Știri
Știri din categoria Apărare
Modernizarea TR-85M1 „Bizonul” ar costa peste 2 milioane de euro pe tanc și ar putea prelungi utilizarea flotei existente, dacă prototipul aflat acum în testele de tragere trece omologarea și intră în producție de serie, potrivit HotNews.
La expoziția militară BSDA 2026 de la Romaero Băneasa, Uzina Mecanică București (UMB) a prezentat o versiune „revitalizată” a TR-85M1, un tanc proiectat și produs în România, modernizat inițial în anii 2000 pentru compatibilizare cu standardele NATO. Forțele Terestre au în inventar 54 de tancuri TR-85M1, descrise ca fiind „cel mai modern batalion de tancuri” aflat în operare în prezent.
Programul prezentat de UMB împreună cu Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare (ACTTM) presupune înlocuirea a 12 sisteme de pe tanc, ca „nivel doi de modernizare”, pe motiv că echipamentele existente „și-au depășit durata de viață”, potrivit directorului de cercetare-dezvoltare al UMB, colonelul (r) Emilian Pîsu.
Prototipul este în testare, inclusiv la trageri, după ce a fost testat în rulaj pe mai multe tipuri de drumuri. Următorii pași descriși sunt:
UMB estimează costul modernizării la peste 2 milioane de euro pentru fiecare tanc (aprox. peste 10 milioane lei), sumă care acoperă „tot ce e pus nou pe tanc”, conform declarațiilor din material.
UMB indică o serie de înlocuiri și upgrade-uri, cu accent pe mobilitate, conducerea focului și protecție:
În proiect au fost implicate și alte firme românești, menționate în material: Pro Optica, Stimpex, Electro Optic Systems, IOR SA și Interactive Systems.
Un element vizibil pe tancul expus a fost o „colivie” cu plasă de sârmă pentru protecția turelei împotriva dronelor kamikaze. UMB spune că nu a fost o cerință a Ministerului Apărării, ci o inițiativă proprie, descrisă ca o protecție pasivă, „ieftin de produs” și de montat, care ar iniția muniția dronei înainte de contactul efectiv cu tancul.
„Este o ideea noastră. Este o ideea noastră pentru că la ora actuală, probabil, Ministerul Apărării stabilește concepția despre cum va duce lupta antidrone și cum își va proteja trupele și tancurile de atacurile cu drona.”
Potrivit UMB, sistemul ar acoperi „cam 60-66% din suprafața tancului”.
În paralel, HotNews a relatat și despre alte sisteme expuse la BSDA 2026, într-un material separat: HotNews.
Recomandate
Programul SAFE va direcționa 60% din fonduri către producție în România, dar nu va salva toate fabricile de armament , a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, într-o intervenție la Antena 3, potrivit news.ro . Mesajul indică o schimbare de accent în politica de înzestrare: mai multă comandă internă și transfer de licență, dar cu limite privind capacitatea de redresare a întregii industrii. Ce se schimbă operațional: comenzi noi pentru câteva unități Miruță a susținut că, deși „în fabricile de armament din România au crescut copaci” din cauza utilizării ineficiente a banilor de înzestrare în trecut, prin SAFE vor fi salvate mai multe unități, menționând explicit: Uzina Mecanică București (unitate de stat) – „are contract nou”; Fabrica de arme Cugir – „era pe moarte, are contract nou”; Uzina Mecanică de la Sadu – „era pe moarte (…) are contract nou”. În același timp, ministrul a avertizat că programul nu va putea „salva toate fabricile”, fără a detalia care unități ar rămâne în afara sprijinului. Miza economică: 60% din bani rămân în țară și apare transferul de licență Ministrul interimar a precizat că 60% din suma derulată prin programele SAFE pentru înzestrarea Armatei va fi utilizată pentru produse realizate în România, iar ulterior statul ar urma să beneficieze și de „transfer de licență” pentru produsele respective (adică dreptul de a produce local, pe baza unei licențe, anumite echipamente). Această structură sugerează o încercare de a lega achizițiile militare de capacități industriale interne, însă declarațiile lui Miruță indică și că impactul va fi selectiv, nu generalizat la nivelul întregului sector. Cine a inițiat propunerea pentru contractele Rheinmetall, potrivit ministrului Întrebat cine din Guvern a propus către CSAT ca firma Rheinmetall să beneficieze de contracte de 5,6 miliarde de euro, Miruță a spus că „hârtia a plecat de la Cancelaria primului-ministru”. Chestionat despre semnarea documentului, el a afirmat că sunt implicate mai multe instituții, enumerând: Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne. Context: Mangalia, exemplu de eșec invocat de Miruță În intervenția sa, Miruță a adus în discuție și Șantierul Naval Mangalia , despre care a afirmat că „a fost dus în zid de politicul din România”, fără a lega direct cazul de mecanismele SAFE sau de contractele menționate. [...]
