Știri
Știri din categoria Apărare
Iranul a început să amplaseze mine navale în Strâmtoarea Hormuz, în timp ce Statele Unite își intensifică bombardamentele asupra infrastructurii militare iraniene, în cadrul unei campanii militare aflate deja în a 11-a zi, potrivit Stars and Stripes. Pentagonul avertizează că orice încercare de blocare completă a rutei maritime, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, va fi întâmpinată cu „forță copleșitoare”.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat că ziua de 10 martie 2026 urma să fie una dintre cele mai intense din actuala campanie militară. Potrivit oficialilor americani, raidurile aeriene și maritime vizează în special infrastructura militară și navală a Iranului.
Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Întrunit al SUA, a precizat că de la începutul operațiunii „Epic Fury”, lansată pe 28 februarie, forțele americane au lovit peste 5.000 de ținte militare.
Conform datelor prezentate de Pentagon:
Forțele americane urmăresc acum navele și depozitele implicate în operațiunile de amplasare a minelor maritime, pentru a preveni blocarea strâmtorii.
Potrivit unor informații citate de CNN, Iranul a început deja să instaleze mine în zonă, însă operațiunile sunt încă limitate, fiind vorba de câteva zeci de dispozitive.
Totuși, serviciile de informații americane estimează că Iranul păstrează 80–90% din navele mici și echipamentele de minare, ceea ce înseamnă că ar putea amplasa sute de mine suplimentare dacă decide să escaladeze conflictul.
Declarațiile Pentagonului vin după ce președintele Donald Trump a transmis evaluări diferite despre evoluția războiului. Într-o discuție cu CBS News, acesta a afirmat că „războiul este aproape încheiat”, dar ulterior a spus că Statele Unite „au câștigat în multe privințe, dar nu suficient”.
Secretarul Apărării a refuzat să ofere un termen pentru încheierea operațiunilor, afirmând că bombardamentele vor continua până când președintele va decide că obiectivele militare au fost atinse.
Conflictul a provocat deja pierderi semnificative în regiune. Potrivit datelor citate de presa internațională:
În paralel, traficul petrolier prin Strâmtoarea Hormuz a fost grav afectat, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la petrol și la reducerea operațiunilor unor producători din Golf din cauza blocării transporturilor.
Recomandate
Escaladarea militară SUA–Iran pune din nou în risc rutele petroliere din Strâmtoarea Ormuz , după ce armata americană a anunțat că a început atacuri asupra Iranului ca represalii pentru o tentativă de atac surpriză asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu, potrivit HotNews . Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis pe X că loviturile reprezintă „un răspuns puternic” la atacurile de marți ale Iranului asupra bazelor americane din Iordania și asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, o arteră maritimă critică pentru transportul de petrol din Golf. Ce a declanșat noul val de lovituri Potrivit relatării, ostilitățile s-au intensificat la o zi după ce conflictul s-a extins prin primele atacuri comune americano-saudite anunțate public, care ar fi vizat forțe intermediare iraniene din Irak. În paralel, după câteva zile de calm relativ, ambele părți ar fi oprit temporar atacurile, pe fondul unor discuții prezentate de Donald Trump drept „negocieri foarte prietenoase”, însă Teheranul a negat că ar avea loc negocieri. Cu câteva ore înainte de atacurile anunțate miercuri, Trump a spus că SUA vor riposta, afirmând la Casa Albă: „Îi vom lovi foarte tare, pentru că este rândul nostru să-i lovim”. Strâmtoarea Ormuz, din nou în centrul riscului operațional Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a susținut că a vizat o bază aeriană americană și un centru de comandă din Iordania „ca răspuns la actele de agresiune ale armatei americane care ucide copii”. Tot IRGC a afirmat că forțele navale au atacat trei petroliere în Strâmtoarea Ormuz, după ce acestea ar fi ignorat avertismentele și ar fi navigat pe o „rută nesigură și ilegală”. Pentru companii și piețe, miza imediată este riscul de întreruperi și costuri suplimentare de securitate și asigurare pe o rută descrisă în material drept „vitală” pentru regiunea Golfului. Context: conflict prelungit și tensiuni regionale HotNews notează că, atunci când SUA și Israelul au lansat atacuri militare asupra Iranului în februarie, Trump a spus că războiul va dura doar câteva săptămâni, însă conflictul ar dura deja de cinci luni. Separat, materialul menționează că Forțele de Mobilizare Populară (PMF) din Irak au declarat că cel puțin 20 de membri au fost uciși în atacuri americano-saudite asupra bazelor lor, iar președinția irakiană a condamnat bombardamentul ca fiind „un atac inacceptabil” și o încălcare a suveranității Irakului. Trump a declarat pentru Fox News că atacurile au fost „coordonate cu guvernul irakian”. Pe fundal rămâne rivalitatea de decenii dintre Arabia Saudită și Iran pentru influență regională, pe linii confesionale (sunniți vs. șiiți), care complică orice dezescaladare rapidă. [...]
