Știri
Știri din categoria Apărare
Iranul ar fi semnat în secret un contract de circa 500 de milioane de euro cu Rusia pentru rachete antiaeriene portabile Verba, potrivit unor documente rusești scurse în presă, care descriu livrarea a 500 de lansatoare și 2.500 de rachete pe o perioadă de trei ani. Informațiile sunt prezentate de Financial Times (citat în materialul agregat din prompt), iar livrările ar urma să fie făcute în trei tranșe, în intervalul 2027–2029, după ce Iranul ar fi cerut oficial sistemele în iulie 2025.
Conform documentelor, negocierea ar fi fost purtată între Rosoboronexport, exportatorul de stat al Rusiei pentru armament, și reprezentantul din Moscova al instituției iraniene responsabile de logistică și achiziții militare. Contextul invocat este deteriorarea apărării aeriene iraniene după conflictul de 12 zile din iunie 2025, când Iranul și Israelul au avut schimburi intense de lovituri, iar SUA au atacat ulterior trei obiective nucleare iraniene, înainte de intrarea în vigoare a unui armistițiu pe 24 iunie 2025, potrivit cronologiilor citate în presa internațională.
Din informațiile scurse reiese că pachetul ar conține:
Sistemul 9K333 Verba este prezentat ca una dintre cele mai avansate soluții portabile rusești de apărare antiaeriană, cu un senzor multispectral menit să reducă eficiența contramăsurilor și să permită angajarea dronelor, rachetelor de croazieră și aeronavelor care zboară la joasă altitudine.
Dezvăluirea apare într-un context diplomatic tensionat, înaintea unor discuții anunțate privind dosarul nuclear iranian. În același timp, informațiile subliniază și încercarea Moscovei de a-și consolida relația cu Teheranul după criticile din Iran legate de lipsa unui sprijin concret din partea Rusiei în timpul conflictului din iunie 2025.
Analiști citați în relatările despre documente apreciază că sistemele Verba nu ar schimba fundamental echilibrul regional, dar ar putea complica operațiunile aeriene la altitudine joasă în cazul unor lovituri viitoare asupra țintelor din Iran.
Recomandate
Iranul ar urma să primească în câteva săptămâni până la 400 de lansatoare antiaeriene portabile din China , într-o achiziție de 60–70 de milioane de dolari (aprox. 270–320 milioane lei), care i-ar întări rapid apărarea la joasă altitudine după loviturile SUA și Israel, potrivit HotNews , care citează Reuters . Contractul vizează 300–400 de sisteme MANPADS (sisteme portabile de apărare antiaeriană), inclusiv rachete chinezești QW-12 și FN-16, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu acordul. Acordul ar fi fost semnat cu Zhongqing Baoshang International Investment , companie cu sediul în Hong Kong, descrisă de surse drept intermediar între partea iraniană și furnizorul chinez. De ce contează: un „strat” mobil de apărare, greu de neutralizat Miza operațională este creșterea rapidă a capacității Iranului de a lovi ținte aeriene care zboară la altitudini joase – aeronave, elicoptere și drone – cu sisteme ușor de dispersat și relocat. În contextul războiului din Orientul Mijlociu, sursa notează că luptele au scos la iveală limitele Iranului în protejarea obiectivelor militare și a infrastructurii strategice, mai ales în fața aeronavelor avansate și a munițiilor ghidate cu precizie. În material se arată că astfel de sisteme au fost folosite cu succes și de Ucraina în primele faze ale invaziei ruse, pentru a doborî avioane militare care zburau la altitudini joase și medii. Ce sisteme sunt