Varșovia încearcă să limiteze riscul de percepție al unei retrageri americane , după ce Pentagonul a anulat trimiterea în Polonia a unei brigăzi blindate cu 4.000 de soldați, iar premierul Donald Tusk a prezentat decizia drept una „logistică”, fără efect asupra descurajării NATO, potrivit HotNews . Tusk a spus, într-o conferință de presă la Școala de ofițeri ai Gărzii de Frontieră din apropierea Varșoviei, că este în „contact permanent” cu comandamentul NATO și cu cel american pentru a urmări situația și eventuale modificări ale desfășurării militare americane în Polonia. Mesajul vine pe fondul reconfigurării prezenței SUA în Europa și al concentrării forțelor americane în alte zone considerate strategice. „Am primit asigurări că aceste decizii au un caracter logistic și nu vor afecta în mod direct capacitățile de descurajare sau securitatea noastră.” „Reorganizare”, nu reducere a prezenței În aceeași linie, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , și purtătorul de cuvânt Adam Szłapka au indicat că nu ar urma o reducere a prezenței militare americane față de nivelul actual, ci o „reorganizare”. Szłapka a declarat, într-un interviu la Radio MFZ, că trupele americane „se află și vor rămâne” în Polonia și a descris țara drept „pilonul descurajării” aliate pe flancul estic. Contextul mai larg: presiune pentru preluarea sarcinii de către Europa Pentagonul a transmis în repetate rânduri că obiectivul pe termen lung este ca aliații europeni să preia cea mai mare parte a sarcinii apărării convenționale, ceea ce ar permite reducerea rolului militar al Statelor Unite pe continent. În acest context, articolul notează și anunțul președintelui Donald Trump privind retragerea a 5.000 de soldați din Germania, care ar coborî efectivele americane din Europa la aproximativ 80.000 de militari, potrivit estimărilor Departamentului Apărării — un nivel similar celui de dinaintea începerii războiului din Ucraina, în februarie 2022. Germania rămâne principala zonă de concentrare a trupelor americane în Europa (aprox. 36.400 de militari), urmată de Regatul Unit (10.156). În total, SUA au 31 de baze permanente în Europa și 19 amplasamente suplimentare la care Departamentul Apărării are acces. [...]
Deplasarea portavionului „ Charles de Gaulle ” spre Strâmtoarea Ormuz pune Franța în poziția de a influența securitatea unei rute care afectează direct prețul hidrocarburilor , într-un moment în care blocada impusă de Iran a perturbat exporturile din Golf și a împins cotațiile în sus, cu efecte asupra economiei globale, potrivit Digi24 . Portavionul francez a traversat Canalul Suez și a ajuns în Marea Arabiei, apropiindu-se de Strâmtoarea Ormuz, însă „nu” se află în strâmtoare, a declarat ministrul delegat al armatei, Alice Rufo, într-un interviu pentru BFMTV . Nava și grupul său naval s-au „prepoziționat” în zonă pentru o eventuală misiune „neutră” de restabilire a navigației. Miza: libertatea navigației, fără escaladare militară Parisul încearcă să delimiteze rolul portavionului de o intervenție ofensivă. Alice Rufo a spus că obiectivul este „recâștigarea libertății traficului maritim” în Strâmtoarea Ormuz, „într-un mod” defensiv și „în conformitate cu dreptul internațional”, pentru a evita interpretări greșite privind semnificația mișcărilor navale. Portavionul a trecut prin Canalul Suez pe 6 mai și a făcut o escală de câteva zile în Djibouti, unde Franța are o bază militară. Coaliție maritimă și condiții pentru o misiune multinațională Franța și Regatul Unit conduc o coaliție maritimă formată din aproximativ 40 de țări nebeligerante, care propune o misiune multinațională de securizare a Strâmtorii Ormuz. Potrivit informațiilor citate, această misiune ar urma să fie posibilă atunci când Iranul și SUA vor conveni să își ridice blocada și după consultări cu cele două state. În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a cerut în repetate rânduri aliaților occidentali să se implice militar pentru a forța deschiderea strâmtorii, blocată de Iran după începerea atacurilor Statelor Unite și ale Israelului din 28 februarie. De ce contează economic Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca rută maritimă strategică: blocarea ei „împiedică exportul de hidrocarburi din Golf” și a dus la creșterea prețurilor, cu impact asupra economiei globale. În acest context, prezența portavionului în regiunea Golfului oferă Franței, potrivit ministrului delegat, „mijloacele de a evalua situația” și de a avea „un cuvânt de spus” în ecuația diplomatică regională și globală. Ce urmează depinde de evoluția negocierilor dintre Iran și SUA privind ridicarea blocadei și de forma finală a unei eventuale misiuni multinaționale, pe care Parisul o prezintă drept defensivă. [...]
