Știri
Știri din categoria Apărare
Kuweitul activează apărarea antiaeriană după amenințări cu rachete și drone, într-un episod care ridică din nou riscul operațional pentru traficul aerian și pentru infrastructura militară din Golf, pe fondul tensiunilor regionale, potrivit Reuters.
Armata kuweitiană a transmis joi că sistemele sale de apărare antiaeriană interceptează „amenințări ostile” reprezentate de rachete și drone, fără să precizeze de unde provin. Autoritățile au mai spus că eventualele zgomote de explozii au fost generate de interceptări și au cerut populației să respecte instrucțiunile de securitate și siguranță emise de instituțiile competente.
Comunicatul Kuweitului a venit după ce Statele Unite au efectuat, tot joi, lovituri asupra a ceea ce Washingtonul a descris drept o operațiune iraniană cu drone care amenința forțele americane și transportul comercial în Strâmtoarea Hormuz.
Iranul a confirmat atacul american și a declarat că a vizat o bază aeriană a SUA la ora 4:50 a.m. (ora locală indicată de Teheran), după un atac american de dimineață în apropierea aeroportului Bandar Abbas. Teheranul nu a precizat unde se află baza.
Kuweitul găzduiește o bază aeriană americană, însă nu a afirmat că amenințările interceptate ar fi iraniene. În regiune, statele din Golf – inclusiv Kuweitul – au mai fost afectate de atacuri cu rachete și drone în timpul războiului SUA-Israel cu Iranul.
Deși ostilitățile s-au redus în mare parte după intrarea în vigoare a unui armistițiu în aprilie, Reuters notează că ulterior au fost lansate drone din Irak către țări din Golf, inclusiv Arabia Saudită și Kuweit.
Recomandate
Ucraina va fi integrată în apărarea aeriană a UE și în eforturile privind dronele , un pas care mută sprijinul european de la ajutor militar de urgență la cooperare structurală pe termen lung, potrivit Kyiv Post , care citează o declarație a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Von der Leyen a făcut afirmația după o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski , în contextul intensificării războiului dus de Rusia. Șefa Comisiei a spus că apărarea aeriană, dronele și capabilitățile anti-dronă au devenit „printre cele mai urgente priorități” ale Europei, domenii în care Ucraina a acumulat experiență semnificativă pe câmpul de luptă. Ce se schimbă: de la sprijin punctual la integrare în arhitectura de securitate Mesajul indică o schimbare de abordare la nivel european: de la livrări și finanțări punctuale către o integrare mai profundă a Ucrainei în eforturile comune de apărare ale continentului. În termeni practici, accentul cade pe conectarea Ucrainei la inițiativele europene legate de: apărare aeriană; drone; sisteme și măsuri de contracarare a dronelor. Publicația notează că experiența Ucrainei în respingerea atacurilor cu rachete și drone a devenit tot mai relevantă pentru planificarea de securitate a Europei. Finanțarea: împrumut de 28,3 miliarde euro pentru nevoi militare Von der Leyen a legat această direcție de „Ukraine Support Loan”, despre care a spus că va avea o contribuție „vitală”, oferind 28,3 miliarde euro (32,9 miliarde dolari, aprox. 151 miliarde lei) doar în acest an , pentru acoperirea nevoilor militare ale Ucrainei, conform aceleiași surse. Context: discuții și despre aderarea la UE Cei doi lideri au discutat și despre parcursul Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană. Von der Leyen a afirmat că următoarele săptămâni vor fi importante pentru progrese în procesul de aderare, fără a detalia pași sau termene concrete. [...]
