Știri
Știri din categoria Apărare
Europa își mută rapid bugetele de apărare spre drone și muniții „consumabile”, iar miza devine capacitatea de producție locală, pe fondul războiului din Ucraina și al incertitudinilor legate de sprijinul SUA, potrivit The Guardian. Schimbarea are implicații directe pentru industrie: de la contracte mari, rare și lente, către producție în serie, iterată continuu, unde lanțul de aprovizionare și viteza de adaptare contează la fel de mult ca performanța tehnică.
Într-un atelier din East Midlands, startup-ul britanic Skycutter proiectează arme pentru Ucraina, folosind imprimante 3D pentru fuselajul dronelor interceptoare și asamblare manuală pentru componente precum motoare și cipuri de navigație. Același proces se repetă „de sute de mii de ori pe lună” în fabrici partenere din Ucraina, semn al industrializării rapide a unui tip de armament care, în războiul actual, a devenit consumabil.
Publicația descrie cum roiurile de drone ieftine, adesea autonome, au schimbat deja lupta: trupele trebuie să se miște constant pentru a evita atacurile aeriene, iar orașele sunt lovite de rachete ghidate mai ieftine, deci mai ușor de folosit pe scară largă. În acest context, statele europene accelerează investițiile în drone pentru aer, uscat, mare și sub apă, fără a renunța complet la infanterie sau la platforme grele (tancuri, artilerie, nave).
Gen. Sir Roly Walker, șeful Statului Major al armatei britanice, a rezumat anul trecut o nouă logică de înzestrare: 20% echipamente „supraviețuitoare” (cu oameni la bord), 40% „attritable” (pierderi acceptabile) și 40% „consumabile” (de unică folosință). În termeni operaționali și bugetari, asta împinge cererea către produse mai ieftine, livrabile rapid și în volume mari.
În paralel, crește presiunea pentru „suveranitate” – capacitatea de a produce și utiliza armament fără dependență de o Americă percepută ca mai puțin predictibilă. The Guardian notează că UE a promis cheltuieli de 800 mld. euro (aprox. 4.000 mld. lei) pe patru ani, iar în Regatul Unit premierul Keir Starmer a promis, la rândul său, alocări mai mari, însă cu întârzieri în planificarea investițiilor.
Discuția despre suveranitate se extinde la componente și materiale. În Marea Britanie există consultări privind cât dintr-un produs trebuie să provină din țară pentru a fi considerat „suveran”, iar producătorii sunt avertizați că nu se pot baza pe piese din state care ar putea deveni adversari – în special China.
O parte importantă din bani se îndreaptă către companii europene nou-înființate, bine finanțate, care susțin că pot depăși producătorii tradiționali prin agilitate și ritm de inovare, deși multe promisiuni sunt încă neprobate, potrivit articolului.
Cazul Tekever ilustrează dinamica: compania portugheză (fondată în 2001) a ajuns anul trecut la o evaluare de „unicorn” (1 mld. dolari, aprox. 4,6 mld. lei) și are 1.200 de angajați, inclusiv fabrici noi în clusterul britanic de drone din Swindon și în Cahors, în sud-vestul Franței. Directorul general Ricardo Mendes spune că a existat „o transformare radicală” a modului în care se construiește tehnologia de apărare, cu pariuri pe cererea viitoare, nu doar pe contracte pe termen lung.
În Europa sunt menționați și alți „unicorni” din tehnologia de apărare, precum Helsing (Germania, susținută de fondatorul Spotify Daniel Ek), Quantum Systems și Stark Defence. Stark și Helsing au câștigat recent comenzi de la armata germană pentru drone de atac, iar toate, cu excepția Quantum, investesc în fabrici din Marea Britanie.
Un fir roșu al analizei este decalajul dintre viteza de schimbare de pe front și capacitatea guvernelor de a cumpăra rapid. Skycutter spune că adaptarea este un joc continuu „de-a șoarecele și pisica” cu bruiajul, iar Tekever afirmă că a făcut peste 100 de iterații ale produsului principal în primii trei ani ai războiului, cu actualizări software și integrarea celor mai noi senzori și soluții de propulsie.
