adaugă un nou element de instabilitate” în regiunea Asia-Pacific. Primul submarin de acest tip ar urma să intre în dotarea armatei sud-coreene la jumătatea deceniului următor. De ce contează: presiune operațională în regiune Introducerea unei torpile de mare viteză – cu potențială componentă de IA, conform anunțurilor nord-coreene – indică o prioritate pentru capabilități subacvatice care pot complica apărarea maritimă și planificarea militară a vecinilor. În paralel, știrea se suprapune peste un climat de securitate deja tensionat, alimentat de incidente în Zona Demilitarizată și de evoluții în programele navale ale Coreei de Sud. Pe termen scurt, următorul reper va fi dacă Phenianul oferă detalii verificabile despre sistem și dacă apar noi teste înainte de termenul indicat pentru introducerea în dotare, la începutul lui 2027. [...]
Comisia Europeană alocă 50 de milioane de euro pentru operaționalizarea hubului de securitate maritimă de la Marea Neagră , un proiect inițiat de România împreună cu Bulgaria și integrat între timp în strategia UE, potrivit HotNews , care relatează declarațiile comune ale președintelui Nicușor Dan și ale Ursulei von der Leyen de la Palatul Cotroceni. Finanțarea anunțată vine pe fondul intensificării incidentelor de securitate în regiune și are ca miză creșterea capacității de supraveghere și reacție în Marea Neagră, o zonă descrisă de cei doi oficiali drept critică atât pentru securitatea Europei, cât și pentru rutele comerciale și securitatea energetică. Hubul de securitate la Marea Neagră: calendar și bani europeni Președintele Nicușor Dan a indicat hubul de securitate la Marea Neagră drept „punctul concret, important” al discuțiilor, subliniind că proiectul trebuie „concretizat în România și Bulgaria cu ajutorul Uniunii Europene”. Ursula von der Leyen a spus că ideea a fost deja inclusă în strategiile europene și a anunțat un acord cu România și Bulgaria pentru accelerarea activității, „cu un calendar pentru finalizare” și 50 de milioane de euro alocați . De ce contează: supraveghere, răspuns la incidente și război hibrid În declarațiile de la Cotroceni, Nicușor Dan a legat securitatea Mării Negre de comerțul global, de securitatea energetică a Europei și de perspectivele de reconstrucție a Ucrainei, argumentând că aceasta nu poate fi eficientă fără o mare sigură. Șeful statului a enumerat incidente recente din regiune, de la incursiuni cu drone la sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, pe care le-a încadrat în spectrul „războiului hibrid”. La rândul ei, Ursula von der Leyen a insistat pe menținerea libertății navigației și pe consolidarea supravegherii în Marea Neagră, inclusiv prin imagini satelitare, precum și pe întărirea securității în spațiul informațional, în contextul manipulării și interferențelor care pot însoți incidentele cu drone. Alte finanțări și instrumente UE invocate în discuție Pe lângă alocarea pentru hub, Ursula von der Leyen a anunțat o finanțare de 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare. Tot în contextul consolidării apărării, președinta Comisiei Europene a menționat programul SAFE (program de achiziții în apărare) și a afirmat că România va primi „mai mult de 16 miliarde de euro” . În același cadru, ea a dat ca exemplu inițiativa comună privind producția de drone cu Ucraina, apreciind că este nevoie de mai multe proiecte similare. Ce urmează: discuții la Guvern și vizite în regiune După întâlnirea de la Cotroceni, Ursula von der Leyen urma să aibă o întrevedere și cu premierul Luca Niculescu, la Palatul Victoria, conform programului citat. Marți, ea urma să fie în Bulgaria, la Varna, pentru întâlniri la nivel înalt și o vizită la Academia Navală „Nikolai Babțarov”, iar ulterior agenda include participări la reuniuni internaționale în Turcia și Irlanda. [...]
UE pune 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei) pe masă pentru securitatea la Marea Neagră , cu 50 milioane euro (aprox. 250 milioane lei) destinate operaționalizării hub-ului de securitate maritimă dezvoltat împreună cu România și Bulgaria și încă 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) pentru operațiuni de căutare și salvare, pe fondul intensificării incidentelor din regiune, potrivit Economedia . Anunțurile au fost făcute la București, după discuțiile dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și președintele României, Nicușor Dan, axate pe securitatea la Marea Neagră și răspunsul european la amenințări hibride. Finanțarea indică o trecere de la declarații politice la măsuri cu buget și calendar, într-un moment în care libertatea navigației este prezentată ca miză economică directă pentru UE, inclusiv pentru securitatea alimentară, pe lângă dimensiunea militară și de protecție a infrastructurii. Ce acoperă finanțarea: hub-ul și intervenția rapidă Pachetul anunțat include două componente distincte: 50 milioane euro (aprox. 250 milioane lei) pentru „operaționalizarea” hub-ului de securitate maritimă de la Marea Neagră, proiect dezvoltat împreună cu România și Bulgaria și integrat într-o strategie europeană; 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) pentru operațiuni de căutare și salvare , în contextul creșterii incidentelor de securitate din zonă. Von der Leyen a legat explicit aceste măsuri de escaladarea recentă, menționând atacuri cu drone care au vizat nave comerciale și pierderi de vieți omenești în rândul marinarilor. De ce contează economic: navigație, comerț și energie În declarațiile comune, miza Mării Negre este descrisă și în termeni economici, nu doar de apărare. Nicușor Dan a argumentat că regiunea este relevantă pentru Europa prin: rolul în comerțul global (inclusiv perspectiva „coridorului de mijloc”); securitatea energetică a UE, cu referire la extracția viitoare din Marea Neagră și conexiunea cu zona Mării Caspice; legătura cu sprijinul pentru Ucraina și perspectiva reconstrucției. În același timp, von der Leyen a insistat că libertatea navigației în Marea Neagră trebuie „menținută și restaurată”, descriind ruta drept „vitală” pentru economia europeană și securitatea alimentară. Context operațional: amenințări hibride și supraveghere extinsă Cei doi oficiali au descris o paletă largă de riscuri: incursiuni cu drone, sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, încadrate ca elemente ale unui „război hibrid”. În acest context, von der Leyen a indicat că supravegherea în Marea Neagră ar urma să fie consolidată inclusiv prin imagini satelitare furnizate de Copernicus (programul UE de observare a Pământului) și prin măsuri de întărire a securității spațiului informațional, pe fondul manipulării și interferențelor. Legătura cu achizițiile de apărare: SAFE și rolul României În declarațiile sale, președinta Comisiei Europene a menționat și instrumente mai largi de finanțare pentru apărare, inclusiv programul SAFE (mecanism UE pentru achiziții în domeniul apărării), afirmând că România „va primi mai mult de 16 miliarde de euro”. Tot în acest registru, a indicat că România este un exemplu privind producția comună de drone cu Ucraina și că UE are proiecte de apărare de interes comun la care România participă. Ce urmează Pentru hub-ul de securitate maritimă, von der Leyen a spus că, „în acord cu România și Bulgaria”, activitatea va fi accelerată cu un calendar pentru finalizare și cu alocarea de 50 milioane euro . În paralel, finanțarea de 10 milioane euro pentru căutare și salvare este prezentată ca răspuns pentru intervenții rapide la incidentele din regiune. [...]
