Știri
Știri din categoria Apărare
Marea Britanie va permite SUA să folosească baze militare britanice pentru lovituri asupra infrastructurii de rachete a Iranului, a anunțat premierul Keir Starmer, potrivit unei relatări publicate de ITV News. Decizia marchează o implicare directă a Londrei în escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.
Starmer a precizat, într-un mesaj video, că acordul a fost dat „pentru a preveni lansarea de rachete iraniene în regiune”, subliniind că utilizarea bazelor va avea un „scop defensiv specific și limitat”. Potrivit informațiilor din presa britanică, SUA vor avea acces la baza Diego Garcia, în Oceanul Indian, și la RAF Fairford, în Gloucestershire, facilități esențiale pentru desfășurarea bombardierelor americane în apropierea Iranului.
Publicația The Guardian notează că decizia reprezintă o schimbare de poziție față de refuzul anterior al Londrei de a permite folosirea acestor baze în operațiuni împotriva Teheranului. Guvernul britanic susține că măsura este justificată juridic prin „autoapărare colectivă” la solicitarea unor aliați regionali.
Anunțul vine în contextul intensificării loviturilor americano-israeliene asupra Iranului și al atacurilor de represalii lansate de Teheran în state din Golf. Potrivit relatărilor internaționale, inclusiv Reuters, operațiunile din ultimele zile au provocat victime în rândul militarilor americani, iar Iranul a declarat perioadă oficială de doliu după moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma unui atac aerian.
Premierul britanic a subliniat că aproximativ 200.000 de cetățeni britanici se află în regiunea Golfului, în special în Emiratele Arabe Unite, iar protejarea lor reprezintă o prioritate. În același timp, decizia a generat critici interne, unele voci din opoziție acuzând guvernul că riscă să implice țara într-un conflict extins.
Permisiunea acordată Washingtonului consolidează coordonarea militară transatlantică într-un moment de maximă tensiune și plasează Marea Britanie într-o poziție cheie în eventualele operațiuni aeriene împotriva infrastructurii iraniene.
Recomandate
SUA au folosit în premieră în luptă o versiune „neagră” a rachetei Tomahawk și o dronă kamikaze inspirată din modelul iranian Shahed , în deschiderea operațiunii „Epic Fury”, lansată în noaptea de 28 februarie, potrivit informațiilor publicate de Reuters și confirmate de Comandamentul Central american. Imaginile difuzate de Marina SUA arată o rachetă de croazieră Tomahawk cu finisaj negru lucios, lansată de pe un distrugător din clasa Arleigh Burke. Analiza publicației The War Zone sugerează că ar fi vorba despre varianta Maritime Strike Tomahawk (Block Va), optimizată pentru lovirea țintelor navale în mișcare. Noua versiune ar include un sistem de ghidaj multi-mod și legătură de date bidirecțională pentru retargetare în zbor, iar finisajul închis ar putea indica proprietăți de reducere a semnăturii radar și infraroșii. În paralel, Comandamentul Central a confirmat utilizarea pentru prima dată în luptă a sistemului LUCAS (Low-Cost Unmanned Combat Attack System), o dronă de atac cu un singur sens, dezvoltată de compania americană SpektreWorks pe baza unui aparat iranian Shahed-136 capturat și analizat. Drona, evaluată la aproximativ 35.000 de dolari per unitate, are o rază estimată de circa 800 de kilometri și transportă un focos de aproximativ 18 kilograme. Operațiunea „Epic Fury”, descrisă de CENTCOM drept cea mai amplă concentrare regională de forță americană din ultimele decenii, a început la ora 1:15 a.m. ET la ordinul președintelui Donald Trump și a vizat infrastructură militară iraniană. Potrivit datelor oficiale, în primele zile au fost înregistrate victime în rândul militarilor americani, în urma atacurilor de represalii lansate de Iran asupra bazelor SUA din regiune. Debutul acestor sisteme marchează o etapă nouă în conflict, combinând armament cu rază lungă de acțiune și muniții ieftine de tip „roi” pentru a satura și depăși apărarea adversă. [...]
