Știri
Știri din categoria Apărare
Iranul ar fi semnat în secret un contract de circa 500 de milioane de euro cu Rusia pentru rachete antiaeriene portabile Verba, potrivit unor documente rusești scurse în presă, care descriu livrarea a 500 de lansatoare și 2.500 de rachete pe o perioadă de trei ani. Informațiile sunt prezentate de Financial Times (citat în materialul agregat din prompt), iar livrările ar urma să fie făcute în trei tranșe, în intervalul 2027–2029, după ce Iranul ar fi cerut oficial sistemele în iulie 2025.
Conform documentelor, negocierea ar fi fost purtată între Rosoboronexport, exportatorul de stat al Rusiei pentru armament, și reprezentantul din Moscova al instituției iraniene responsabile de logistică și achiziții militare. Contextul invocat este deteriorarea apărării aeriene iraniene după conflictul de 12 zile din iunie 2025, când Iranul și Israelul au avut schimburi intense de lovituri, iar SUA au atacat ulterior trei obiective nucleare iraniene, înainte de intrarea în vigoare a unui armistițiu pe 24 iunie 2025, potrivit cronologiilor citate în presa internațională.
Din informațiile scurse reiese că pachetul ar conține:
Sistemul 9K333 Verba este prezentat ca una dintre cele mai avansate soluții portabile rusești de apărare antiaeriană, cu un senzor multispectral menit să reducă eficiența contramăsurilor și să permită angajarea dronelor, rachetelor de croazieră și aeronavelor care zboară la joasă altitudine.
Dezvăluirea apare într-un context diplomatic tensionat, înaintea unor discuții anunțate privind dosarul nuclear iranian. În același timp, informațiile subliniază și încercarea Moscovei de a-și consolida relația cu Teheranul după criticile din Iran legate de lipsa unui sprijin concret din partea Rusiei în timpul conflictului din iunie 2025.
Analiști citați în relatările despre documente apreciază că sistemele Verba nu ar schimba fundamental echilibrul regional, dar ar putea complica operațiunile aeriene la altitudine joasă în cazul unor lovituri viitoare asupra țintelor din Iran.
Recomandate
Iranul este aproape de un acord cu China pentru rachete antinavă supersonice într-un moment în care Statele Unite concentrează forțe navale în apropierea coastelor iraniene, pe fondul escaladării tensiunilor regionale. Conform Reuters , negocierile vizează achiziția rachetelor de croazieră antinavă CM-302, iar înțelegerea ar fi „aproape de finalizare”, fără ca o dată de livrare să fi fost stabilită. Surse citate de Reuters susțin că discuțiile au început cu cel puțin doi ani în urmă, dar s-au accelerat după războiul de 12 zile dintre Israel și Iran, din iunie 2025. În fazele finale ale negocierilor, oficiali iranieni de rang înalt ar fi călătorit în China, inclusiv Massoud Oraei, adjunct al ministrului apărării, potrivit a două surse din domeniul securității. Reuters notează că nu este clar câte rachete ar include potențialul contract, care ar fi prețul și dacă Beijingul îl va duce la capăt în actualul context. CM-302 este descrisă ca o rachetă supersonică proiectată să zboare jos și rapid pentru a îngreuna interceptarea de către sistemele de apărare ale navelor. Doi experți în armament citați de Reuters spun că introducerea acestei capabilități ar crește semnificativ puterea de lovire a Iranului și ar amplifica presiunea asupra forțelor navale americane din regiune. Date-cheie menționate de Reuters: raza estimată: aproximativ 290 km; rol principal: lovirea navelor militare, cu posibilă utilizare și împotriva țintelor terestre; platforme posibile: de pe nave, aeronave sau vehicule terestre mobile. Element Ce înseamnă în practică Viteză supersonică fereastră mai scurtă de reacție pentru apărarea antiaeriană navală Zbor la altitudine joasă detecție mai dificilă și interceptare mai complicată Rază ~290 km extinderea zonei de risc în apropierea coastelor iraniene Informația apare pe fundalul unei mobilizări navale americane descrise de Reuters drept masivă, cu portavionul USS Abraham Lincoln și grupul său de luptă în zonă și cu USS Gerald R. Ford în deplasare spre regiune. Tot Reuters reamintește că președintele american Donald Trump a declarat pe 19 februarie 2026 că acordă Iranului un termen de 10 zile pentru un acord privind programul nuclear, în caz contrar fiind invocată posibilitatea unei acțiuni militare. Pe plan diplomatic, o eventuală vânzare ar sublinia apropierea militară dintre China și Iran, într-un moment în care sancțiunile internaționale rămân un punct sensibil. Reuters arată că un embargo ONU privind armele, impus inițial în 2006, a fost suspendat în 2015 în cadrul unui acord nuclear și apoi reimpus în septembrie 2025. Ministerul chinez de externe a transmis, după publicare, că „nu are cunoștință” despre discuțiile privind o posibilă vânzare, iar Ministerul Apărării din China nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit agenției. [...]
