Știri
Știri din categoria Apărare
Uniunea Europeană își mută o parte importantă din bugetele de apărare către producție locală și drone „consumabile”, într-o încercare de a reduce dependența de furnizorii americani și de a accelera livrările într-un context de război la granițe și incertitudine politică în jurul NATO, potrivit Stirile Pro TV.
În exemplul dat, un startup britanic, Skycutter, proiectează arme destinate Ucrainei într-un atelier din East Midlands, unde imprimante 3D produc fuselajele dronelor interceptoare, iar motoare și cipuri de navigație sunt asamblate manual. Același tip de proces se repetă „de sute de mii de ori pe lună” în fabrici partenere din Ucraina, pe fondul unei cereri care a explodat odată cu schimbarea tacticilor de luptă.
UE a promis investiții de 800 de miliarde de euro în apărare pe parcursul a patru ani, iar Regatul Unit a anunțat, la rândul său, creșteri ale bugetului, premierul Keir Starmer fiind așteptat să fie presat să livreze rezultate. În spatele acestor decizii stă o combinație de factori: războiul din Ucraina, presiunea pentru majorarea cheltuielilor militare și „pozițiile oscilante” ale lui Donald Trump față de NATO, care au amplificat dezbaterea despre vulnerabilitățile Europei.
Direcția dominantă a noilor cheltuieli este „suveranitatea în apărare”, adică abilitatea de a produce și utiliza armament fără sprijinul Statelor Unite. Consecința imediată: o parte semnificativă din fonduri este direcționată către companii locale, inclusiv startup-uri care promit soluții mai rapide și mai eficiente decât producătorii tradiționali.
Materialul descrie cum roiurile de drone ieftine, letale și uneori autonome au schimbat modul de desfășurare a luptelor: unități aflate departe de linia frontului sunt forțate să se deplaseze constant pentru a evita atacurile aeriene, iar ghidarea prin fibră optică este folosită pentru a ocoli bruiajul radio. În paralel, rachetele ghidate mai ieftine sunt utilizate mai des decât în generațiile anterioare.
În acest context, armatele europene nu renunță la infanterie sau la echipamente grele (tancuri, artilerie, nave), dar o parte importantă din investiții se mută către drone pentru aer, uscat și mare. Generalul Roly Walker, șeful Statului Major al armatei britanice, a indicat o țintă de structură a echipamentelor:
Accentul pe autonomie se vede și în discuția despre componente. Autoritățile britanice analizează cât dintr-un produs trebuie fabricat local pentru a fi considerat „suveran”, în condițiile în care dependența de componente din alte țări, inclusiv din China, poate deveni un risc strategic.
Un reprezentant al unui startup rezumă logica astfel:
„Suveranitatea înseamnă control. Dacă cumperi echipamente din exterior, cedezi întotdeauna o parte din control”.
Kusti Salm, fost oficial estonian și director al startup-ului Frankenburg, avertizează că planurile de diversificare a lanțurilor de aprovizionare au pierdut din consistență, potrivit articolului.
Un semn al transformării este schimbarea modului în care companiile își finanțează extinderea: ele investesc anticipând cererea viitoare, fără să mai aștepte contracte pe termen lung înainte de a porni producția.
Ca exemplu, producătorul de drone Tekever (fondat în Portugalia în 2001) a ajuns anul trecut la statutul de „unicorn” – evaluare de peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) – și are aproximativ 1.200 de angajați. Compania și-a extins operațiunile cu noi fabrici în Swindon (Marea Britanie) și în Cahors (sud-vestul Franței).
Sursa citată de Știrile Pro TV pentru acest material este The Guardian.