Casa Albă a publicat imagini cu Donald Trump coordonând atacurile asupra Iranului din Mar-a-Lago , în timp ce operațiunea militară comună a SUA și Israelului era în desfășurare, potrivit relatărilor preluate de Yahoo News . Fotografiile au fost distribuite pe contul oficial al instituției și îl arată pe președinte într-un centru de comandă improvizat la reședința sa din Florida. În imagini, Trump poartă o șapcă albă inscripționată „USA” și este înconjurat de membri ai echipei sale de securitate națională, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio , șefa de cabinet Susie Wiles și directorul CIA, John Ratcliffe. Pe un panou din spate apare o hartă a regiunii, etichetată cu denumirea operațiunii „Epic Fury”. La Washington, vicepreședintele JD Vance s-a aflat în Situation Room de la Casa Albă, conectat prin videoconferință cu echipa din Florida. Alături de el s-au aflat directorul serviciilor naționale de informații, secretarul Trezoreriei și cel al Energiei. Decizia de a coordona operațiunea din Mar-a-Lago a atras reacții critice în mediul online. Unii comentatori au pus sub semnul întrebării adecvarea unei locații private pentru gestionarea unor operațiuni militare sensibile, în comparație cu facilitățile securizate tradiționale din Washington. Casa Albă nu a oferit detalii suplimentare privind infrastructura de comunicații utilizată. Operațiunea „Epic Fury”, desfășurată în paralel cu ofensiva israeliană denumită „Roaring Lion”, a vizat infrastructură militară și obiective strategice iraniene. Ulterior, autoritățile iraniene au anunțat victime și au lansat atacuri de represalii în regiune. Publicarea imaginilor pare să fi avut rolul de a sublinia implicarea directă a președintelui în coordonarea acțiunii militare, într-un moment de maximă tensiune geopolitică. [...]
NATO își repoziționează forțele pentru a proteja cele 32 de state membre de posibile atacuri cu rachete și drone , în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Știrile ProTV , care citează AFP și Reuters. Alianța anunță ajustarea poziționării militare pentru a face față „amenințărilor potențiale” venite din Iran și din alte regiuni, în special rachete balistice și drone. Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich, menține un contact permanent cu liderii militari din statele aliate și cu secretarul general al NATO , a transmis purtătorul de cuvânt al SHAPE, colonelul Martin L. O'Donnell. Măsura vine după ofensiva americano-israeliană lansată împotriva Iranului, în urma căreia, potrivit declarațiilor președintelui Donald Trump pentru Fox News, zeci de lideri iranieni ar fi fost uciși. În paralel, Iranul a ripostat prin atacuri asupra Israelului și asupra unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane. În localitatea Beit Shemesh, din centrul Israelului, nouă persoane au murit după prăbușirea unei clădiri lovite de o rachetă iraniană. Ce presupune ajustarea anunțată de NATO reevaluarea poziționării forțelor în Europa; consolidarea apărării antiaeriene și antibalistice; coordonare sporită între aliați pe ambele maluri ale Atlanticului; monitorizarea permanentă a evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Alianța nu a anunțat mobilizări suplimentare de trupe, dar semnalul este clar: orice extindere a conflictului ar putea afecta securitatea euro-atlantică. În acest context, NATO încearcă să transmită că rămâne pregătită să apere teritoriul celor 32 de membri, într-un moment în care riscurile regionale capătă o dimensiune globală. [...]
Războiul din Orientul Mijlociu escaladează, Israelul anunțând noi lovituri aeriene asupra Teheranului , în timp ce tensiunile din regiune continuă să crească. Potrivit Biziday , armata israeliană a lansat aproape 1.200 de bombe în ultimele 24 de ore, în timp ce forțele americane au lovit circa 900 de ținte. Aceste acțiuni vin în contextul în care Israelul și Statele Unite își propun să obțină supremația aeriană în Iran, facilitând astfel sprijinul pentru protestatarii anti-regim. În cadrul operațiunilor, Israelul a distrus aproximativ jumătate din stocurile de rachete ale Iranului și a împiedicat producerea a cel puțin 1.500 de noi rachete. Aceasta marchează o schimbare în strategia atacurilor, care acum vizează o gamă mai largă de ținte ale regimului iranian. În Strâmtoarea Hormuz, un petrolier a fost lovit și a luat foc, atacul fiind parte dintr-o ofensivă mai amplă asupra portului Duqm. Echipajul navei, format din indieni și iranieni, a suferit patru răniți, iar circumstanțele exacte ale atacului nu sunt încă clare. Tensiunile nu se limitează doar la Iran și Israel. Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit și Bahrain au interceptat drone și rachete iraniene. În Abu Dhabi, resturile unei drone au provocat moartea unei persoane și rănirea altor șapte, iar în Dubai, șrapnelul a avariat două clădiri. "Nu credem că acestea vizau cu intenție Ciprul, dar incidentul arată că amenințarea este reală", a declarat un oficial britanic, referindu-se la rachetele iraniene interceptate de armata britanică în direcția Ciprului. Iranul a reacționat, anunțând atacuri asupra bazelor americane din Kurdistanul irakian și Golful Persic, considerând uciderea liderului religios Ali Khamenei drept o "declarație de război împotriva musulmanilor". Președintele iranian Masoud Pezeshkian a subliniat că Iranul își rezervă dreptul de a se răzbuna. În concluzie, situația din Orientul Mijlociu rămâne extrem de tensionată, cu numeroase țări implicate în conflict și cu riscul escaladării violențelor. Traficul naval prin Strâmtoarea Hormuz a scăzut semnificativ, iar regiunea se confruntă cu o criză de securitate fără precedent. [...]