România ar urma să obțină finanțare prin SAFE pentru producția de drone pe plan local, cu documentele programate la semnare până la 31 mai , potrivit news.ro . Președintele Nicușor Dan a legat acest calendar de o componentă distinctă de discuțiile mai largi cu Ucraina privind contracararea dronelor. Șeful statului a spus că sunt „două chestiuni care se suprapun dar nu sunt identice”: includerea în programul SAFE a unei componente de producție de drone în România, respectiv un cadru general România–Ucraina pentru „fenomenul mai larg al dronelor, inclusiv antidrone”. Ce se semnează până la 31 mai În varianta descrisă de președinte, componenta de producție de drone în România ar urma să fie finanțată prin SAFE, iar documentele să fie semnate până la 31 mai. „Prima este includerea în programul SAFE a unei componente de producţie de drone în România şi aici va exista finanţare prin SAFE şi lucrurile vor fi semnate, ca toate celelalte, până la 31 mai.” Ce rămâne în lucru: cadrul tehnic România–Ucraina pe drone și antidrone Separat de finanțarea prin SAFE, Nicușor Dan a indicat că discuția privind un cadru general cu Ucraina pentru drone și sisteme antidrone este la început și se află într-un „proces tehnic în curs”, cu un orizont de finalizare de una până la trei luni. „Pe de altă parte, este un cadru general, pe care discuţia abia a început, pentru fenomenul mai larg al dronelor, inclusiv antidrone.” Președintele a adăugat că parteneriatul început „la nivel strategic” în martie ar urma să fie concretizat tehnic în una–trei luni și ar permite „o colaborare mult mai flexibilă pe tot spectrul dronelor”. [...]
Un exercițiu din 2009 arată că războiul electronic poate neutraliza avantajul „stealth” : un F-22 Raptor , evaluat la 334 milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei), a fost „doborât” într-o luptă simulată de un avion al US Navy specializat în bruiaj, potrivit Focus . Miza nu este episodul în sine, ci lecția operațională: superioritatea aeriană depinde tot mai mult de capacitatea de a „orbi” senzorii adversarului, nu doar de performanța platformei. Informația este prezentată ca un „kill” simulat, într-un scenariu de antrenament comun între Forțele Aeriene și Marina SUA. Conform relatării, avionul care a obținut „lovitura” a fost o EA-18G Growler , o variantă dedicată războiului electronic. Cum a fost posibil „doborârea” într-un scenariu simulat Focus citează un material al 19FortyFive.com , potrivit căruia EA-18G Growler a exploatat vulnerabilități legate de senzori și unghiuri de detectare, într-un context în care regulile exercițiului au limitat avantajele F-22. Elementele menționate în articol: folosirea sistemelor de bruiaj pentru a perturba senzorii radar ai F-22; manevre orientate spre „puncte oarbe” („blind spots”) ale tehnologiei de camuflare radar; apropierea din „unghiul mort”; reguli de angajare și scenarii de exercițiu care ar fi restrâns avantajele Raptorului și ar fi facilitat succesul Growler. După exercițiu, avionul US Navy ar fi purtat chiar o marcaj de „doborâre” a unui Raptor, ca simbol al rezultatului din simulare. De ce contează: războiul electronic devine factorul care poate „egaliza” platformele Concluzia operațională subliniată este că nici măcar un avion de vânătoare de generația a cincea nu este „invincibil” atunci când mediul este puternic contestat electromagnetic. În interpretarea citată de Focus, viitoarele operațiuni vor depinde mai mult de: atacuri electronice (bruiaj și inducerea în eroare a senzorilor), întreruperea rețelelor și a legăturilor de date, interferențe cibernetice și contramăsuri împotriva senzorilor. În acest cadru, aeronavele specializate precum EA-18G sunt prezentate ca „indispensabile” pentru protecția forțelor proprii și pentru degradarea tehnologiilor adversarului. Context: nu ar fi un caz izolat în exerciții Articolul mai notează că astfel de rezultate în simulări nu ar fi fost unice: și alte avioane (inclusiv din generația a patra, precum Rafale, Eurofighter și F-16) ar fi obținut victorii în exerciții împotriva unor avioane de generația a cincea. În același timp, Focus precizează că F-22 rămâne un avion de superioritate aeriană foarte avansat, optimizat pentru atacuri rapide și precise de la distanță, în timp ce Growler are un rol diferit: sprijin prin bruiaj și „orbirea” sistemelor adversarului. [...]