Iranul susține că a introdus în luptă o dronă kamikaze cu reacție , iar mesajul implicit este că poate crește presiunea asupra apărării antiaeriene americane într-un moment în care Washingtonul caută spațiu pentru negocieri, potrivit Adevărul . Potrivit Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), noua generație a dronei Hadid 110 ar fi fost folosită pentru prima dată în ultimele două săptămâni, în atacuri asupra unor baze și nave militare americane din regiune. Informația apare pe fondul unei confruntări încă tensionate între Teheran și Washington, în condițiile în care discuțiile privind reducerea ostilităților rămân incerte; The Telegraph este citat de publicație în acest context. Ce schimbă Hadid 110 din perspectiva apărării antiaeriene Elementul central este trecerea la propulsie cu reacție, într-un portofoliu iranian în care multe drone de atac folosesc motoare cu elice și au viteze mai mici. Surse iraniene citate în material susțin că noul model poate depăși 500 km/h, ceea ce ar reduce fereastra de timp pentru detectare și interceptare. Lansarea ar folosi un propulsor cu combustibil solid pentru accelerare inițială, înainte ca motorul cu reacție să intre în funcțiune, ceea ce ar permite desfășurarea rapidă a operațiunilor, conform descrierii din articol. Cum ar încerca să „păcălească” radarele Specialiști militari iranieni susțin că drona a fost proiectată pentru o semnătură radar redusă (adică pentru a fi mai greu „văzută” de radar). Materialul menționează mai multe soluții de design: fuselaj cu design continuu, fără îmbinări vizibile; admisie de aer în formă de „S”, care ar ascunde paletele motorului (un element cu reflexie radar puternică); acoperire cu materiale care ar absorbi radiațiile radar. Combinația dintre viteză și aceste caracteristici ar diminua timpul disponibil sistemelor de apărare pentru detectare, urmărire și interceptare, potrivit prezentării iraniene. Datele de performanță invocate de Teheran Conform informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, Hadid 110 ar avea: focos de aproximativ 30 kg; rază de acțiune de circa 350 km; autonomie de aproximativ o oră. Adevărul notează că aceste performanțe ar permite lovirea unor obiective militare din apropierea coastelor Iranului, fără ca arma să fie una „strategică” cu rază foarte lungă. Contextul politic și miza negocierilor Teheranul afirmă că drona este produsă integral în Iran, deși analiști occidentali citați în material consideră că dezvoltarea unor astfel de sisteme ar putea beneficia de sprijin tehnologic extern. În plan intern, programele de drone și rachete balistice sunt controlate de IRGC, nu de armata regulată, iar fiecare nouă capacitate ar consolida influența Gardienilor Revoluției în arhitectura de securitate a țării, potrivit analizei prezentate. Prezentarea dronei vine într-o perioadă de relativă acalmie după două săptămâni de schimburi intense de atacuri, fără un acord oficial de încetare a focului. În același timp, Iranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și spune că nu va accepta ca Washingtonul să stabilească ritmul unui eventual armistițiu. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat: Iranul își va apăra interesele „atât timp cât va fi necesar”. El a mai spus că Teheranul discută cu Omanul despre gestionarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, fără implicarea Statelor Unite. De partea americană, președintele Donald Trump a afirmat că pauza actuală a operațiunilor militare urmărește crearea unui spațiu pentru reluarea negocierilor diplomatice. În plus, potrivit unor informații apărute în presa americană, oficialii de la Washington sunt preocupați de diminuarea stocurilor de rachete interceptoare folosite în apărarea antiaeriană, muniții considerate esențiale pentru contracararea unor amenințări precum noua dronă iraniană. În acest cadru, introducerea unei drone mai rapide și mai greu de detectat este văzută de analiști ca un element care poate influența echilibrul militar și negocierile dintre cele două state. Pentru context despre modernizarea altor capabilități iraniene, Adevărul trimite și la analiza despre racheta balistică Kheibar Shekan: Adevărul . [...]
