Știri
Știri din categoria Apărare
Un exercițiu din 2009 arată că războiul electronic poate neutraliza avantajul „stealth”: un F-22 Raptor, evaluat la 334 milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei), a fost „doborât” într-o luptă simulată de un avion al US Navy specializat în bruiaj, potrivit Focus. Miza nu este episodul în sine, ci lecția operațională: superioritatea aeriană depinde tot mai mult de capacitatea de a „orbi” senzorii adversarului, nu doar de performanța platformei.
Informația este prezentată ca un „kill” simulat, într-un scenariu de antrenament comun între Forțele Aeriene și Marina SUA. Conform relatării, avionul care a obținut „lovitura” a fost o EA-18G Growler, o variantă dedicată războiului electronic.
Focus citează un material al 19FortyFive.com, potrivit căruia EA-18G Growler a exploatat vulnerabilități legate de senzori și unghiuri de detectare, într-un context în care regulile exercițiului au limitat avantajele F-22. Elementele menționate în articol:
După exercițiu, avionul US Navy ar fi purtat chiar o marcaj de „doborâre” a unui Raptor, ca simbol al rezultatului din simulare.
Concluzia operațională subliniată este că nici măcar un avion de vânătoare de generația a cincea nu este „invincibil” atunci când mediul este puternic contestat electromagnetic. În interpretarea citată de Focus, viitoarele operațiuni vor depinde mai mult de:
În acest cadru, aeronavele specializate precum EA-18G sunt prezentate ca „indispensabile” pentru protecția forțelor proprii și pentru degradarea tehnologiilor adversarului.
Articolul mai notează că astfel de rezultate în simulări nu ar fi fost unice: și alte avioane (inclusiv din generația a patra, precum Rafale, Eurofighter și F-16) ar fi obținut victorii în exerciții împotriva unor avioane de generația a cincea.
În același timp, Focus precizează că F-22 rămâne un avion de superioritate aeriană foarte avansat, optimizat pentru atacuri rapide și precise de la distanță, în timp ce Growler are un rol diferit: sprijin prin bruiaj și „orbirea” sistemelor adversarului.
Recomandate
Israel accelerează producția internă de drone FPV pentru a reduce dependența de componente chinezești și a crește rapid volumul livrărilor către armată , pe fondul intensificării atacurilor cu astfel de muniții lansate de Hezbollah în sudul Libanului, potrivit TWZ . Miza este una operațională și de lanț de aprovizionare: Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) vor să „industrializeze” producția de drone FPV (first person view – drone controlate în timp real din perspectiva camerei) și să elimine riscurile asociate utilizării de componente din China, invocate ca problemă de securitate și de continuitate a livrărilor. Ce construiește IDF și de ce contează Postul Israel Army Radio, finanțat de IDF, a relatat că armata „înființează în prezent o fabrică” care va produce „drone sinucigașe (drone FPV) pentru utilizare în toate teatrele de război”, cu obiectivul de a extinde semnificativ arsenalul și capabilitățile pe câmpul de luptă. În paralel, IDF încearcă să recupereze decalajul față de Hezbollah în utilizarea acestei clase de muniții rapide și foarte manevrabile, care a devenit un instrument major de lovire în războiul din Ucraina și, tot mai mult, în alte conflicte. Calendar și ținte de producție Conform Israel Army Radio, IDF estimează că fabrica va începe să livreze armatei „în cantități mari” începând din iulie. Țintele inițiale și de creștere menționate sunt: 1.000 de drone pe lună , la început; ulterior, creșterea producției la „zeci de mii” . Materialul nu precizează capacitatea exactă vizată pe termen lung, investiția necesară sau amplasarea fabricii. De ce insistă pe producție „indigenă” Un element central este decizia de a aduce producția „în casă”, în cadrul Diviziei de Tehnologie și Logistică a IDF, pentru a crește volumul, a reduce costurile și a folosi „doar componente indigene”, după ce producția internă existentă ar fi inclus componente chinezești, descrise ca vulnerabilitate de securitate și de lanț de aprovizionare. Amenințarea: drone FPV cu ghidaj pe fibră optică TWZ notează că o parte importantă a problemei pentru Israel este utilizarea de către Hezbollah a dronelor FPV ghidate prin fibră optică. Cablul de fibră optică reduce eficiența bruiajului (blocarea semnalelor radio prin război electronic) și poate diminua limitările legate de