vizate și ce pot face QW-12 și FN-16 sunt descrise ca sisteme sol-aer portabile, lansate de pe umăr și ghidate în infraroșu, destinate angajării țintelor la joasă altitudine. Experți citați în articol susțin că, deși QW-12 ar fi mai puțin performant decât variante mai noi (QW-18 și QW-19), poate oferi în continuare protecție eficientă pe rază scurtă, în special împotriva dronelor și a altor ținte care zboară jos. O sursă europeană din domeniul securității a declarat că autoritățile din țara sa sunt la curent cu mai multe contracte aflate în discuție privind posibila vânzare către Iran a unor sisteme din seria QW, inclusiv QW-12, QW-18 și QW-19. Livrare: rută aeriană, apoi tranzit prin Pakistan; detaliile pot fi schimbate Potrivit unui plan convenit, livrările ar urma să fie făcute inițial pe cale aeriană din Urumqi (vestul Chinei), apoi să tranziteze Pakistanul către Iran. Sursele au avertizat însă că, deși acordul ar fi fost semnat, calendarul, cantitățile și alte elemente de implementare pot suferi modificări. Două surse din serviciile occidentale de informații și un oficial iranian au mai spus că Teheranul a analizat și rute terestre, pentru transport mai discret al echipamentelor militare și al componentelor cu dublă utilizare, pentru a reduce riscul de perturbare a livrărilor. Reacții: Beijingul neagă, Trump spune că ar fi „surprinzător” Ministerul chinez de Externe a respins informațiile: „Relatările respective sunt complet nefondate. China a jucat în mod constant un rol în promovarea păcii și încheierea conflictului.” Întrebat separat, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Apărării, Jiang Bin, a spus că „nu este familiarizat cu situația respectivă”. La Washington, președintele american Donald Trump a declarat că ar fi surprinzător ca Iranul să primească astfel de echipamente din China, invocând asigurări pe care spune că le-a primit de la Xi Jinping că Beijingul nu se va implica în război de partea Iranului. Reuters a relatat anterior și despre negocieri pentru un posibil acord separat privind rachete de croazieră antinavă; agenția precizează că nu a putut stabili dacă acel acord a fost finalizat. [...]
Rusia ar fi trecut la producție în masă a rachetei de croazieră ușoare S8000 „Banderole”, ceea ce poate crește presiunea operațională asupra apărării aeriene ucrainene , inclusiv prin atacuri mai frecvente și mai ieftine, potrivit Mediafax , care citează informații ale Forțelor Aeriene Ucrainene preluate de presa ucraineană. După mai bine de un an de teste, Rusia ar fi început producția în masă a noii rachete, scrie Kyiv Post, iar arma este deja folosită în atacurile asupra Ucrainei, conform datelor transmise de partea ucraineană. Ritm de fabricație și rol tactic: „consumabil” pentru apărarea aeriană Un grup ucrainean de cercetare OSINT, OKA_GORA, susține că fabricile rusești ar produce în prezent cel puțin zece rachete „Banderole” pe zi, cu posibilitatea creșterii ritmului în perioada următoare, în funcție de rezultatele de pe câmpul de luptă. Potrivit informațiilor prezentate de partea ucraineană, Rusia ar fi folosit până acum „Banderole” și pentru a distrage atenția sistemelor de apărare aeriană înaintea atacurilor cu rachete mai puternice, ceea ce poate forța Ucraina să consume interceptori și resurse de monitorizare pe ținte mai ieftine. Caracteristici: cost mai mic, capabilități mai limitate „Banderole” este descrisă ca o rachetă de croazieră cu cost redus, construită cu componente