Armata SUA ia în calcul restricționarea telefoanelor personale ale militarilor din Orientul Mijlociu , pe fondul temerilor că imagini și postări distribuite online pot oferi Iranului indicii utile pentru a ținti bazele americane, potrivit Agerpres , care citează informații Reuters. Măsura ar reprezenta o schimbare operațională cu impact direct asupra modului în care mii de militari își mențin legătura cu familiile, în condițiile în care telefoanele sunt folosite frecvent pentru mesaje periodice „de siguranță”. De ce vrea armata să limiteze telefoanele: riscul „informațiilor din surse deschise” Amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA , a avertizat într-o scrisoare din 28 iulie că Iranul poate evalua „aproape în timp real” efectele atacurilor, urmărind știri și postări online care includ „reacții, fotografii și imagini de pe telefoanele mobile ale trupelor”. „Costul direct și inevitabil al acestor informații open-source ar putea fi măsurat în viețile militarilor americani și ale civililor din țările vizate din Golf”, a scris Cooper. În mesaj, Cooper le cere militarilor să își intensifice atenția asupra securității operaționale, fără să indice pași concreți. Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central, căpitanul Timothy Hawkins, a descris mesajul drept „o reamintire generală” privind importanța securității operaționale. Ce se știe despre o posibilă confiscare: Iordania, „în următoarele zile”, dar fără certitudine la nivel regional În Iordania, țintă frecventă a atacurilor iraniene, două surse familiarizate cu situația au declarat pentru Reuters că unor soldați li s-a spus că telefoanele vor fi confiscate în următoarele zile. O a treia sursă a spus că decizia este luată în considerare în regiune, invocând preocupări de securitate operațională, dar nu a prezentat confiscarea ca sigură. Contextul invocat include un videoclip postat online luna aceasta, în care un militar a filmat cum soldații se adăpostesc în timpul unui atac iranian asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania, pe 17 iulie. Cooper face referire la înregistrare și afirmă că ar fi fost realizată cu ochelari inteligenți Meta cu cameră integrată. Impactul asupra personalului și familiilor: anxietate și comunicare limitată Oficialii americani spun că regulile privind utilizarea telefoanelor mobile pot varia mult în armată: uneori dispozitivele trebuie încuiate, iar în misiuni foarte sensibile pot fi interzise complet (de exemplu, la forțele de operațiuni speciale). Totuși, posibila confiscare a alimentat anxietatea unor familii, deja tensionate de declarațiile Iranului privind atacuri mortale asupra bazelor din Orientul Mijlociu, potrivit a două surse citate. În paralel, oficialii americani avertizează de ani de zile că anumite aplicații – inclusiv cele de fitness – pot fi exploatate de adversari prin datele de localizare. Reuters a relatat în luna mai că date de localizare disponibile comercial, colectate de pe smartphone-uri sau alte dispozitive, au fost folosite pentru a viza sau supraveghea forțele americane. Contextul conflictului și presiunea politică pentru informații În conflictul cu Iranul, început pe 28 februarie, au murit 18 soldați americani, iar peste 600 au fost răniți, potrivit datelor citate. În Congres, democrații au cerut mai multe informații despre război, inclusiv detalii despre daune la infrastructura bazelor (turnuri radar, cazărmi, hangare) și publicarea unei anchete a armatei SUA privind un probabil atac american asupra unei școli de fete din Iran, despre care Reuters a relatat prima dată în 28 februarie. Pentru Pentagon, controlul informațiilor rămâne o prioritate operațională: Cooper avertizează că detaliile publice despre atacuri pot facilita lovituri ulterioare, iar „dezvăluirile publice detaliate” pot deveni un semnal pentru un „val secundar” de atacuri. [...]