Zelenski cere NATO să considere rachetele Oreshnik din Belarus drept ținte legitime , avertizând că găzduirea sistemului balistic rusesc reprezintă un risc major pentru securitatea regională. Potrivit declarațiilor publicate pe contul său oficial de pe X și preluate de presa ucraineană, președintele ucrainean a afirmat că Alianța Nord-Atlantică ar trebui să trateze desfășurarea acestor rachete ca pe o amenințare directă. Într-un interviu acordat publicației belaruse independente Zerkalo, citat de RBC Ukraine , Volodimir Zelenski a declarat că liderul belarus Alexander Lukașenko face „o mare greșeală” prin acceptarea desfășurării sistemului Oreshnik pe teritoriul țării sale . „În opinia mea, NATO ar trebui să vadă Oreshnik ca o țintă legitimă. Ucraina va evalua această amenințare”, a spus Zelenski. Exerciții militare comune și riscuri crescute Zelenski a dezvăluit că Rusia și Belarus discută organizarea unor noi exerciții militare comune pe teritoriul belarus, făcând o paralelă directă cu manevrele militare masive care au precedat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Informațiile au fost preluate și de Euromaidan Press . „Atunci când exercițiile au fost foarte ample, a început ofensiva asupra teritoriului Ucrainei. Prin urmare, toate acestea reprezintă riscuri mari pentru Ucraina și, cred, riscuri mari pentru belaruși”, a declarat liderul de la Kiev. În același interviu, Zelenski a sugerat că Ucraina ar fi distrus mai multe stații de releu folosite pentru ghidarea dronelor rusești Shahed lansate de pe teritoriul Belarusului. „Am făcut totul astfel încât trei sau patru dintre ele să nu mai existe”, a spus el. Ce este sistemul Oreshnik Oreshnik este descris ca un sistem balistic hipersonic cu rază intermediară de acțiune, derivat din programul RS-26 Rubej , cu capacitate nucleară. Racheta ar putea atinge viteze de peste Mach 10 și ar avea o rază de până la 5.500 de kilometri, ceea ce ar plasa o mare parte a Europei în raza sa de acțiune din Belarus. Imagini satelitare analizate la începutul lunii februarie ar fi indicat prezența unor vehicule asociate sistemului Oreshnik și lucrări la o fostă bază aeriană sovietică din estul Belarusului, considerată posibilul prim loc de desfășurare operațională. Evaluări divergente În timp ce Kievul consideră desfășurarea drept o escaladare majoră, unii analiști militari susțin că mutarea lansatoarelor mai aproape de granițele NATO le face și mai ușor de detectat și neutralizat în eventualitatea unui conflict. Apelul lui Zelenski survine într-un moment în care securitatea regională este deja tensionată de intensificarea cooperării militare ruso-belaruse și de continuarea războiului din Ucraina. [...]
Kremlinul avertizează că ar viza Estonia cu arme nucleare dacă NATO ar desfășura astfel de arme pe teritoriul eston , escaladând disputa verbală dintre Moscova și flancul estic al Alianței, potrivit declarațiilor citate de TASS . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că, în cazul în care arme nucleare ale NATO ar fi amplasate în Estonia „și ar fi îndreptate împotriva noastră, atunci armele noastre nucleare vor fi îndreptate împotriva teritoriului Estoniei” . El a susținut totodată că Rusia „nu amenință” Estonia, dar va lua măsurile pe care le consideră necesare pentru propria securitate. Reacția Moscovei vine după ce ministrul eston de externe, Margus Tsahkna, a afirmat într-un interviu pentru postul public ERR, preluat de RBC-Ukraine , că Tallinnul nu exclude găzduirea de arme nucleare aliate dacă NATO ar decide acest lucru în cadrul planurilor sale de apărare. „Nu suntem împotriva aducerii unei arme nucleare pe teritoriul nostru” , a spus Tsahkna, subliniind că Estonia nu are o doctrină care să interzică o astfel de desfășurare. Declarațiile se înscriu într-o dezbatere mai amplă din Europa de Est privind consolidarea descurajării nucleare, pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane și al continuării războiului din Ucraina. În prezent, aranjamentele de partajare nucleară ale NATO implică bombe tactice americane B-61 staționate în Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos și Turcia, însă nu în statele baltice. Tensiunile cresc într-un context în care Estonia își întărește apărarea la granița de aproximativ 295 de kilometri cu Rusia și alocă circa 5% din PIB pentru cheltuieli militare. Serviciile de informații estoniene au apreciat recent că Moscova nu intenționează un atac militar direct în acest an, dar își consolidează capacitățile pentru eventuale conflicte viitoare. Schimbul de declarații reflectă o deteriorare suplimentară a climatului de securitate în regiunea baltică, unde discuțiile despre descurajarea nucleară revin în prim-plan după decenii în care astfel de scenarii păreau improbabile. [...]