linia de vizibilitate dintre operator și dronă. Ce contramăsuri sunt deja în lucru Pe lângă creșterea producției de drone, Israel începe să aplice și măsuri defensive, de la plase montate pe vehicule până la adaptarea sistemelor active de protecție (APS – sisteme care detectează și lovesc proiectilele înainte să atingă vehiculul) pentru a contracara dronele. Publicația menționează și dezvoltarea de echipamente pentru detectare mai bună și drone interceptoare dedicate, atribuite publicației israeliene YNet (fără un link în materialul furnizat). În ansamblu, fabrica de drone FPV este prezentată ca o piesă dintr-o ajustare mai amplă: Israel încearcă să-și securizeze aprovizionarea, să scaleze producția și să reducă vulnerabilitatea tactică în fața unei amenințări care evoluează rapid. [...]
Vizita președintelui Nicușor Dan la BSDA consolidează semnalul politic pentru accelerarea programelor de înzestrare și a parteneriatelor industriale , într-un moment în care expoziția reunește la București sute de companii interesate de proiecte în România, potrivit Agerpres . Evenimentul Black Sea Defense and Aerospace (BSDA) a început miercuri, pe platforma Romaero Băneasa, și este prezentat drept principalul târg din regiunea Mării Negre dedicat industriei de apărare și securitate. Administrația Prezidențială a informat că președintele vizitează expoziția vineri, iar ediția din acest an este patronată de șeful statului. De ce contează: interes industrial și competiție pentru proiecte în România Organizatorii indică o participare extinsă: peste 550 de companii din 36 de țări, cu așteptări de peste 30.000 de vizitatori și peste 350 de oficiali români și străini de nivel înalt, pe durata celor trei zile. Primele două zile sunt dedicate exclusiv vizitatorilor oficiali, militari și de afaceri, iar în a treia zi accesul în expoziția exterioară este permis și publicului larg. În paralel, participarea este deschisă și companiilor românești și autorităților locale, pe bază de înregistrare prealabilă, cu obiectivul declarat de a încuraja parteneriate și proiecte de investiții în România. Comunicatul citat de Agerpres menționează și un interes mai mare al companiilor pentru acces la proiecte din industria de apărare și colaborări cu integratori internaționali prezenți la BSDA. Cine expune: furnizori pentru programele Armatei României și industria locală La expoziție sunt prezente companii care furnizează deja tehnică sau vizează programe de înzestrare ale Armatei României, între care Lockheed Martin (F-35), Raytheon (Patriot), Hanwha Aerospace (K9), Otokar (Cobra), Leonardo (C-27J Spartan), Rafael (Spyder) și ASFAT (corveta Akhisar), alături de General Dynamics, L3Harris, Elbit Systems, Thales, Damen, Rheinmetall, Hyundai Rotem, MBDA și Airbus, precum și producători de armament precum Beretta, SIG Sauer, FN Herstal, Glock și Colt. Cea mai mare reprezentare este a SUA (50 de companii), urmată de Germania (37), Coreea de Sud (27), Turcia și Franța (câte 21). Industria românească este reprezentată de companii precum Romarm, Aerostar, Pro Optica, BlueSpace Technology și MARCTEL, dar și de producători din sectoare cu aplicații duale (civil și militar). Componenta operațională: tehnică militară expusă și demonstrații Pe lângă ofertele companiilor, BSDA include o expoziție de tehnică din dotarea Armatei României, inclusiv a Forțelor pentru Operații Speciale, precum și participarea Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Ministerului Afacerilor Interne și Armatei SUA. Sunt anunțate și conferințe tematice, dedicate celor cinci domenii operaționale militare. Agerpres notează că Forțele Terestre expun, între altele, PIRANHA V, 84M echipate cu rachete Spike, complexul antiaerian Gepard, drone Bayraktar, VAMTAC S3, vehicule blindate ușoare Cobra 2, o instalație de lansare HIMARS și radare. Forțele Aeriene expun elicoptere IAR 330 PUMA SOCAT și LRM, o aeronavă F-16, un radar mobil TPS 79 R, autospeciale EOD și CBRN, precum și un sistem Patriot; sunt anunțate și survoluri cu F-16 ale Armatei României și Eurofighter Typhoon ale Regatului Unit. Organizare și instituții implicate BSDA este organizat de TNT Productions România, în parteneriat cu mai multe instituții, între care Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Afacerilor Externe – ANCEX, Ministerul Justiției, SRI și STS, cu sprijinul Ambasadei SUA la București. [...]