În Regatul Unit, The Guardian notează tensiuni între ambiții și finanțare: un plan de investiții în apărare este întârziat de luni, blocat de Trezorerie, iar BAE Systems a avertizat public că lucrările la un avion de vânătoare de generație următoare s-ar opri în iunie fără fonduri suplimentare. ADS, grup de lobby din aerospațial și apărare, spune că Marea Britanie a fost mai lentă decât majoritatea în creșterea cheltuielilor.
Pentru companii, întârzierile pot însemna relocare. Un director Skycutter afirmă că firma a bătut la ușa Ministerului Apărării, dar „nu era interesat la momentul respectiv”, iar acum compania ia în calcul dacă rămâne în Marea Britanie sau pleacă, pe fondul lipsei unui plan de investiții.
Mesajul industriei, așa cum reiese din articol, este că modelul vechi – termene de livrare de ani și achiziții ocazionale – nu mai funcționează într-un război dominat de drone și contramăsuri. Mike Armstrong, directorul Stark în Marea Britanie, susține că apărarea modernă depinde de producție susținută, la scară industrială, iar „semnalele pe termen lung” privind cererea și achizițiile sunt esențiale pentru ca firmele să investească și să își extindă capacitatea. În lipsa acestor semnale, riscul este ca banii promiși să se transforme în întârzieri, iar capacitatea de producție – în special pentru sisteme ieftine și consumabile – să se mute acolo unde contractele apar mai repede.
Recomandate
Marea Britanie își justifică majorarea bugetului apărării prin amenințarea Rusiei. Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting , a declarat pentru HotNews că Rusia și președintele Vladimir Putin reprezintă „cea mai mare amenințare” la adresa securității Regatului Unit și a avertizat că țara se confruntă cu „cel mai mare risc de război” din timpul vieții sale. Streeting a legat direct această evaluare de decizia Londrei de a adopta „cea mai mare creștere susținută a cheltuielilor pentru apărare de la sfârșitul Războiului Rece ”, potrivit agențiilor PA Media și DPA, citate de Agerpres. Mesaj politic înaintea conferinței laburiștilor Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Sun on Sunday, înaintea conferinței Partidului Laburist, care începe duminică la Liverpool. În acest context, ministrul a formulat fără echivoc ținta principală a politicii de securitate: „Fără nicio urmă de îndoială, cea mai mare amenințare la adresa Marii Britanii o reprezintă Rusia și președintele Putin.” Argumentul operațional: descurajarea depinde de ritmul investițiilor Streeting a invocat războiul de pe continent și a susținut că Moscova „pune constant la încercare” capacitățile de apărare ale Marii Britanii și ale NATO, precum și „soliditatea alianțelor” occidentale. În logica sa, creșterea riscului de conflict impune accelerarea investițiilor în apărare. Ministrul s-a declarat încrezător că Regatul Unit are resursele necesare pentru a-și menține securitatea, dar a avertizat că situația s-ar schimba dacă sistemele de apărare ar „stagna” timp de cinci ani. „Forța generează capacitate de descurajare, iar aceasta reduce considerabil probabilitatea de a ajunge într-o situație pe care nu ne-o dorim: aceea de a fi în război cu Rusia sau, de altfel, cu oricine altcineva.” [...]