Planul SUA de a reduce masiv prezența militară în Europa riscă să împingă statele UE spre cheltuieli de apărare mult mai mari și mai rapide , într-un moment în care continentul depinde încă structural de capacitățile americane, potrivit unui interviu acordat de generalul (r) Adriean Pârlog pentru Adevărul . Concret, articolul descrie un plan american care ar include tăierea cu o treime a numărului de avioane de vânătoare alocate NATO, retragerea distrugătoarelor Marinei SUA din „pool-ul” comun al Alianței și oprirea completă a participării submarinelor americane la misiunile de apărare colectivă. În plus, Europa ar urma să fie lăsată să își asigure singură dronele de recunoaștere, echipamente pe care textul le descrie drept vitale pe frontul din Ucraina, informație atribuită Reuters. În acest context, generalul Pârlog amintește că SUA asigură „aproape trei sferturi” din cheltuielile de apărare ale Alianței, cu un buget militar anual de „aproape 980 de miliarde de dolari” (aprox. 4.500 de miliarde de lei) și „peste 85% din tehnica militară”, ceea ce face dificilă o compensare rapidă exclusiv din resurse europene. De ce contează economic: costul „înlocuirii” SUA ar accelera bugetele și achizițiile Unghiul central al interviului este nota de plată pentru Europa: dacă reducerea capacităților americane se materializează, presiunea se mută pe bugetele naționale și pe programele comune de înzestrare. Pârlog leagă această dinamică de inițiativele SAFE 1 și SAFE 2 , pe care le descrie ca fiind „extrem de ambițioase” și „extrem de costisitoare”, și indică suma de „800 de miliarde de euro” asociată SAFE 2. În lectura sa, Europa ajunge aici și din cauze interne: ani la rând, statele europene ar fi minimizat solicitările Washingtonului de a crește bugetele de apărare, iar acum „vedem și rezultatele”. Ce se schimbă operațional: mai puțină capabilitate comună, mai multă dependență de decizii europene Dincolo de bani, miza este operațională: reducerea avioanelor, retragerea navelor și scoaterea submarinelor din misiunile de apărare colectivă ar însemna mai puține capabilități puse la dispoziția NATO în Europa, într-o arhitectură care, potrivit interviului, a fost construită în jurul contribuției americane. Pârlog susține că Europa „nu are cum să compenseze această pierdere uriașă” pe termen scurt și privește cu „cele mai mari rezerve” declarațiile politice potrivit cărora Europa s-ar putea descurca singură, catalogându-le drept „propagandă”. Ca exemplu, invocă intervenția din Libia, când, potrivit lui, după două zile de acțiuni ofensive, francezii ar fi cerut sprijin american din cauza lipsei de rachete. Cât de mare e riscul de escaladare: influență, nu neapărat ofensivă directă Deși discută despre vulnerabilitate, generalul nu merge până la ideea unei ofensive ruse iminente împotriva Europei. El afirmă că nu crede că Europa va fi „abandonată” în sensul unei operații ofensive imediate și nici că Rusia sau China ar avea acțiuni militare împotriva statelor dincolo de fostele granițe ale URSS. În schimb, estimează că Moscova și-ar putea permite, în următorii „5, 10, 15 ani”, o extindere a sferei de influență. În paralel, el leagă discuția de un anunț atribuit Moscovei privind retragerea diplomaților și o „rugăminte” ca străinii să părăsească urgent Kievul, interpretată ca posibil semnal pentru lovituri mai dure asupra capitalei Ucrainei. Ce urmează: fereastra politică și presiunea pentru „fapte” În privința reversibilității deciziilor americane, Pârlog spune că nu se așteaptă ca Donald Trump „să mai dea înapoi” și îl descrie drept „tranzacționist”, cu o tactică de escaladare urmată de dezescaladare. „Norocul” Europei, în opinia sa, ar fi o schimbare politică la Casa Albă în „doi ani și jumătate”, după alegeri, care ar putea „înmuia” rigoarea deciziilor. Până atunci, soluția indicată în interviu este una de fond: schimbarea discursului și trecerea la măsuri concrete, pe ideea că perioada în care Europa a tratat apărarea ca pe un „lux” sub umbrela unui „protector” s-a încheiat. [...]