Recomandate
Marea Britanie își prepoziționează distrugătorul HMS Dragon pentru o posibilă misiune de securizare a strâmtorii Ormuz , un coridor esențial pentru transportul global de petrol și gaze, potrivit Digi24 . Mișcarea are miză operațională directă: nava ar urma să poată intra rapid într-o coaliție multinațională, dacă și când misiunea va fi lansată. Ministerul Apărării de la Londra a transmis că „pre-poziționarea” HMS Dragon face parte dintr-o planificare menită să asigure că Regatul Unit este pregătit, într-o coaliție condusă în comun de Regatul Unit și Franța, să securizeze strâmtoarea „atunci când condițiile o vor permite”. Informația este atribuită de Digi24 agenției Agerpres, care citează AFP și dpa. De ce contează: Ormuz, rută critică pentru energie Strâmtoarea Ormuz este descrisă în material drept o rută vitală pentru transportul global de petrol și gaz. În acest context, pregătirea unei misiuni dedicate protejării navigației indică o preocupare pentru continuitatea fluxurilor energetice și pentru reducerea riscurilor la adresa transportului maritim într-o zonă sensibilă. Ce se schimbă pentru HMS Dragon și care e contextul imediat Pentru a fi disponibilă rapid, nava este mutată din Mediterana Orientală, unde apăra bazele militare britanice din Cipru. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării britanic a precizat că această repoziționare ar permite distrugătorului să contribuie la misiunea de apărare a strâmtorii Ormuz imediat după lansarea ei. În regiune este în vigoare o încetare a focului, însă situația rămâne volatilă: materialul menționează că vineri forțele americane au atacat două petroliere iraniene care ar fi încercat să spargă blocada impusă de președintele SUA, Donald Trump. Ce urmează Misiunea este prezentată ca una „propusă” de premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron și ar urma să implice o coaliție de țări interesate să asigure libertatea navigației în strâmtoarea Ormuz. Momentul lansării nu este precizat; Londra condiționează explicit activarea de „condițiile” din teren. [...]
Summitul B9 de la Cotroceni pune pe masă accesul la finanțarea SAFE pentru apărare, cu România vizând aproape 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) , într-un format care reunește statele de pe flancul estic al NATO și țările nordice înaintea reuniunii NATO de la Ankara din iulie, potrivit Euronews . Summitul București 9 (B9) și al Țărilor Nordice este programat pe 13 mai, la Palatul Cotroceni, și va fi coprezidat de președintele Nicușor Dan și omologul său polonez, Karol Nawrocki. Tema generală este „Delivering More for Transatlantic Security”, conform Administrației Prezidențiale. Miza imediată, așa cum reiese din informațiile prezentate, este coordonarea mai strânsă în domeniul apărării și a proiectelor de modernizare, în condițiile în care programul SAFE ar urma să ofere resurse pentru dezvoltarea industriilor naționale de apărare. România speră să folosească aproape 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) în acest scop, a doua cea mai mare alocare după Polonia. Cine participă: 15 delegații, inclusiv NATO, SUA și Ucraina La București sunt așteptate 15 delegații oficiale. Printre participanți se numără: Secretarul general al NATO, Mark Rutte Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski Subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno Președinți din Lituania (Gitanas Nausėda), Estonia (Alar Karis), Cehia (Petr Pavel), Letonia (Edgars Rinkēvičs), Slovacia (Peter Pellegrini), Finlanda (Alexander Stubb) Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen Ministrul Apărării din Suedia, Pål Jonson Ministrul de Externe din Norvegia, Espen Barth Eide Reprezentantul Islandei, Benedikt Árnason Reprezentantul permanent al Bulgariei la NATO, ambasadorul Nikolay Milkov Ambasadorul Ungariei în România, Kissné Hlatki Katalin Programul zilei: aproximativ opt ore de discuții Întâlnirile de la Cotroceni sunt programate să dureze aproximativ opt ore și se încheie cu o conferință de presă comună. Agenda anunțată include: 10:30 – primirea oficială a liderilor de către Nicușor Dan și Karol Nawrocki 11:00 – sesiunea plenară (deschidere: Nicușor Dan și Karol Nawrocki) 14:20 – fotografie de familie 14:30 – dejun de lucru 17:00 – conferință de presă comună (Nicușor Dan, Karol Nawrocki, Mark Rutte) În plan politic intern, Euronews notează că președintele Nicușor Dan amână, deocamdată, discuțiile pentru formarea noului guvern și își concentrează agenda pe summitul B9. [...]