Revendicarea Phenianului privind folosirea inteligenței artificiale la o rachetă balistică ridică miza militară în regiune , în condițiile în care o astfel de capabilitate ar complica semnificativ apărarea antirachetă și ar alimenta escaladarea dintre cele două Corei, potrivit Economica . Statul Major Interarme (JCS) al Coreei de Sud a anunțat că a detectat o rachetă balistică lansată din regiunea Wonsan (Coreea de Nord) către Marea Japoniei. Conform JCS, racheta a zburat aproximativ 700 de kilometri înainte de a cădea în mare. De ce contează: „AI” și traiectorie schimbătoare, fără detalii verificabile Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un și considerată purtătoare de cuvânt neoficială a Phenianului, a susținut că „racheta strategică cu rază medie de acțiune” este capabilă să-și modifice traiectoria de zbor la altitudine mică și că ar fi fost folosită inteligența artificială, fără să ofere detalii suplimentare despre cum a fost utilizată această tehnologie. Ea a mers mai departe, afirmând că „nu există nicio modalitate de a evita un atac cu acest tip de rachetă” și reluând o declarație atribuită lui Kim Jong Un, potrivit căreia „nicio țară din lume nu ar putea avea acces la o astfel de tehnologie timp de cel puțin câțiva ani”. În lipsa unor informații tehnice independente în textul sursei, afirmațiile privind utilizarea AI rămân la nivel de revendicare politică. Context: tensiuni crescute după incidentul din DMZ Lansarea are loc pe fondul escaladării tensiunilor intercoreene după explozia a două mine, pe 21 septembrie, în Zona Demilitarizată (DMZ), incident soldat cu rănirea a trei soldați sud-coreeni, dintre care doi grav. Ministrul sud-coreean al apărării, Kang Shin-chul, a calificat incidentul drept „o încălcare clară a acordului de armistițiu” și a spus că Seulul va lua „măsurile necesare”, considerând Coreea de Nord responsabilă. Phenianul a negat implicarea și a respins cererea Seulului de a-și cere scuze, numind-o „patetică”. Ca răspuns la avertismentele ministrului sud-coreean, Kim Yo Jong a declarat: „Suntem pregătiți pentru orice, indiferent de opțiunea pe care o aleg”. Ce urmează: accelerarea programului și posibil sprijin extern În septembrie, Kim Jong Un a subliniat necesitatea creșterii „nivelului de Inteligență Artificială” în sistemele de arme ofensive și defensive ale țării. În același timp, analiștii citați în material consideră că Phenianul și-ar putea dezvolta rapid tehnologia rachetelor cu sprijin militar din partea Rusiei, în schimbul trimiterii de trupe pentru a sprijini războiul Moscovei împotriva Ucrainei. [...]
ISW spune că Putin exagerează câștigurile teritoriale ale Rusiei, într-un mesaj care susține „războiul cognitiv” al Kremlinului , potrivit Adevărul . Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că prezentarea făcută de președintele rus pentru luna septembrie 2026 este „atât de ruptă de realitate, încât seamănă cu niște halucinații”. ISW compară cifrele invocate de Vladimir Putin cu propriile evaluări privind evoluția frontului. Putin a susținut că forțele ruse au cucerit 1.301 km² de teritoriu în Ucraina doar în septembrie 2026, însă institutul afirmă că Rusia ar fi înregistrat, de fapt, o pierdere netă de 80,81 km² în aceeași perioadă. Chiar și dacă sunt luate în calcul „infiltrările” trupelor ruse în zone pe care nu le controlează, ISW estimează o pierdere netă de 175,18 km². Miza: legitimarea războiului și presiune psihologică asupra Europei În analiza sa, ISW leagă aceste declarații de ceea ce numește intensificarea eforturilor de „război cognitiv” (operațiuni de influențare a percepțiilor publice și politice) menite să convingă că liderii europeni care răspund amenințărilor Rusiei ar fi, de fapt, „agresorii”. În același registru, Putin a afirmat că Rusia „nu amenință pe nimeni” și nu intenționează să atace alte state, dar a avertizat că Moscova ar recurge la arme nucleare dacă Europa ar ataca Kaliningradul sau alte teritorii ruse. ISW amintește însă că, în ultimii ani, oficiali ruși – inclusiv Putin, Dmitri Medvedev și Andrei Kolesnik, membru al Comitetului pentru Apărare al Dumei de Stat – au lansat amenințări la adresa unor state europene și a unor capitale occidentale. Ce spune ISW despre „realitatea fictivă” de pe front Potrivit institutului, afirmațiile lui Putin continuă să descrie o „realitate fictivă” a situației de pe front, care ar susține încercarea Kremlinului de a prezenta avansurile ruse drept progrese ample pe câmpul de luptă. ISW precizează că nu poate stabili dacă Putin știe că cifrele prezentate sunt false sau dacă acceptă date fictive despre front care îi sunt furnizate. Context: planificare pentru un război de durată și bugete militare record În același context, este menționat că Rusia se pregătește ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, prin planificarea unor cheltuieli de război record și renunțarea la planurile de reducere a bugetelor militare. Sunt indicate cheltuieli militare prevăzute pentru anul viitor de 205 miliarde de dolari (aprox. 922,5 miliarde lei), ceea ce ar însemna o creștere anuală de peste 40% față de cheltuielile planificate pentru acest an și de aproape 380% față de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii ar anticipa doar o scădere ușoară, la aproximativ 199 miliarde de dolari în 2028 (aprox. 895,5 miliarde lei) și circa 195 miliarde de dolari în 2029 (aprox. 877,5 miliarde lei), o traiectorie descrisă drept o schimbare bruscă față de acum un an, când Moscova intenționa să tempereze creșterea cheltuielilor militare pentru a reduce deficitul bugetar și a reface rezervele epuizate în timpul războiului. Linkuri relevante din material: Analiza ISW: ISW Context despre bugetele de război: Adevărul [...]
