Ministerul Apărării cere Ucrainei ca dronele navale lansate în Marea Neagră să se autodetoneze dacă intră în apele teritoriale românești - măsură propusă după incidentul cu o dronă ajunsă în Portul Constanța

România cere Ucrainei să preprogrameze dronele navale pentru autodetonare la intrarea în apele teritoriale românești , o măsură care ar funcționa ca „gard” tehnic de siguranță în Marea Neagră și ar reduce riscul unor incidente precum cel din Portul Constanța , potrivit Antena 3 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a spus că Bucureștiul a transmis Kievului o solicitare oficială ca „orice dronă lansată de Ucraina în Marea Neagră” să plece preprogramată astfel încât, dacă pătrunde în apele teritoriale românești, să se autodetoneze. El a argumentat că există posibilitatea tehnică de a seta dinainte un astfel de comportament, inclusiv în scenariul în care se pierde controlul asupra dronei. „Există posibilitatea tehnică, chiar dacă se pierde controlul, ea să fie programată dinainte, astfel încât, chiar dacă nu există control, ea tot timpul conștientizează în ce zonă se află și acesta să fie momentul în care se generează o autodetonare dacă se intră mai aproape de 12 mile marine, cât este limita pentru apele teritoriale românești.” De ce contează: un „fail-safe” operațional pentru Marea Neagră Solicitarea României vizează o măsură de tip „fail-safe” (mecanism de siguranță care se activează automat când apare o defecțiune), aplicată dronelor navale ucrainene. În logica explicată de ministru, autodetonarea la intrarea în apele teritoriale ar limita riscurile pentru infrastructura critică și pentru traficul din zona portuară, în special în proximitatea Portului Constanța. Miruță a susținut că nu ar exista „niciun motiv nici tehnic, nici militar” pentru care o astfel de preprogramare să nu fie implementată. Ce a spus Ucraina despre incidentul din Portul Constanța În discuțiile cu Ministerul Apărării, partea ucraineană ar fi explicat că a pierdut controlul asupra a patru drone „în seara de dinainte”, la o distanță de 250 km de țărmul românesc, iar ulterior nu ar mai fi avut comunicații cu acestea. „Ei au pierdut controlul asupra celor patru drone în seara de dinainte și asta s-a întâmplat la 250 de km depărtare de țărmul românesc.” Ministrul a mai precizat că, „cu certitudine”, misiunea dronei care a ajuns în Portul Constanța nu era îndreptată către port și nici către o zonă apropiată de România, conform informațiilor primite de la ucraineni. Ce urmează: întrebări suplimentare și canal direct de comunicare România a transmis că a primit răspunsuri la 14 întrebări, însă consideră că doar „trei sferturi” sunt clarificatoare, motiv pentru care a revenit cu întrebări suplimentare. Potrivit ministrului, acestea sunt de natură tehnică și nu pot fi făcute publice „legal”, fiind legate inclusiv de contextul de proximitate al Portului Constanța și de momentul în care autoritățile române au fost anunțate. În paralel, Miruță a spus că a fost stabilit un canal de comunicare direct între „oamenii tehnici” din România și Ucraina, pentru ca gestionarea incidentelor să nu mai depindă de contacte la nivel de conducere, ci de puncte de contact operaționale dedicate pentru situațiile din Marea Neagră. Context: poziția MApN despre incursiunile cu drone rusești Întrebat despre drone rusești care ar fi încălcat spațiul aerian, Miruță a afirmat că România are „zero toleranță” față de intrări neautorizate și că dispozitivul de apărare din Dobrogea este reconfigurat periodic. El a adăugat că, în ultimele luni, au fost aduse capabilități noi și că România a identificat ce trebuie cumpărat, a găsit finanțare și a semnat contracte pentru apărare antiaeriană împotriva dronelor, fără a oferi în material detalii despre valori sau termene. Ministrul a mai spus că România ar fi îndreptățită să solicite sprijin aliat până la livrarea tehnologiei deja comandate, argumentând că există contracte ferme și un grafic de livrare. [...]