Acordul pentru producția în Ucraina a obuzierului L119 deschide un test industrial cu miză strategică pentru Kiev: dacă poate trece de la asamblarea de sisteme relativ „mecanice” la fabricarea sub licență a unor arme occidentale mult mai sensibile tehnologic, precum interceptoarele Patriot, potrivit Adevărul , care citează The Wall Street Journal. Un producător ucrainean de armament urmează să demareze producția modelului L119, proiectat de BAE Systems. Este un obuzier ușor, tractabil sau transportabil cu elicopterul, cu o rază de acțiune de până la 17 kilometri, iar astfel de tunuri au devenit o componentă importantă a arsenalului Ucrainei în războiul cu Rusia. De ce contează: producția locală înseamnă mai mult decât „asamblare” Miza nu este doar creșterea numărului de sisteme disponibile pe front, ci capacitatea Ucrainei de a deveni o bază de producție pentru echipamente occidentale de vârf. Obuzierele sunt alcătuite din subsisteme metalice complexe (țeavă, mecanism de încărcare, sisteme hidraulice pentru reducerea reculului), iar Ucraina ar trebui să poată forja și prelucra intern o parte importantă a componentelor. BAE Systems ar urma să licențieze producția pornind de la un model de test, după discuții inițiate de președintele Volodimir Zelenski încă din 2023. Giles Ambrose, director de inginerie, tehnologie și strategie la BAE Systems, spune că obiectivul Ucrainei este să-și poată produce și întreține propriile sisteme și să construiască „o capacitate suverană” în jurul acestora. Obstacolele care au blocat alte proiecte occidentale Materialul indică faptul că, deși mai multe companii occidentale au discutat despre producție pe teritoriul ucrainean, până acum doar câțiva producători străini mai mici de drone au reușit să pornească efectiv fabricarea. Printre dificultățile invocate: temeri legate de siguranță (inclusiv riscul atacurilor rusești); lipsa investițiilor și a comenzilor ferme; îngrijorări privind pierderea proprietății intelectuale. Sunt menționate două precedente: Rheinmetall a discutat despre trei fabrici, inclusiv una cu o capacitate anunțată de 400 de tancuri noi pe an, dar directorul executiv Armin Papperger a spus ulterior că Ucraina nu a asigurat investițiile și comenzile necesare; iar Baykar anunțase în 2022 o fabrică ce urma să fie funcțională în doi ani, însă aceasta nu a fost încă inaugurată și ar fi fost lovită de mai multe ori în atacuri rusești, potrivit presei ucrainene. De la artilerie la Patriot: pragul tehnologic și politic În paralel, Ucraina încearcă să obțină licență pentru fabricarea interceptoarelor Patriot, descrise ca singura metodă fiabilă de a opri rachetele balistice. Textul notează că, în ultimele săptămâni, lipsa interceptoarelor a permis rachetelor balistice rusești să străpungă apărarea antiaeriană ucraineană. Președintele american Donald Trump a declarat că va acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea rachetelor destinate sistemului Patriot, iar președintele francez Emmanuel Macron a spus că Ucraina ar putea produce și interceptoare Aster, alături de alte muniții europene. Totuși, fabricarea unui interceptor Patriot este prezentată ca un salt major de complexitate față de obuziere, iar SUA rămân prudente în privința transferului de tehnologie. Ca exemplu, Rheinmetall ar fi dorit să producă interceptoare PAC-3 (versiunea avansată a Patriot), dar nu a primit încă permisiunea. „A trece de la un anunț la o linie de producție funcțională nu este deloc simplu... iar realizarea acestui lucru în Ucraina nu ușurează procesul”, a declarat Ralph Savelsberg, expert în rachete la Academia de Apărare a Țărilor de Jos, pentru The Wall Street Journal. Context operațional: de ce rămâne relevantă artileria tractată Deși dronele ar provoca mai multe pierderi de vieți omenești decât artileria, tunurile grele rămân utile pentru saturarea unei zone cu explozibili și distrugerea clădirilor, într-un mod pe care dronele „încă nu îl pot egala”, potrivit materialului. În plus, artileria tractată este descrisă ca fiind mai ușor de camuflat, cu semnătură termică mai redusă și, astfel, mai greu de detectat de drone, fiind considerată și mai ușor de reparat și mai fiabilă de către artileriștii ucraineni. [...]