Bruxellesul pregătește reguli pentru producție militară „de serie” în UE și cere statelor membre să renunțe la armamentul „de lux”, pe fondul presiunii de a accelera livrările către Ucraina, potrivit Adevărul . Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , a avertizat că Europa riscă să rămână în urma Rusiei și chiar a Ucrainei la capacitatea de producție militară. Într-un interviu acordat Financial Times , el a cerut guvernelor să își „deschidă arsenalele” pentru a furniza rapid echipamentele de care Ucraina are nevoie pe front. „Guvernele trebuie să deschidă arsenalele pentru a oferi Ucrainei ceea ce îi este necesar.” De ce contează: costul și viteza de producție devin criterii strategice Kubilius a criticat modelul european de producție, comparându-l cu industria „haute couture”: sisteme foarte sofisticate, foarte scumpe și greu de fabricat rapid în cantități mari. În contrapondere, el a spus că Ucraina produce echipamente „suficient de bune”, adaptate războiului de uzură, unde contează volumul și ritmul livrărilor. „Europenii produc ceea ce poate fi numit armament de înaltă modă: tehnologic foarte complex, foarte avansat și foarte scump. Problema este că nu poate fi fabricat suficient de repede.” Oficialul a dat ca exemplu racheta de croazieră ucraineană Flamingo, despre care a afirmat că Ucraina ar urma să producă aproximativ 700 de unități anul acesta. Prin comparație, statele UE ar produce sub 300 de rachete similare, iar Rusia ar ajunge la circa 1.200, conform declarațiilor sale. Instrument financiar: achiziții din stocuri și reînnoirea lor din credite UE Kubilius a indicat și o posibilă soluție de finanțare: Ucraina ar putea cumpăra armament direct din depozitele europene folosind aproximativ 60 de miliarde de euro dintr-un nou pachet de credite de 90 de miliarde de euro aprobat recent la nivel european. Statele care transferă arme ar putea folosi ulterior fondurile pentru reînnoirea stocurilor sau pentru extinderea capacităților de producție. Ce urmează: plan în iulie pentru o „piață europeană de apărare” mai integrată În iulie, Bruxellesul urmează să prezinte un plan pentru crearea unei piețe europene de apărare mai integrate, cu obiectivul de a reduce fragmentarea și barierele naționale care blochează cooperarea între statele membre. Printre măsurile menționate se află: recunoașterea reciprocă a certificărilor; simplificarea licențelor pentru transferul componentelor militare în interiorul UE. Kubilius a acuzat marile state că își protejează excesiv producătorii: potrivit lui, Franța și Germania cumpără aproximativ 70% din producția propriilor industrii de apărare, iar doar 10% ajunge pe piețele altor state membre. În paralel, comisarul a cerut sprijin pentru proiectul Bromo — alianța planificată între Airbus, Thales și Leonardo — argumentând că Europa are nevoie de „masă critică” și de „campioni industriali” pentru a concura global, inclusiv cu SpaceX. [...]
Suedia pregătește transferul de avioane Gripen către Ucraina, un pas care poate accelera operaționalizarea apărării aeriene ucrainene și deschide, în paralel, discuții pentru o achiziție mult mai amplă finanțată cu credite UE, potrivit Digi24 . Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson urmează să anunțe joi transferul unor avioane de luptă JAS 39 Gripen către Ucraina, în cadrul unei conferințe de presă la baza aeriană Uppland din Uppsala. Avioanele vizate sunt din varianta C/D, conform informațiilor publicate de portalul suedez Aftonbladet . De ce contează: impact operațional, nu doar simbolic Gripen e ste descris ca fiind proiectat pentru condiții apropiate de cele din Ucraina, cu accent pe operarea din baze dispersate. În practică, asta înseamnă că poate decola și ateriza inclusiv de pe tronsoane obișnuite de autostradă și piste scurte, iar întreținerea ar necesita un număr minim de personal. În plus, timpii de întoarcere în luptă sunt prezentați ca foarte reduși: pentru misiuni aer-aer, realimentarea completă și reînarmarea ar dura sub 10 minute; pentru misiuni de atac la sol, sub 20 de minute. Următorul pas: negocieri pentru Gripen E, cu finanțare prin credite UE Pe lângă transferul avioanelor C/D, ar urma să înceapă negocieri pentru vânzarea către Ucraina a unor Gripen E, o variantă mai modernă. Conform informațiilor citate, Ucraina ar urma să plătească aceste aeronave folosind credite din partea Uniunii Europene. Contextul discuțiilor este o scrisoare de intenție semnată anul trecut de Suedia și Ucraina, care „ar putea duce” la un acord pentru 100–150 de avioane Gripen, potrivit aceleiași surse. Ce aduce în plus Gripen E, potrivit descrierii din articol Varianta Gripen E este prezentată cu câteva elemente tehnice care țintesc direct nevoile unui teatru de operațiuni contestat: motor General Electric F414G, cu viteze de până la 2.500 km/h și o rază de luptă de peste 800 km; radar Raven ES-05 cu antenă AESA (scanare electronică activă), pentru detectarea țintelor la distanțe mari inclusiv în condiții de război electronic; posibilitatea de a transporta rachete Meteor cu rază de acțiune de peste 100 km. Calendar: livrări posibile la câțiva ani după semnare Digi24 notează că au existat informații anterioare despre posibilitatea semnării unui acord chiar în acest an, cu finalizarea termenilor contractuali și a planului de finanțare. Totodată, în toamna anului trecut, Suedia ar fi indicat că primele Gripen E ar putea ajunge la piloții ucraineni în termen de trei ani de la semnarea tuturor documentelor necesare. [...]