Armata israeliană a publicat imagini cu bombardamente în centrul Teheranului potrivit HotNews.ro , anunțând că pentru prima dată de la începutul operațiunii „Roaring Lion” au fost lovite ținte din „inima Teheranului”. Înregistrarea video, distribuită pe rețeaua X de Forțele de Apărare ale Israelului, arată distrugerea unor clădiri descrise drept sedii ale regimului iranian. Potrivit armatei israeliene, în ultima zi au fost desfășurate lovituri „la scară largă” pentru a obține superioritatea aeriană și pentru a deschide calea către capitala Iranului. IDF a precizat că au fost vizate peste 30 de ținte din vestul și centrul țării, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană, lansatoare de rachete, centre de comandă și alte obiective militare. Ulterior, au fost publicate și imagini cu bombardarea a două avioane militare iraniene, despre care armata israeliană afirmă că au fost distruse la sol. Riposta Iranului De partea cealaltă, Iranul a continuat atacurile de represalii. Sirenele au sunat duminică dimineață în mai multe zone din Israel, iar explozii au fost raportate și în Dubai, Doha și Manama, capitala Bahrainului. Escaladarea schimburilor de lovituri amplifică tensiunile regionale, într-un conflict care s-a extins rapid dincolo de granițele Iranului. Publicarea imaginilor de către armata israeliană are rolul de a demonstra capacitatea de a lovi ținte strategice din centrul capitalei iraniene, într-un moment în care confruntarea directă dintre cele două state a intrat într-o fază deschisă. [...]
Un raport RUSI avertizează că Rusia își întărește apărarea antirachetă potrivit Adevărul , iar în mai puțin de un deceniu Moscova ar putea ajunge să intercepteze focoasele nucleare britanice și franceze, cu efect direct asupra credibilității descurajării nucleare europene. Raportul think tank-ului britanic Royal United Services Institute (RUSI) indică o consolidare accelerată a scutului aerian și antirachetă al Rusiei în jurul propriului spațiu aerian, ca parte a unui efort mai amplu de modernizare militară. Miza, din perspectiva NATO și a capitalelor europene, este că o apărare mai eficientă în jurul Moscovei ar putea reduce șansele ca o ripostă nucleară limitată a Regatului Unit sau a Franței să își atingă obiectivul strategic. Vulnerabilitatea, așa cum este descrisă în analiză, ține și de structura forțelor nucleare europene. Spre deosebire de Statele Unite, care au un arsenal diversificat, Londra și Parisul se bazează în principal pe un număr relativ redus de focoase desfășurate pe submarine, ceea ce concentrează descurajarea într-o porțiune mai îngustă a „triadei” (forțe nucleare bazate pe uscat, pe mare și în aer). Într-un scenariu în care Rusia ar dispune de sisteme avansate de interceptare, această concentrare ar putea însemna o marjă mai mică de manevră pentru a garanta pătrunderea focoaselor până la țintă. Autorul studiului, Sidharth Kaushal , leagă direct capacitatea de a lovi Moscova de „credibilitatea descurajării nucleare independente a Europei”, într-un context în care garanțiile extinse ale SUA ar fi tot mai „întinse” de competiția strategică cu China. În paralel, discuția despre o componentă europeană mai pronunțată a descurajării a reintrat pe agenda publică, pe fondul temerilor că Washingtonul ar putea ezita în cazul unei escaladări majore cu Rusia. În acest cadru, la Conferința de Securitate de la Munchen, premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre „o cooperare nucleară consolidată cu Franța”, semn că subiectul cooperării europene nu mai este tratat ca tabu. Pe fundal, expirarea tratatului New START dintre Washington și Moscova, extinderea arsenalelor strategice ale Rusiei și Chinei și retorica nucleară a Kremlinului legată de războiul din Ucraina amplifică importanța practică a întrebării ridicate de raport: cât de mult poate eroda consolidarea scutului aerian și antirachetă rus capacitatea de descurajare a puterilor nucleare europene în anii următori. [...]