Programul SAFE va direcționa 60% din fonduri către producție în România, dar nu va salva toate fabricile de armament , a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, într-o intervenție la Antena 3, potrivit news.ro . Mesajul indică o schimbare de accent în politica de înzestrare: mai multă comandă internă și transfer de licență, dar cu limite privind capacitatea de redresare a întregii industrii. Ce se schimbă operațional: comenzi noi pentru câteva unități Miruță a susținut că, deși „în fabricile de armament din România au crescut copaci” din cauza utilizării ineficiente a banilor de înzestrare în trecut, prin SAFE vor fi salvate mai multe unități, menționând explicit: Uzina Mecanică București (unitate de stat) – „are contract nou”; Fabrica de arme Cugir – „era pe moarte, are contract nou”; Uzina Mecanică de la Sadu – „era pe moarte (…) are contract nou”. În același timp, ministrul a avertizat că programul nu va putea „salva toate fabricile”, fără a detalia care unități ar rămâne în afara sprijinului. Miza economică: 60% din bani rămân în țară și apare transferul de licență Ministrul interimar a precizat că 60% din suma derulată prin programele SAFE pentru înzestrarea Armatei va fi utilizată pentru produse realizate în România, iar ulterior statul ar urma să beneficieze și de „transfer de licență” pentru produsele respective (adică dreptul de a produce local, pe baza unei licențe, anumite echipamente). Această structură sugerează o încercare de a lega achizițiile militare de capacități industriale interne, însă declarațiile lui Miruță indică și că impactul va fi selectiv, nu generalizat la nivelul întregului sector. Cine a inițiat propunerea pentru contractele Rheinmetall, potrivit ministrului Întrebat cine din Guvern a propus către CSAT ca firma Rheinmetall să beneficieze de contracte de 5,6 miliarde de euro, Miruță a spus că „hârtia a plecat de la Cancelaria primului-ministru”. Chestionat despre semnarea documentului, el a afirmat că sunt implicate mai multe instituții, enumerând: Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne. Context: Mangalia, exemplu de eșec invocat de Miruță În intervenția sa, Miruță a adus în discuție și Șantierul Naval Mangalia , despre care a afirmat că „a fost dus în zid de politicul din România”, fără a lega direct cazul de mecanismele SAFE sau de contractele menționate. [...]