Rusia a lansat în noaptea de 21 spre 22 februarie un atac combinat cu 50 de rachete și aproape 300 de drone asupra infrastructurii critice din Ucraina , iar forțele aeriene ucrainene au raportat interceptarea sau bruiajul a 33 de rachete și 274 de vehicule aeriene fără pilot, potrivit Ukrainska Pravda , care citează Forțele Aeriene ale Ucrainei. Țintele principale au fost regiunile Kiev, Odesa, Kirovohrad și Poltava. Conform datelor oficiale, Rusia a folosit mai multe tipuri de rachete: 4 rachete antinavă Zircon (2 doborâte sau bruiate); 22 rachete balistice Iskander-M/S-400 (8 doborâte sau bruiate); 18 rachete de croazieră Kh-101 (17 doborâte sau bruiate); 2 rachete de croazieră Iskander-K (2 doborâte sau bruiate); 4 rachete ghidate aer-sol Kh-59/69 (2 doborâte sau bruiate); 297 drone de atac, dintre care 274 neutralizate. În total, 14 rachete și 23 de drone au lovit 14 locații, iar resturi provenite de la dronele doborâte au căzut în alte cinci zone. Autoritățile ucrainene au precizat că informațiile privind câteva rachete sunt încă în curs de clarificare. Atacul face parte dintr-o serie de lovituri asupra infrastructurii energetice. Tot în dimineața zilei de 22 februarie, infrastructura energetică din Mîkolaiv a fost avariată în urma unui atac cu drone de tip Shahed, potrivit aceleiași surse. Bombardamentele nocturne continuă să vizeze sistemele energetice și infrastructura critică a Ucrainei, în contextul unui război care intră în al treilea an de la declanșarea invaziei pe scară largă. [...]
Drone ucrainene au avariat un obiectiv din Udmurtia, posibil uzina de rachete din Votkinsk , potrivit Digi24 , care citează Reuters și Agerpres. Guvernatorul regiunii ruse Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a declarat sâmbătă dimineață că un „sit” din regiune a fost atacat de drone, fiind raportate pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare. Conform unor bloguri militare ucrainene neoficiale, ținta ar fi fost uzina din Votkinsk, situată la aproximativ 1.400 de kilometri de frontiera cu Ucraina. Fabrica este cunoscută pentru producția de rachete Iskander, cu rază scurtă de acțiune, și rachete intercontinentale Topol M. Unele surse ucrainene susțin că acolo ar fi fabricate și rachete balistice hipersonice Oreșnik . Guvernatorul Brecealov a îndemnat populația să nu intre în panică și să evite răspândirea informațiilor neconfirmate oficial. În paralel, Rosaviația a anunțat suspendarea operațiunilor pe aeroportul din Ijevsk, principalul oraș al regiunii, precum și pe alte aeroporturi din zonele învecinate. Canalul rusesc Telegram SHOT, care citează frecvent surse din serviciile de securitate, a relatat că locuitorii din Votkinsk ar fi auzit cel puțin trei explozii și zgomot de drone. Pe rețelele sociale au circulat imagini și înregistrări video cu o coloană de fum ridicându-se deasupra orașului, însă autenticitatea acestora nu a fost confirmată oficial. Alte bloguri militare ruse au raportat un posibil atac și în regiunea Samara, unde ar fi izbucnit un incendiu la o uzină de prelucrare a gazelor. Autoritățile locale nu au emis, până la momentul publicării, un comunicat privind acest incident. Atacul, dacă se confirmă că a vizat uzina din Votkinsk, ar marca una dintre cele mai îndepărtate lovituri atribuite forțelor ucrainene asupra infrastructurii militare ruse, la mare distanță de linia frontului. [...]
Kremlinul ar pregăti noi recrutări involuntare ale rezerviștilor pentru a compensa pierderile din Ucraina , potrivit unei analize citate de Euronews , pe fondul dificultăților tot mai mari în completarea efectivelor armatei ruse. Măsura ar viza menținerea ritmului actual al operațiunilor militare, fără declararea unei mobilizări generale. Institutul pentru Studiul Războiului ( ISW ), organizație de analiză din SUA, susține că autoritățile ruse creează deja cadrul informațional și legislativ pentru reluarea recrutărilor etapizate ale rezerviștilor. Potrivit experților, Kremlinul ar încerca să normalizeze recrutările limitate, pentru a evita un nou val de nemulțumire publică, similar celui din septembrie 2022. În acest context, Duma de Stat a adoptat în primă lectură un proiect de lege care întărește sancțiunile pentru „denaturarea adevărului istoric” și „evitarea datoriei de a apăra patria”. ISW consideră că aceste modificări ar putea oferi o bază legală pentru urmărirea penală a celor care critică noile recrutări. În ultimele luni, Moscova a făcut mai mulți pași în această direcție: în octombrie 2025, guvernul a aprobat un proiect ce permite trimiterea rezerviștilor în afara Rusiei pentru misiuni speciale; în noiembrie 2025, Vladimir Putin a autorizat recrutarea pe tot parcursul anului; în decembrie 2025, un nou decret a permis recrutarea unui număr nespecificat de rezerviști pentru „stagii de pregătire” în 2026. Analiștii estimează că aceste măsuri ar putea facilita recrutarea discretă a rezerviștilor inactivi. Totodată, autoritățile trebuie să țină cont de presiunile economice interne, oficialii ruși afirmând că economia ar avea nevoie de încă 2,4 milioane de lucrători până în 2030. [...]