Extinderea forțelor ruse la granițele NATO ridică presiunea pe bugetele de apărare și pe securitatea companiilor , pe fondul intensificării atacurilor cibernetice și al riscului de escaladare, potrivit Digi24 , care citează un interviu al generalului-maior german Wolf-Jürgen Stahl pentru agenția Ukrinform. Wolf-Jürgen Stahl, președintele Academiei Federale pentru Politica de Securitate (BAKS) din Germania, afirmă că Vladimir Putin „își extinde forțele armate, le restructurează și construiește noi baze și cazărmi de-a lungul granițelor NATO”, ceea ce ar crea „capacități pentru un atac militar”. Generalul spune că, „în anumite circumstanțe”, Rusia ar putea avea și voința de a folosi aceste capacități. În același timp, Stahl susține că o descurajare credibilă ar putea preveni o agresiune deschisă împotriva NATO, prin creșterea costurilor percepute de Moscova în cazul unui atac. Componenta „hibridă”: risc operațional pentru instituții și companii Generalul descrie acțiunile Rusiei împotriva Germaniei drept „ război hibrid ”, care ar include „3S: spionaj, sabotaj și subversiune”, cu o „nouă dimensiune” mai ales în zona cibernetică și informațională. În această categorie intră, potrivit lui Stahl, atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului și asupra companiilor, inclusiv din industria de apărare — un element care mută o parte din presiune din zona strict militară în cea de continuitate operațională și securitate IT pentru organizații. Limitarea-cheie: atribuirea atacurilor rămâne dificilă Stahl subliniază că atribuirea responsabilității pentru astfel de atacuri este dificilă, deși spune că există „dovezi considerabile” care indică Rusia, în special în spațiul cibernetic și informațional. Publicația nu detaliază natura acestor dovezi sau cazuri concrete, în materialul citat. [...]
Ucraina testează final un laser anti-dronă care ar putea reduce costurile apărării aeriene , într-un context în care interceptarea dronelor ieftine cu rachete scumpe a devenit o problemă operațională și bugetară, potrivit Interesting Engineering . Sistemul, numit Tryzub (denumit colocvial „Trident”), este dezvoltat de compania ucraineană Celebra Tech și ar urma să intre în faza de implementare pe câmpul de luptă după finalizarea testelor. Obiectivul declarat este să ofere forțelor ucrainene o opțiune „ieftină și rapid de desfășurat” împotriva dronelor rusești FPV (first-person-view) și a dronelor de recunoaștere, inclusiv a celor de tip Shahed. De ce contează: raportul cost–țintă în apărarea anti-dronă Publicația pune accent pe dezechilibrul economic dintre costul interceptoarelor clasice și cel al dronelor. Ca repere, sunt menționate prețuri de ordinul milioanelor de dolari pentru rachete interceptoare precum Patriot PAC-3 (3–4 milioane dolari, aprox. 13,8–18,4 milioane lei) și de sute de mii de dolari pentru IRIS-T (circa 430.000 dolari, aprox. 2,0 milioane lei), respectiv 1–1,5 milioane dolari (aprox. 4,6–6,9 milioane lei) pentru interceptorul NASAMS/AIM-120. În paralel, dronele de tip Shahed sunt indicate la 20.000–50.000 dolari (aprox. 92.000–230.000 lei) bucata, ceea ce face ca schimbul „rachetă scumpă versus dronă ieftină” să fie greu de susținut pe termen lung. În acest cadru, un sistem cu energie dirijată (directed-energy weapon) – adică o armă care lovește ținta cu energie concentrată, precum un laser – ar putea completa apărarea aeriană existentă cu o capacitate mai ieftină pe distanțe scurte. Ce poate face Tryzub, conform datelor din testare Tryzub este descris ca un sistem montat pe remorcă, cu capabilități diferite în funcție de tipul țintei și distanță. În forma prezentată de sursă, performanțele raportate sunt: drone FPV: până la 900 metri; UAV (dronă fără pilot) de tip recunoaștere: în jur de 1.500 metri; ținte de tip Shahed: testare la aproximativ 5.000 metri. Celebra Tech a mai indicat că sistemul a fost testat pe ținte de dimensiuni între 17,8 cm și 