Vizita președintelui Nicușor Dan la BSDA consolidează semnalul politic pentru accelerarea programelor de înzestrare și a parteneriatelor industriale , într-un moment în care expoziția reunește la București sute de companii interesate de proiecte în România, potrivit Agerpres . Evenimentul Black Sea Defense and Aerospace (BSDA) a început miercuri, pe platforma Romaero Băneasa, și este prezentat drept principalul târg din regiunea Mării Negre dedicat industriei de apărare și securitate. Administrația Prezidențială a informat că președintele vizitează expoziția vineri, iar ediția din acest an este patronată de șeful statului. De ce contează: interes industrial și competiție pentru proiecte în România Organizatorii indică o participare extinsă: peste 550 de companii din 36 de țări, cu așteptări de peste 30.000 de vizitatori și peste 350 de oficiali români și străini de nivel înalt, pe durata celor trei zile. Primele două zile sunt dedicate exclusiv vizitatorilor oficiali, militari și de afaceri, iar în a treia zi accesul în expoziția exterioară este permis și publicului larg. În paralel, participarea este deschisă și companiilor românești și autorităților locale, pe bază de înregistrare prealabilă, cu obiectivul declarat de a încuraja parteneriate și proiecte de investiții în România. Comunicatul citat de Agerpres menționează și un interes mai mare al companiilor pentru acces la proiecte din industria de apărare și colaborări cu integratori internaționali prezenți la BSDA. Cine expune: furnizori pentru programele Armatei României și industria locală La expoziție sunt prezente companii care furnizează deja tehnică sau vizează programe de înzestrare ale Armatei României, între care Lockheed Martin (F-35), Raytheon (Patriot), Hanwha Aerospace (K9), Otokar (Cobra), Leonardo (C-27J Spartan), Rafael (Spyder) și ASFAT (corveta Akhisar), alături de General Dynamics, L3Harris, Elbit Systems, Thales, Damen, Rheinmetall, Hyundai Rotem, MBDA și Airbus, precum și producători de armament precum Beretta, SIG Sauer, FN Herstal, Glock și Colt. Cea mai mare reprezentare este a SUA (50 de companii), urmată de Germania (37), Coreea de Sud (27), Turcia și Franța (câte 21). Industria românească este reprezentată de companii precum Romarm, Aerostar, Pro Optica, BlueSpace Technology și MARCTEL, dar și de producători din sectoare cu aplicații duale (civil și militar). Componenta operațională: tehnică militară expusă și demonstrații Pe lângă ofertele companiilor, BSDA include o expoziție de tehnică din dotarea Armatei României, inclusiv a Forțelor pentru Operații Speciale, precum și participarea Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Ministerului Afacerilor Interne și Armatei SUA. Sunt anunțate și conferințe tematice, dedicate celor cinci domenii operaționale militare. Agerpres notează că Forțele Terestre expun, între altele, PIRANHA V, 84M echipate cu rachete Spike, complexul antiaerian Gepard, drone Bayraktar, VAMTAC S3, vehicule blindate ușoare Cobra 2, o instalație de lansare HIMARS și radare. Forțele Aeriene expun elicoptere IAR 330 PUMA SOCAT și LRM, o aeronavă F-16, un radar mobil TPS 79 R, autospeciale EOD și CBRN, precum și un sistem Patriot; sunt anunțate și survoluri cu F-16 ale Armatei României și Eurofighter Typhoon ale Regatului Unit. Organizare și instituții implicate BSDA este organizat de TNT Productions România, în parteneriat cu mai multe instituții, între care Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Afacerilor Externe – ANCEX, Ministerul Justiției, SRI și STS, cu sprijinul Ambasadei SUA la București. [...]