Ucraina își mută tot mai mult logistica și o parte din apărarea antiaeriană la sol pe roboți tereștri , iar planul este să ajungă anul acesta la zeci de mii de vehicule terestre fără echipaj, pe fondul riscurilor tot mai mari pentru manevra și transportul clasic în apropierea frontului, potrivit TWZ . Miza este una operațională: dronele aeriene au făcut extrem de periculoasă deplasarea în teren, iar Ucraina încearcă să înlocuiască misiuni repetate și expuse (transport, evacuare, luptă) cu platforme terestre controlate de la distanță, produse în mare parte intern. Într-un interviu acordat publicației, CEO-ul Brave1 (incubatorul ucrainean de tehnologie pentru apărare), Andrii Hrytseniuk, spune că Ucraina este „setată” să producă „zeci de mii” de astfel de sisteme în acest an și că cererea din partea forțelor armate este „vorace”. Ținta de 50.000 și baza industrială: 280 de companii, 550 de modele Președintele Volodîmîr Zelenski a stabilit ca obiectiv producția a 50.000 de vehicule terestre fără echipaj (UGV) în 2026, iar Hrytseniuk afirmă că implementarea „merge conform planului” și că există încredere că ținta poate fi atinsă. Pentru a susține ritmul, Ucraina se bazează pe o rețea extinsă de producători privați: 280 de companii ucrainene ar produce UGV-uri, iar în total ar exista 550 de modele diferite, de la platforme mici la unele mari, împărțite pe mai multe categorii operaționale. Unde se vede efectul imediat: „ultimii 10–15 kilometri” și misiunile de logistică Cea mai directă utilizare este în logistică, în special în „zona gri” din apropierea liniei frontului, unde Hrytseniuk indică drept interval critic ultimii 10–15 kilometri. Acolo, transportul de materiale de construcții, muniție și provizii este mutat tot mai mult pe UGV-uri pentru a reduce expunerea soldaților. În acest context, Brave1 indică o creștere a utilizării: în martie ar fi fost efectuate 9.000 de misiuni, iar în aprilie „mai mult de 10.000”, semnalând o accelerare a implementării logistice cu roboți tereștri. Evacuare și luptă: de la recuperarea răniților la rol antidrone Pe lângă logistică, a doua categorie menționată este evacuarea răniților, cu platforme dedicate extragerii din zone periculoase. A treia categorie este cea de luptă, unde Ucraina ar avea „mai mult de 10” modele. Acestea sunt folosite atât pentru atac împotriva trupelor și vehiculelor blindate rusești, cât și ca sisteme antidrone la sol. Hrytseniuk afirmă că astfel de UGV-uri sunt utilizate pentru a lovi drone Shahed, drone FPV (inclusiv unele ghidate prin fibră optică) și chiar „avioane rusești mici”. În privința armamentului, el enumeră calibre de 5,45 mm, 5,56 mm, 7,62 mm și 12,7 mm, precum și lansatoare de grenade, inclusiv Mk19. Inteligența artificială ca diferențiator și rolul sistemului Delta Un element cheie pentru eficiența în luptă este integrarea inteligenței artificiale (IA) în turelele de luptă: Hrytseniuk susține că fără IA, UGV-urile de luptă „nu funcționează la o eficiență adecvată”. El descrie utilizarea „viziunii artificiale” pentru recunoaștere, identificare, clasificare, urmărire și recomandări către operator, adăugând că sistemele pot achiziționa ținta și pot deschide focul. Separat, el afirmă că fără sistemul de comandă și control Delta, „toate aceste tehnologii avansate” nu ar funcționa pe câmpul de luptă, numindu-l „absolut crucial” pentru drone și operațiuni multidomeniu, fără a oferi detalii tehnice. Limitările fibrei optice la UGV-uri Deși fibra optică este un subiect intens discutat la dronele aeriene, Hrytseniuk spune că la UGV-uri nu este folosită în mod curent: există experimente, însă „doar un procent foarte mic” ar utiliza astfel de soluții, deoarece misiunile UGV sunt, de regulă, dus-întors, iar fibra optică ar împinge utilizarea spre misiuni „one-way”. În ansamblu, tabloul descris de Brave1 indică o schimbare de doctrină la nivel tactic: Ucraina încearcă să industrializeze rapid un „strat” terestru de robotică pentru a susține logistica și a reduce pierderile, în timp ce extinde rolul acestor platforme către luptă și apărare antidrone, într-un ritm pe care publicația îl compară cu cel al celor mai avansate armate. [...]