33 cm și că laserul s-a dovedit eficient împotriva electronicii, opticii și unor elemente structurale (de exemplu suprafețe ale aripilor). Integrare și automatizare: optică, radar și urmărire asistată de AI Sistemul ar include țintire optică, conectare la radar și urmărire automată, cu ghidaj asistat de inteligență artificială, pentru a identifica, urmări și angaja rapid ținte la distanță. În material este menționat și un episod anterior: imagini din aprilie 2025 ar fi arătat tragere asupra unei ținte staționare la sol, iar urmărirea se făcea atunci manual, cu joystick; între timp, ar fi fost introdusă componenta de AI. Colonelul ucrainean Vadym Sukharevskyi a afirmat anterior că sistemul ar fi avut testare operațională la începutul lui 2025, însă nu există informații publice concrete despre aceste teste, notează publicația. Limite și necunoscute înainte de utilizarea pe scară mai largă Deși Tryzub se apropie de implementare, rămân nepublicate detalii tehnice esențiale, inclusiv puterea laserului, soluția de răcire și capacitatea bateriei. Sursa subliniază și o limitare practică: eficiența laserelor scade în condiții precum ceață, ploaie, fum sau praf, factori frecvenți în mediul de luptă. În acest stadiu, concluzia operațională este că Tryzub ar putea deveni o piesă de „apărare de proximitate” pentru obiective precum noduri logistice, zone populate sau centrale electrice, dar impactul real va depinde de performanța în condiții reale și de ritmul în care sistemul trece din testare în utilizare efectivă. [...]
Ucraina își mută tot mai mult capacitatea de luptă către drone și sisteme fără pilot, pe fondul unei crize de efective care face infanteria clasică aproape nefuncțională , potrivit Focus . Din perspectiva operațională, tehnologia nu mai este doar un „multiplicator de forță”, ci ajunge să înlocuiască direct prezența umană pe segmente întregi de front. Schimbarea este descrisă de fostul ofițer britanic de infanterie Ben Obese-Jecty într-o analiză din Telegraph: frontul este saturat de senzori și aparate de zbor, iar mișcarea în teren deschis devine dificilă fără a fi detectată și atacată. În consecință, manevrele în grup, standard timp de decenii, sunt înlocuite de echipe mici sau chiar de militari izolați, iar „soldatul pe jos” nu mai poate rezista fără sprijin tehnic. Un operator poate face munca unui pluton În unități ucrainene, un singur operator poate controla simultan mai multe drone mici, comutând între ele de pe o tabletă pentru recunoaștere și lovire de ținte, relatează Military Times. Este o schimbare de structură: sarcini care cereau anterior o grupă întreagă sunt comprimate într-un post de operare și câteva platforme ieftine, consumabile. Presiunea pe resursa umană rămâne, însă, determinantă. Potrivit aceleiași surse, multe brigăzi ucrainene ar opera la 50–60% din efectivele planificate, iar unele unități de pe linia frontului ar coborî la circa 30%. În anumite sectoare, „maximum 12 luptători” ar ține între 5 și 10 kilometri de front. În acest context, un pilot polonez de drone din Brigada 28, citat de Military Times, rezumă brutal tranziția: „Infanteria este moartă.” Un alt militar, responsabil de evacuare medicală și sprijin, descrie reorganizarea unității: „Batalionul nostru este un batalion de sisteme fără pilot. Asta înseamnă: nu avem infanterie.” Indicatorii invocați: dronele preiau majoritatea loviturilor Military Times, citând surse ucrainene, indică o creștere accelerată a ponderii sistemelor fără pilot în lovituri și distrugeri: în 2024, 69% dintre atacurile asupra trupelor ruse ar fi fost realizate cu sisteme fără pilot; 75% dintre loviturile asupra vehiculelor și echipamentelor ar fi fost, de asemenea, atribuite acestor sisteme; până la finalul lui 2025, dronele ar fi fost responsabile pentru peste 80% din toate țintele distruse; 819.737 „lovituri” ar fi fost documentate video în acel an. Focus notează, în paralel, că atacurile