provenite din China, Statele Unite și Coreea de Sud. Spre deosebire de rachetele de croazieră grele folosite de armata rusă, nu ar avea sisteme antibruiaj, nu ar putea urma traiectorii complexe și nu ar fi echipată cu contramăsuri pentru evitarea interceptării. Focosul ar fi de aproximativ 100–150 kg, de aproape trei ori mai mic decât la rachetele de croazieră convenționale, iar viteza ar fi între 480 și 600 km/h, sub intervalul obișnuit de 800–900 km/h indicat pentru rachetele grele rusești. Totuși, datele citate sugerează că profilul de zbor și semnătura termică a motorului pot face ca sistemele ucrainene de monitorizare să o identifice drept o rachetă de croazieră convențională. Diferența de cost față de Kh-101 și precizia estimată În comparație cu Kh-101, o rachetă de croazieră din arsenalul Rusiei estimată la aproximativ 1,5 milioane de dolari (aprox. 6,9 milioane lei) bucata, „Banderole” ar avea un cost de producție estimat între 150.000 și 300.000 de dolari (aprox. 690.000–1,38 milioane lei). Precizia ar fi însă mai redusă: capacitatea de a lovi la o distanță de aproximativ 20–30 de metri de ținta stabilită, potrivit informațiilor prezentate de partea ucraineană. Unde ar fi fost folosită recent Platforme de monitorizare a spațiului aerian consultate de Kyiv Post ar fi raportat, în noaptea de miercuri spre joi, atacuri cu rachete „Banderole” asupra orașelor Krivoi Rog și Nikolaev. Observatori ucraineni mai spun că, între iunie și mijlocul lunii iulie, Rusia a lansat frecvent salve de una până la trei astfel de rachete în bombardamente nocturne, iar din 15 iulie aproape în fiecare noapte ar fi fost detectate rachete venind din direcția Mării Negre, cu Odesa printre țintele principale. Autoritățile locale au anunțat anterior că forțele rusești lansează, în medie, între nouă și zece rachete pe noapte asupra Odesei și a porturilor Iliciovsk și Iujnîi, majoritatea fiind de tip „Banderole”. [...]
Rusia își mărește plafonul legal al armatei cu 26.000 de oameni, de la 1 august 2026 , o ajustare pe care analiștii o văd drept limitată, dar care menține deschisă discuția despre o posibilă mobilizare mai amplă, potrivit Focus . Decretul semnat de Vladimir Putin ridică „mărimea maximă” a forțelor armate ruse la 2.426.130 de persoane, cu 26.000 mai mult decât anterior, iar măsura intră în vigoare în august. De ce contează: semnal administrativ, nu încă o mobilizare „Institute for the Study of War” (ISW), un think tank din Washington, apreciază că această creștere este mai mică decât în anii trecuți, când efectivele au fost majorate cu peste 100.000 de posturi de fiecare dată. Din acest motiv, ISW califică pasul drept „marginal”. În același timp, publicația finlandeză Uusi Suomi susține că majorarea se înscrie într-o reformă structurală a armatei ruse începută în 2023, care include crearea de noi districte militare și unități suplimentare. Context: sensibilitatea politică a unei noi mobilizări Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte, Dmitri Medvedev , a negat existența unor planuri pentru o nouă mobilizare, însă, potrivit materialului, nu a reușit să elimine îngrijorările din populație. În toamna lui 2022, Putin a ordonat încorporarea a 300.000 de rezerviști, decizie care a provocat reacții puternice: proteste în mai multe zone și plecarea din țară a zeci de mii de persoane. De atunci, notează publicația, Kremlinul a evitat o nouă mobilizare, pe fondul costurilor sociale și politice asociate. [...]
