Știri
Știri din categoria Apărare
Oficiali ai IDF susțin că pot lovi până la 90% din industria de armament a Iranului în câteva zile, potrivit The Jerusalem Post. Un ofițer militar israelian de rang înalt a declarat sâmbătă că aproximativ 70% din componentele industriei militare iraniene ar fi fost deja avariate, iar obiectivul este creșterea acestui procent la circa 90% „în câteva zile”.
Conform ofițerului, campania a vizat infrastructura de rachete sol-sol și sol-aer, situri de producție ale ministerului apărării, facilități de fabricație pentru sisteme balistice și un comandament implicat în dezvoltarea armelor navale, a relatat Walla, citat de publicația israeliană. În același context, raportul menționează că unele dintre facilitățile lovite ar fi fost folosite și pentru aprovizionarea Hamas și Hezbollah.
Ofițerul a mai spus că loviturile urmăresc nu doar efecte operaționale imediate, ci și reducerea capacității viitoare de producție a regimului iranian prin perturbări economice. Totodată, el a afirmat că Israelul atacă ținte legate de programul nuclear iranian „în mod metodic” și că nu irosește muniția, adăugând că unele obiective au fost lovite din nou, inclusiv instalații din Arak, fără a comenta despre eventuale încercări de reluare a activității acolo.
„Două situri din Iran au fost atacate, inclusiv ceea ce a descris drept o instalație de uraniu și uzina de apă grea din Arak, despre care a spus că a fost folosită în dezvoltarea armelor nucleare.”
Mai târziu sâmbătă, purtătorul de cuvânt al IDF, generalul de brigadă Effie Defrin, a făcut declarațiile de mai sus, potrivit aceleiași surse. Separat, în Liban, IDF a transmis că operațiunile terestre continuă pentru extinderea liniei înaintate și destructurarea infrastructurii armate a Hezbollah; potrivit ofițerului citat, au fost lovite centre de comandă, sisteme de comandă și control și canale de finanțare, inclusiv bănci și benzinării, iar capacitatea zilnică de lansare ar fi scăzut de la circa 100 de lansări planificate pe zi la aproximativ 10.
Recomandate
Patru unități majore de producție de rachete balistice din Iran au fost avariate , iar cel puțin 29 de baze de lansare au fost afectate în primele patru săptămâni ale ofensivei americano-israeliene, potrivit Euronews România , care citează The Washington Post. De la începutul războiului, SUA și Israelul au efectuat mii de lovituri asupra unei game de ținte militare. Pe baza imaginilor din satelit și a evaluărilor unor experți militari care au analizat aceste date, atacurile ar fi distrus instalații de lansare de la suprafață, ar fi blocat temporar accesul la rachetele depozitate în subteran și ar fi împiedicat Iranul să producă rapid noi rachete. În același timp, experții consultați avertizează că programul iranian de rachete balistice nu a fost eliminat. O parte dintre ei susțin că este puțin probabil ca acest program să poată fi distrus complet, invocând capacitatea regimului de a reconstrui după atacuri anterioare și accesul la lanțuri de aprovizionare externe care pot înlocui echipamentele de producție pierdute. Un alt factor de incertitudine îl reprezintă utilizarea lansatoarelor mobile de rachete, al căror număr nu este cunoscut, potrivit sursei. Acest element complică evaluarea exactă a capacității de lansare rămase și a ritmului în care Iranul ar putea relua operațiunile la scară mai mare. Administrația Trump a prezentat distrugerea programului de rachete al Iranului drept un obiectiv central al războiului. În acest context, evaluările bazate pe imagini din satelit sugerează un impact semnificativ asupra infrastructurii, dar nu și o oprire definitivă a programului. [...]