cu drone ale Rusiei continuă să producă pagube mari în Ucraina și în 2026, semn că avantajul tehnologic este contestat permanent, nu „câștigat” definitiv. Reacția SUA: dronele schimbă doctrina, dar nu elimină complet pilotul Efectul de demonstrație al războiului este urmărit și de armata americană. La competiția „ Best Drone Warfighter Competition ” din februarie 2026 (Huntsville, Alabama), general-maiorul Clair A. Gill , șeful U.S. Army Aviation Center of Excellence, a spus pentru Military Times: „Aplicarea tehnologiei dronelor este limitată doar de creativitatea ta.” Gill vorbește despre un „schimb complet” în ultimii 5–10 ani: sistemele mici și ieftine s-au răspândit atât de mult încât aviația devine „un utilizator dintre mulți”, într-un spațiu aerian în care „toată lumea” va opera aparate într-o formă sau alta. Totuși, el trasează o limită: pentru anumite misiuni, aparatele cu pilot rămân necesare. În formularea sa: „La final ai nevoie de aeronave cu pilot pentru a duce o grupă de asalt la o țintă.” Ce contează operațional Mesajul central al materialului este că Ucraina nu doar „folosește drone”, ci își adaptează modul de luptă la o realitate în care efectivele sunt insuficiente, iar câmpul de luptă este supravegheat aproape continuu. În această ecuație, dronele și sistemele robotizate devin un substitut de prezență, iar întrebarea se mută spre cât de mult poate fi automatizată „lanțul de lovire” (identificare–decizie–angajare), fără a scoate omul din decizia finală — un punct pe care Obese-Jecty îl consideră critic, potrivit Telegraph. [...]
Europarlamentari din mai multe grupuri politice cer accelerarea unei uniuni europene a apărării, cu achiziții comune care ar putea economisi până la 100 de miliarde de euro pe an , pe fondul temerilor că dependența exclusivă de SUA pentru securitatea continentului devine un risc strategic, potrivit The Economist . Inițiativa vine sub forma unei alianțe interpartizane în Parlamentul European , care solicită „înființarea rapidă” a unei uniuni de apărare europeană. În declarația grupului, eurodeputații avertizează că „a te baza exclusiv pe Statele Unite pentru a proteja Europa este un joc de noroc periculos”. Miza: bani și capacitate de reacție, nu doar o dezbatere politică Dincolo de mesajul politic, accentul cade pe consecințe operaționale și economice: europarlamentarii cer structuri care să permită statelor europene să acționeze „chiar și fără NATO” în situații de urgență. Printre elementele menționate se numără: structuri de comandă „adecvate”; o forță de reacție rapidă. În plan financiar, grupul susține că achizițiile comune de echipamente de apărare ar putea genera economii „până la o sută de miliarde de euro anual” (aprox. 500 de miliarde de lei), prin reducerea fragmentării și a suprapunerilor între programele naționale. Blocajul identificat: interesul național pe termen scurt Potrivit declarației citate, guvernele UE spun că vor să își consolideze capacitățile militare, însă „le lipsește o hotărâre reală”, iar interesele naționale pe termen scurt continuă să blocheze progrese în achizițiile de apărare. Mesajul sugerează că problema nu este doar nivelul cheltuielilor, ci și modul în care sunt cheltuiți banii: fără coordonare, costurile rămân ridicate, iar interoperabilitatea (capacitatea armatelor de a lucra împreună) avansează lent. Subiect sensibil amânat: descurajarea nucleară Declarația nu include descurajarea nucleară, însă europarlamentarul german Lukas Sieper spune că grupul va aborda ulterior tema. El afirmă că armele nucleare ar trebui abolite la nivel mondial, dar că, atât timp cât există „națiuni puternice cu intenții răuvoitoare” care le dețin, „este mai bine să le avem noi înșine”, iar în acest caz „mai bine UE decât un singur stat membru”. Contextul politic al apelului este Ziua Europei, care marchează Declarația Schuman din 9 mai 1950, considerată punct de plecare al integrării europene. [...]