Noul șef al armatei ucrainene mizează pe lovituri în adâncime pentru a eroda economia Rusiei , într-o linie operațională care poate influența atât ritmul sprijinului occidental, cât și riscurile de escaladare, potrivit HotNews . Mihailo Drapatîi a discutat telefonic cu comandantul suprem al forțelor aliate din Europa ale NATO, generalul american Alexus Grynkewich , la mai puțin de o săptămână de la preluarea funcției. Într-o postare pe rețelele de socializare, Drapatîi spune că i-a prezentat „în linii mari” viziunea pentru obținerea victoriei împotriva Rusiei și „capabilitățile militare necesare” pentru atingerea acestui obiectiv. O temă centrală a convorbirii a fost intensificarea atacurilor ucrainene asupra țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, precum și împiedicarea infiltrării trupelor ruse în liniile defensive ucrainene. „Abordări asimetrice” și ținte economice Generalul ucrainean a legat explicit campania de lovituri la distanță de un obiectiv economic: reducerea capacității Moscovei de a susține efortul de război. „Lucrăm la creșterea numărului de victime în rândul inamicului și la reducerea capacității economice a Moscovei. Folosim abordări asimetrice și tehnologii ucrainene în acest scop.” În context, „abordări asimetrice” înseamnă folosirea unor mijloace relativ ieftine și flexibile (precum dronele) pentru a lovi ținte cu valoare mare, fără a angaja direct forțe comparabile ca mărime și resurse. Ce efecte au avut până acum loviturile în adâncime Ucraina și-a intensificat în ultima perioadă atacurile cu drone și rachete asupra unor ținte aflate la sute de kilometri în spatele liniei frontului, în Rusia, notează Agerpres. Potrivit relatărilor din presa occidentală, Kievul ar fi beneficiat de sprijinul serviciilor de informații ale aliaților occidentali pentru unele atacuri cu rază lungă. HotNews menționează că atacurile ucrainene, inclusiv cele asupra rafinăriilor de petrol, au perturbat ocazional aprovizionarea cu combustibili în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate. În același timp, numărul victimelor civile provocate de aceste atacuri a crescut în ultimele săptămâni. Ucraina se apără împotriva invaziei ruse lansate în februarie 2022, cu sprijin militar și financiar din partea aliaților occidentali. [...]
Escaladarea militară SUA–Iran pune din nou în risc rutele petroliere din Strâmtoarea Ormuz , după ce armata americană a anunțat că a început atacuri asupra Iranului ca represalii pentru o tentativă de atac surpriză asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu, potrivit HotNews . Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis pe X că loviturile reprezintă „un răspuns puternic” la atacurile de marți ale Iranului asupra bazelor americane din Iordania și asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, o arteră maritimă critică pentru transportul de petrol din Golf. Ce a declanșat noul val de lovituri Potrivit relatării, ostilitățile s-au intensificat la o zi după ce conflictul s-a extins prin primele atacuri comune americano-saudite anunțate public, care ar fi vizat forțe intermediare iraniene din Irak. În paralel, după câteva zile de calm relativ, ambele părți ar fi oprit temporar atacurile, pe fondul unor discuții prezentate de Donald Trump drept „negocieri foarte prietenoase”, însă Teheranul a negat că ar avea loc negocieri. Cu câteva ore înainte de atacurile anunțate miercuri, Trump a spus că SUA vor riposta, afirmând la Casa Albă: „Îi vom lovi foarte tare, pentru că este rândul nostru să-i lovim”. Strâmtoarea Ormuz, din nou în centrul riscului operațional Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a susținut că a vizat o bază aeriană americană și un centru de comandă din Iordania „ca răspuns la actele de agresiune ale armatei americane care ucide copii”. Tot IRGC a afirmat că forțele navale au atacat trei petroliere în Strâmtoarea Ormuz, după ce acestea ar fi ignorat avertismentele și ar fi navigat pe o „rută nesigură și ilegală”. Pentru companii și piețe, miza imediată este riscul de întreruperi și costuri suplimentare de securitate și asigurare pe o rută descrisă în material drept „vitală” pentru regiunea Golfului. Context: conflict prelungit și tensiuni regionale HotNews notează că, atunci când SUA și Israelul au lansat atacuri militare asupra Iranului în februarie, Trump a spus că războiul va dura doar câteva săptămâni, însă conflictul ar dura deja de cinci luni. Separat, materialul menționează că Forțele de Mobilizare Populară (PMF) din Irak au declarat că cel puțin 20 de membri au fost uciși în atacuri americano-saudite asupra bazelor lor, iar președinția irakiană a condamnat bombardamentul ca fiind „un atac inacceptabil” și o încălcare a suveranității Irakului. Trump a declarat pentru Fox News că atacurile au fost „coordonate cu guvernul irakian”. Pe fundal rămâne rivalitatea de decenii dintre Arabia Saudită și Iran pentru influență regională, pe linii confesionale (sunniți vs. șiiți), care complică orice dezescaladare rapidă. [...]