România vizează o capacitate industrială de apărare aeriană și drone, cu finanțare SAFE de circa 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei), într-un proiect pe care Bucureștiul ar urma să-l dezvolte împreună cu Ucraina pe teritoriul românesc, pe fondul extinderii atacurilor cu drone ale Rusiei în proximitatea spațiului aerian românesc, potrivit Euronews . Atacurile cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei „se extind în spațiul aerian românesc și de-a lungul Mării Negre”, iar Bucureștiul avertizează și asupra unei campanii mai ample de atacuri cibernetice, sabotaj și alte forme de război hibrid. În acest context, România cere o descurajare mai puternică a NATO pe flancul estic și o cooperare mai strânsă între aliații europeni. Ministrul de externe Oana Țoiu a indicat că prioritatea imediată ține de întărirea apărării aeriene, în special prin creșterea capacităților de radar și monitorizare, despre care spune că au fost „îmbunătățite semnificativ” pe parcursul anului. Un exemplu menționat este sistemul MEROPS din Statele Unite, care este „integrat în sistemul operațional NATO”, dar care ar avea nevoie de infrastructură suplimentară pentru monitorizarea frontierei în domeniul apărării aeriene. Proiect industrial cu Ucraina: producție în România și potențial de export Planul prezentat de Oana Țoiu vizează fabricarea de „capacități de apărare aeriană și drone” împreună cu Ucraina, în România, prin instrumentul financiar SAFE. Potrivit ministrului, „aproximativ 200 de milioane de euro” sunt alocați pentru proiect, iar obiectivul este ca această capacitate să funcționeze și ca bază pentru a „genera ofertă pentru restul țărilor”. „Avem un plan de a fabrica capacități de apărare aeriană și drone împreună cu Ucraina pe teritoriul României, prin instrumentul financiar SAFE. Aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocați pentru acest proiect industrial, de care dorim să dispunem și ca bază ca să generăm ofertă pentru restul țărilor.” În forma prezentată, mesajul indică o miză dublă: consolidarea apărării aeriene în proximitatea graniței și dezvoltarea unei componente industriale care ar putea susține livrări și către alte state. Euronews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, partenerii industriali sau structura exactă a investiției. [...]