Un eventual conflict SUA–China pentru Taiwan ar putea scăpa rapid de sub control, din cauza lipsei de „balustrade” și reguli de angajare care să limiteze loviturile asupra infrastructurii critice de comandă și comunicații , avertizează o evaluare strategică citată de Reuters , publicată înaintea celui mai mare summit anual de apărare din Asia, organizat la Singapore. Evaluarea aparține International Institute for Strategic Studies (IISS) și susține că, într-un scenariu de criză legat de Taiwan, ambele armate ar fi probabil să desfășoare operațiuni ample, inclusiv atacuri asupra centrelor de comandă și a rețelelor de comunicații ale adversarului. În lipsa unor „guard rails” (mecanisme de limitare a escaladării) și a unor reguli de angajare care să reducă riscul de a lovi noduri critice de tip C4ISR (comandă, control, comunicații, calculatoare, informații, supraveghere și recunoaștere), IISS consideră că „perspectiva escaladării nucleare” rămâne un risc major într-un conflict de amploare între cele două puteri. De ce contează: riscul de escaladare crește odată cu țintirea „creierului” militar Miza, potrivit documentului, este că atacurile asupra infrastructurii care coordonează războiul (comandă și control, comunicații, senzori și rețele de informații) pot fi interpretate ca pași către o degradare strategică decisivă, ceea ce amplifică presiunea pentru escaladare. Într-un scenariu Taiwan, IISS descrie obiective diferite: China ar încerca să țină la distanță SUA și aliații, în timp ce SUA ar urmări să întărească reziliența Taiwanului. În același timp, institutul avertizează că lumea se apropie de o nouă cursă a înarmării nucleare, „cu Asia-Pacific în centrul ei”, pe fondul extinderii arsenalelor nucleare în regiune și al dezvoltării capabilităților convenționale de lovire la distanță mare de către state fără arme nucleare. Context: summitul de la Singapore și semnalele politice Concluziile apar înaintea Shangri-La Dialogue (29–31 mai, Singapore), unde sunt așteptate să domine agenda Taiwan, conflictul din Iran și incertitudinile privind angajamentele SUA în regiune. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, urmează să vorbească sâmbătă, în timp ce China nu confirmase, la momentul relatării, participarea ministrului apărării Dong Jun. Evenimentul are loc după întâlnirea din această lună, la Beijing, dintre președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele SUA, Donald Trump, care a alimentat îngrijorări la Taipei privind fermitatea angajamentului american de sprijin pentru apărarea insulei, notează Reuters. Beijingul nu a exclus folosirea forței pentru a prelua controlul asupra Taiwanului, deși afirmă că preferă „reunificarea pașnică”; guvernul Taiwanului respinge pretențiile de suveranitate ale Chinei. Dimensiunea nucleară: dialog limitat și modernizare accelerată Daniel Salisbury, senior fellow la IISS, a spus că la summitul Trump–Xi nu au existat discuții specifice despre nuclear și a descris relația bilaterală drept „destul de dificilă” pe această temă. El a comparat situația cu Războiul Rece, când SUA aveau un istoric îndelungat de discuții cu URSS privind controlul armamentelor și reducerea riscurilor, subliniind că un dialog similar cu China este mai complicat, inclusiv din cauza caracterului mai puțin transparent al unei părți din arsenalul chinez. În paralel, Reuters notează că oficiali americani și analiști în controlul armamentelor spun că Beijingul își extinde și își îmbunătățește capacitățile nucleare mai rapid decât orice altă putere nucleară. Un raport al Pentagonului din decembrie arată că China ar fi pe traiectoria de a ajunge la 1.000 de focoase până în 2030, iar Federation of American Scientists estimează că Rusia și SUA au 4.400, respectiv 3.700 de focoase active, în timp ce China are 620. Nu a existat un răspuns imediat din partea autorităților americane sau chineze, potrivit Reuters. [...]