Fire Point, unul dintre cei mai mari producători ucraineni de armament, își extinde capacitățile către spațiu printr-un program de sateliți menit să reducă dependența Ucrainei de furnizori americani și occidentali de tehnologie, potrivit Kyiv Post . Compania spune că a lansat deja doi sateliți în acest an și pregătește trimiterea a „zeci” pe orbită în 2027. Miza este una operațională și strategică: sateliții ar urma să susțină nevoi de apărare precum comunicațiile, coordonarea și „conștientizarea” situației pe câmpul de luptă, în contextul extinderii operațiunilor ucrainene cu drone și rachete. Denys Shtilierman , cofondator și proiectant-șef al Fire Point, nu a oferit specificații tehnice despre sateliți, dar a prezentat programul ca parte a construirii unor sisteme strategice interne. De ce contează: lecția din 2025 despre dependența de informații Articolul plasează inițiativa în contextul vulnerabilităților Ucrainei față de deciziile partenerilor occidentali. Dependența de accesul la informații a devenit „deosebit de evidentă” în martie 2025, când administrația Trump a pus pe pauză ajutorul militar, sprijinul de informații și livrări de arme către Ucraina, după disputa din Biroul Oval dintre președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski din 28 februarie. Emisarul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că măsura ar fi urmărit să pună presiune asupra Ucrainei pentru negocieri, iar pauza a afectat în special informațiile necesare pentru lovituri pe teritoriul Rusiei, potrivit materialului. Cum se leagă sateliții de portofoliul Fire Point Fire Point, înființată după invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, a crescut rapid și produce drone cu rază lungă și rachete de croazieră folosite în lovituri în adâncimea teritoriului rus, notează publicația. Compania afirmă că împinge acum către un „ecosistem” integrat, în care sateliții se conectează cu: drone și rachete; sisteme autonome de țintire; o rețea unificată pentru operațiuni pe câmpul de luptă. Separat, Fire Point spune că lucrează la un proiect de „scut paneuropean de apărare aeriană”, cu obiectivul de a reduce dependența de sisteme străine individuale și de a crea o rețea europeană mai integrată de securitate. Interes european și extindere internă, pe fondul unor investigații Shtilierman afirmă că guverne și companii europene de apărare sunt tot mai interesate de sistemele ucrainene, invocând costuri mai mici și experiența de luptă comparativ cu alternativele occidentale. În paralel, compania s-a extins în Ucraina, crescând producția și descentralizând facilitățile pentru a reduce vulnerabilitatea la lovituri rusești și pentru a mări producția de sisteme fără pilot folosite pe linia frontului. Materialul menționează și că Fire Point se confruntă cu „verificări” legate de corupție și investigații interne în țară, fără a detalia acuzațiile sau stadiul acestora. [...]
România intră în linie dreaptă pentru semnarea împrumutului SAFE de 16,5 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei), cu miză directă pe costul finanțării apărării și pe calendarul investițiilor , după ce programul a fost finalizat, iar contractul de împrumut cu UE ar urma să poată fi semnat până la finalul lunii, potrivit Antena 3 . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că, odată cu semnarea contractului de împrumut și a contractelor individuale, proiectele de investiții ar urma să înceapă în a doua jumătate a anului, iar programul ar putea fi închis până în 2030. SAFE este descris ca o „acțiune pentru securitatea Europei”. De ce contează: finanțare mai ieftină pentru cheltuieli care nu scad Bolojan a argumentat că decizia are două componente majore: bugetară și de apărare. Pe partea bugetară, el a indicat că România are angajamente ca bugetele de apărare să nu coboare în anii următori sub 2,3–2,5% din PIB, în contextul războiului din Ucraina și al obligațiilor din NATO. În acest cadru, premierul interimar a susținut că, având în vedere deficitele, finanțarea prin credit devine inevitabilă, iar alternativa SAFE ar fi preferabilă împrumuturilor din piață. Condițiile împrumutului SAFE și dimensiunea cheltuielilor de înarmare Conform declarațiilor citate, acordul de împrumut SAFE este de 16,5 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei) și a fost „des contestat” în spațiul public. Bolojan a prezentat și parametrii principali ai finanțării: dobândă „la jumătate” (comparativ cu piața, fără alte detalii în material); perioadă de grație de 10 ani; perioadă de rambursare de 40 de ani. El a mai spus că, din bugetul de apărare, componenta de înarmare ar reprezenta 1% din PIB, „aproximativ 4 mld. euro pe an” (aprox. 