SUA își cresc masiv prezența navală în Orientul Mijlociu , cu potențialul de a depăși 20.000 de militari, într-un moment în care negocierile cu Iranul sunt blocate, iar Donald Trump lasă deschisă posibilitatea intensificării bombardamentelor după alegerile din 3 noiembrie, potrivit Adevărul . Noua desfășurare include grupul de luptă al portavionului USS Theodore Roosevelt și grupul amfibiu USS Makin Island, împreună cu navele sale de desant, relatează The Guardian, care citează Associated Press. Conform unor oficiali americani citați de AP, până la finalul lunii octombrie ar putea fi prezente în regiune trei portavioane americane. Ce înseamnă operațional: efective și capabilități în creștere Forțele trimise suplimentar ar transporta peste 7.000 de marinari și aproximativ 2.000 de pușcași marini. Împreună cu unitățile deja desfășurate, prezența navală americană ar putea depăși 20.000 de militari și ar include „sute de aeronave”, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii, conform informațiilor citate. În prezent, în Orientul Mijlociu operează deja portavioanele USS George H.W. Bush și USS George Washington, alături de grupul amfibiu USS Boxer. SUA au mai avut trei grupuri de portavioane în regiune în aprilie, pentru prima dată din 2003. Context politic și risc de escaladare după 3 noiembrie Mișcarea vine într-un context politic sensibil pentru administrația Trump, pe fondul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului și al creșterii impopularității războiului cu Iranul în opinia publică americană. Într-un interviu pentru revista Time, publicat joi, Trump a spus că este „posibilă” o intensificare a bombardamentelor împotriva Iranului după scrutinul din 3 noiembrie, fără să ofere detalii despre strategia militară (interviul este menționat de Adevărul, cu trimitere la un material separat despre „strategia sa militară”). Președintele SUA a mai afirmat că a respins atât o propunere iraniană pe care a descris-o drept insuficientă, cât și cea mai recentă propunere de încetare a focului transmisă de Teheran. Trump a indicat că Iranul s-ar fi oferit să redeschidă Strâmtoarea Hormuz pentru traficul comercial, dar a apreciat că propunerea generală „nu a fost suficient de bună”. Întrebat despre efectul războiului asupra șanselor republicanilor, a admis că impactul electoral este posibil, dar a susținut că intervenția ar putea fi privită favorabil dacă împiedică Iranul să obțină arme nucleare. Negocieri blocate, fără concesii Adevărul mai notează că mediatorii din Qatar nu au obținut progrese semnificative în această săptămână în negocierile dintre SUA și Iran, iar niciuna dintre părți nu pare dispusă să facă concesii, potrivit publicației americane Axios, care citează trei surse familiarizate cu discuțiile. În acest context, se amplifică temerile privind reizbucnirea războiului dintre cele două țări. [...]
Plecarea portavionului USS Theodore Roosevelt spre Orientul Mijlociu ridică miza operațională a SUA într-o zonă-cheie pentru fluxurile globale de energie , într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Ormuz rămâne un punct de blocaj al conflictului cu Iranul, potrivit Economica . USS Theodore Roosevelt ar urma să se alăture în regiune, cel târziu la finalul lunii noiembrie, portavioanelor USS George HW Bush și USS George Washington, conform informațiilor relatate de Wall Street Journal și portalul Axios, citate de Economica. Nava a plecat duminică din portul său de bază din San Diego. În paralel, luni au fost desfășurate și nave din Grupul Amfibiu de Intervenție USS Makin Island, potrivit Wall Street Journal. Împreună, aceste nave pot transporta peste 9.000 de militari, ceea ce indică o consolidare a capacității de proiecție a forței în regiune. Ce nu este încă decis: înlocuire sau suplimentare Axios, citând un oficial american sub protecția anonimatului, notează că nu este stabilit dacă USS Roosevelt va înlocui unul dintre portavioanele deja prezente în Orientul Mijlociu sau dacă desfășurarea va fi una suplimentară. Diferența este relevantă operațional: o suplimentare ar însemna o creștere netă a prezenței navale, nu doar o rotație. Dacă toate cele trei portavioane vor rămâne în zonă, prezența SUA ar ajunge la cel mai ridicat nivel de după luna aprilie, potrivit Wall Street Journal. Contextul: conflictul cu Iranul și riscul pe ruta Ormuz Mișcarea are loc pe fondul declarațiilor președintelui american Donald Trump , care a spus într-un interviu pentru revista Time că este „posibilă” intensificarea loviturilor militare împotriva Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie. Economica mai arată că SUA și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului la finalul lunii februarie, cu lovituri aeriene de amploare pe întreg teritoriul țării, iar conflictul rămâne nerezolvat, negocierile fiind blocate de luni de zile. Un punct critic de dispută este controlul asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca rută crucială pentru aprovizionarea globală cu energie. [...]