Iranul susține că a introdus în luptă o dronă kamikaze cu reacție , iar mesajul implicit este că poate crește presiunea asupra apărării antiaeriene americane într-un moment în care Washingtonul caută spațiu pentru negocieri, potrivit Adevărul . Potrivit Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), noua generație a dronei Hadid 110 ar fi fost folosită pentru prima dată în ultimele două săptămâni, în atacuri asupra unor baze și nave militare americane din regiune. Informația apare pe fondul unei confruntări încă tensionate între Teheran și Washington, în condițiile în care discuțiile privind reducerea ostilităților rămân incerte; The Telegraph este citat de publicație în acest context. Ce schimbă Hadid 110 din perspectiva apărării antiaeriene Elementul central este trecerea la propulsie cu reacție, într-un portofoliu iranian în care multe drone de atac folosesc motoare cu elice și au viteze mai mici. Surse iraniene citate în material susțin că noul model poate depăși 500 km/h, ceea ce ar reduce fereastra de timp pentru detectare și interceptare. Lansarea ar folosi un propulsor cu combustibil solid pentru accelerare inițială, înainte ca motorul cu reacție să intre în funcțiune, ceea ce ar permite desfășurarea rapidă a operațiunilor, conform descrierii din articol. Cum ar încerca să „păcălească” radarele Specialiști militari iranieni susțin că drona a fost proiectată pentru o semnătură radar redusă (adică pentru a fi mai greu „văzută” de radar). Materialul menționează mai multe soluții de design: fuselaj cu design continuu, fără îmbinări vizibile; admisie de aer în formă de „S”, care ar ascunde paletele motorului (un element cu reflexie radar puternică); acoperire cu materiale care ar absorbi radiațiile radar. Combinația dintre viteză și aceste caracteristici ar diminua timpul disponibil sistemelor de apărare pentru detectare, urmărire și interceptare, potrivit prezentării iraniene. Datele de performanță invocate de Teheran Conform informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, Hadid 110 ar avea: focos de aproximativ 30 kg; rază de acțiune de circa 350 km; autonomie de aproximativ o oră. Adevărul notează că aceste performanțe ar permite lovirea unor obiective militare din apropierea coastelor Iranului, fără ca arma să fie una „strategică” cu rază foarte lungă. Contextul politic și miza negocierilor Teheranul afirmă că drona este produsă integral în Iran, deși analiști occidentali citați în material consideră că dezvoltarea unor astfel de sisteme ar putea beneficia de sprijin tehnologic extern. În plan intern, programele de drone și rachete balistice sunt controlate de IRGC, nu de armata regulată, iar fiecare nouă capacitate ar consolida influența Gardienilor Revoluției în arhitectura de securitate a țării, potrivit analizei prezentate. Prezentarea dronei vine într-o perioadă de relativă acalmie după două săptămâni de schimburi intense de atacuri, fără un acord oficial de încetare a focului. În același timp, Iranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și spune că nu va accepta ca Washingtonul să stabilească ritmul unui eventual armistițiu. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat: Iranul își va apăra interesele „atât timp cât va fi necesar”. El a mai spus că Teheranul discută cu Omanul despre gestionarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, fără implicarea Statelor Unite. De partea americană, președintele Donald Trump a afirmat că pauza actuală a operațiunilor militare urmărește crearea unui spațiu pentru reluarea negocierilor diplomatice. În plus, potrivit unor informații apărute în presa americană, oficialii de la Washington sunt preocupați de diminuarea stocurilor de rachete interceptoare folosite în apărarea antiaeriană, muniții considerate esențiale pentru contracararea unor amenințări precum noua dronă iraniană. În acest cadru, introducerea unei drone mai rapide și mai greu de detectat este văzută de analiști ca un element care poate influența echilibrul militar și negocierile dintre cele două state. Pentru context despre modernizarea altor capabilități iraniene, Adevărul trimite și la analiza despre racheta balistică Kheibar Shekan: Adevărul . [...]