NATO își extinde apărarea aeriană pe flancul estic , iar România intră în noul dispozitiv printr-o rotație care aduce la Mihail Kogălniceanu avioane de vânătoare, elicoptere și circa 200 de militari spanioli, potrivit G4Media . Schimbarea contează operațional: misiunea trece de la „poliție aeriană” la un rol mai larg de „apărare aeriană”, cu o arhitectură mai flexibilă în cadrul Apărării Integrate Aeriene și Antirachetă (IAMD) a Alianței. Ce se schimbă pentru România: detașament spaniol la Mihail Kogălniceanu Spania va desfășura la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu șapte avioane de vânătoare F-18 și aproximativ 200 de militari. În plus, sunt menționate un avion A400M pentru sprijin de realimentare aer-aer și trei elicoptere NH-90, în faza finală a desfășurării, alocate misiunilor de combatere a sistemelor aeriene fără pilot (C-UAS – contracararea dronelor). Articolul notează și că elicopterele NH-90 sunt considerate eficiente în lupta contra dronelor, ceea ce indică o adaptare a misiunilor la tipul de amenințări din regiune. Rotații pe flancul estic: cine înlocuiește pe cine În același pachet de rotații, Italia, Spania și Turcia preiau de la alte state contribuțiile pentru securitatea spațiului aerian NATO de-a lungul flancului estic: Turcia desfășoară pentru prima dată aproximativ 80 de militari și cinci avioane F-16 în Estonia, la baza Amari, preluând misiunea de la Portugalia (prezentă acolo din martie). Italia se desfășoară la baza Šiauliai din Lituania cu patru avioane Eurofighter Typhoon și peste 100 de membri ai personalului, succedând Franței , care a fost națiune lider alături de Forțele Aeriene Române în Lituania din martie 2026. De ce contează: de la „poliție aeriană” la apărare aeriană integrată Potrivit informațiilor citate în material, trecerea la un rol mai larg de apărare aeriană este gândită pentru a oferi NATO o abordare mai flexibilă în IAMD. Diferența, pe scurt, este că poliția aeriană a fost orientată în principal spre protecția împotriva aeronavelor (cu sau fără pilot), în timp ce cadrul de apărare aeriană vizează „întreaga gamă de amenințări”, inclusiv drone și rachete (de croazieră și balistice), pentru a crește capacitatea de reacție la schimbările din mediul de securitate. În acest context, detașamentul spaniol din România – care include și capabilități dedicate anti-dronă – indică o prioritizare a apărării pe mai multe straturi, nu doar a interceptărilor clasice cu avioane de alertă rapidă (QRA). [...]
Detectarea unor ținte aeriene lângă granița cu Ucraina a declanșat proceduri operative de alertare în Tulcea , cu ridicarea de la sol a două aeronave F-16 și transmiterea unui mesaj RO-Alert către populație, potrivit Adevărul . Măsura arată că episoadele de risc aerian la frontieră au devenit suficient de frecvente încât să impună reacții rapide, cu impact direct asupra siguranței civile și a funcționării sistemului național de supraveghere și intervenție. Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că, joi, 30 iulie, sistemul de supraveghere radar a detectat un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale a României cu Ucraina. Două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea au fost ridicate de la sol la ora 21.12 pentru monitorizarea situației. Într-un update, MApN precizează că au fost înregistrate „semnale radar intermitente” ale unor ținte aeriene, care „au evoluat pentru aproximativ 20 de secunde în spațiul aerian național, în jurul orei 21.14”, după care au traversat frontiera spre Ucraina. Ulterior, țintele au dispărut de pe radar, iar pe partea ucraineană „au fost raportate explozii”. RO-Alert și recomandări pentru populație MApN arată că Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), care a emis mesaj RO-Alert pentru județul Tulcea. Populația a fost avertizată asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și sfătuită să se adăpostească. Tot joi dimineață, locuitorii din Tulcea au primit mesaje RO-Alert după ce, în jurul orei 08:50, a fost detectată o țintă aeriană în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, conform MApN. Context: alerte mai dese în nordul Dobrogei Publicația notează că sistemele de supraveghere aeriană au detectat în repetate rânduri drone în apropierea Deltei Dunării, iar avertizările RO-Alert au devenit mai frecvente pe fondul atacurilor Rusiei asupra infrastructurii portuare și energetice din sudul Ucrainei, în apropierea frontierei române. Cel mai recent „incident major” menționat a avut loc duminică, 26 iulie, când forțele aeriene române au doborât drone care au pătruns pe teritoriul național, fiind a treia zi consecutivă cu astfel de neutralizări. MApN a transmis că va reveni cu informații suplimentare pe măsură ce situația evoluează. [...]