20 miliarde lei), motiv pentru care România ar avea de ales între credite din piață și accesarea SAFE. Ce investiții sunt menționate: și infrastructură cu utilizare civilă și militară Pe lângă componenta gestionată de Ministerul Apărării, Bolojan a indicat că o parte „importantă” a programului vizează infrastructura civilă și militară, inclusiv: capetele de autostradă spre Republica Moldova: Pașcani–Iași–Ungheni; capătul de autostradă spre Ucraina: Pașcani–Suceava–Siret. În privința guvernanței programului, el a afirmat că arhitectura a fost decisă în primăvara lui 2025, la o ședință CSAT , iar coordonarea ar fi fost stabilită la nivelul cancelariei prim-ministrului, urmând și modificări legislative pentru aplicare. Ce urmează Dacă semnarea contractului de împrumut cu UE și a contractelor individuale are loc până la finalul lunii, așa cum a indicat premierul interimar, următorul reper operațional este pornirea proiectelor în a doua jumătate a anului. Materialul nu oferă detalii despre lista completă a contractelor sau despre calendarul exact pe proiecte. [...]
Parlamentul a deblocat inițierea achizițiilor de apărare și securitate finanțate prin SAFE , după ce birourile permanente reunite au transmis către Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Serviciul Român de Informații (SRI) aprobarea prealabilă necesară pentru pornirea procedurilor de atribuire a contractelor, potrivit G4Media . Decizia vizează proiecte propuse spre finanțare prin Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și aflate în coordonarea celor două instituții. Practic, aprobarea prealabilă este un pas procedural fără de care instituțiile nu pot iniția licitațiile/contractările pentru achizițiile planificate. Ce a decis Parlamentul și de ce contează Hotărârea vine după ce comisiile parlamentare reunite de apărare au aprobat, cu o zi înainte, solicitările formulate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și SRI. Potrivit președintei Comisiei pentru apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc , votul a fost majoritar favorabil, cu 11 voturi „împotrivă” și o abținere. Miza este operațională: odată transmisă aprobarea, instituțiile pot trece la etapa de atribuire a contractelor pentru echipamente și capabilități considerate prioritare în cadrul proiectelor SAFE. Ce achiziții sunt avute în vedere În documentul transmis Parlamentului, MAI arată că urmărește achiziția de echipamente prin 10 proiecte, „în aria de responsabilitate a ministerului și a partenerilor din cadrul Sistemului Național de Apărare”, cu o valoare totală estimată la 2,727 miliarde de euro (aprox. 13,6 miliarde lei). Lista de achiziții menționată include, între altele: armament individual tip NATO și muniție; echipament balistic; echipamente optice și optoelectronice; drone și sisteme anti-dronă; mobilitate militară; managementul victimelor multiple; managementul continuității sistemului energetic; managementul evacuării în masă; sisteme de comunicații critice; sisteme de comandă și control. Separat, SRI își propune „accelerarea achizițiilor de echipamente tehnice avansate”, prin trei proiecte cu o valoare estimată de 462 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei), după cum urmează: OCCULT – A.I. for defensive and proactive cyber capabilities – 200 milioane de euro (aprox. 1,0 miliard lei); Mobile Capabilities To Provide Continuous Secure Essential Digital Services In Case Of Military Crisis – 130 milioane de euro (aprox. 650 milioane lei); Helicopters – 132 milioane de euro (aprox. 660 milioane lei). Cine a participat la discuțiile din comisiile de apărare La ședința comisiilor reunite de apărare au participat, potrivit informațiilor din articol, ministrul Economiei, Irineu Darău, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, secretarul de stat în MAI Bogdan Despescu, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, precum și un reprezentant al SRI. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul licitațiilor sau despre furnizori potențiali; următorul pas este inițierea efectivă a procedurilor de atribuire de către instituțiile beneficiare. [...]