Un atac iranian asupra bazei aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită a distrus avioane-cheie ale Forțelor Aeriene SUA și a rănit militari americani , potrivit The Jerusalem Post . Incidentul a avut loc în dimineața zilei de 27 martie 2026 și a implicat un atac coordonat cu rachete balistice și drone. Atacul a avut loc la aproximativ 100 de kilometri sud de capitala Riad și a provocat rănirea a 10 până la 12 militari americani, dintre care cel puțin doi sunt în stare gravă. Baza a fost atacată de mai multe ori de la începutul Operațiunii Epic Fury, iar la începutul lunii martie un alt atac a dus la decesul unui militar. Printre echipamentele distruse se numără un avion E-3 Sentry AWACS, esențial pentru supravegherea aeriană și coordonarea operațiunilor. De asemenea, au fost avariate și avioane de realimentare KC-135 Stratotanker, cruciale pentru susținerea operațiunilor aeriene de lungă durată ale SUA și Israelului. Importanța E-3 Sentry E-3 Sentry , un sistem de avertizare și control aeropurtat, este un avion modificat Boeing 707, recunoscut prin radarul său rotativ montat deasupra fuselajului. Acesta oferă supraveghere pe 360 de grade pe o rază de 400 de kilometri, permițând detectarea avioanelor, dronelor și lansărilor de rachete. Platforma a fost utilizată extensiv în operațiuni militare din anii 1970, inclusiv în conflictele din Golf și în războiul împotriva Statului Islamic. Pierderea unui E-3 în timpul unei campanii aeriene intense reduce capacitatea coaliției de a gestiona spațiul aerian și de a răspunde lansărilor de rachete iraniene. Heather Penney, fost pilot de F-16, a subliniat importanța acestor avioane, descriindu-le drept "maeștri ai șahului" care coordonează operațiunile aeriene. „Valoarea E-3 și a managerilor de luptă este că ei văd imaginea de ansamblu. Sunt maeștrii șahului, în timp ce [piloții de vânătoare] sunt nebunii”, a declarat Penney pentru revista Air and Space Forces. Capacitățile avansate de țintire ale Iranului Atacul a demonstrat capacitățile avansate de țintire ale Iranului, care ar beneficia de sprijinul de informații din partea aliaților precum China și Rusia. Precizia atacului sugerează că Iranul a avut acces la informații de înaltă calitate despre pozițiile și modelele operaționale ale aeronavelor de la baza Prince Sultan. Acest incident subliniază nu doar capacitatea Iranului de a lovi cu precizie, ci și abilitatea sa de a identifica și ataca platformele care permit operațiunile aeriene la scară largă ale SUA împotriva Republicii Islamice. Baza găzduiește și alte avioane de luptă, precum F-15E Strike Eagles și F-35A Lightnings, accentuând importanța strategică a locației. [...]
Israelul a început să raționalizeze utilizarea rachetelor de interceptare de ultimă generație pentru a-și conserva stocurile, pe fondul barajelor zilnice lansate de Iran, relatează Digi24 , care citează Wall Street Journal. Potrivit materialului, două rachete balistice iraniene au lovit recent orașele Dimona și Arad, după ce Israelul ar fi încercat fără succes să le intercepteze folosind versiuni modificate ale unor muniții mai puțin avansate. Joi, Israelul s-a confruntat cu un nou bombardament, localnicii raportând sirene continue și mai multe lovituri de rachete în diferite zone ale țării. În acest război, dar și în conflictul cu Iranul din iunie 2025, Israelul a folosit cu succes interceptori de ultimă generație din seria Arrow pentru a doborî rachete balistice. În perioada recentă, Israelul a utilizat și versiuni îmbunătățite ale sistemului David’s Sling (un sistem de apărare aeriană destinat, în principal, rachetelor cu rază scurtă), inclusiv împotriva unor ținte mai mari și cu rază mai lungă, însă cu rezultate mixte. Decizia de a apela la muniții cu capacități reduse este prezentată ca un semn al presiunii asupra apărării aeriene, în condițiile în care interceptoarele sunt scumpe și dificil de produs, iar Iranul folosește rachete și drone fabricate în masă. În paralel, SUA și Israelul ar fi redus o parte importantă din capacitatea Iranului de a lansa rachete, dar nu complet, ceea ce transformă conflictul și într-o competiție de rezistență a stocurilor de muniție. „Numărul de interceptori de orice tip este limitat. Pe măsură ce luptele continuă, stocul se diminuează. Și pe măsură ce se diminuează, trebuie să faci calcule mai atente cu privire la ce să folosești.” Conform articolului, Iranul a lansat peste 400 de rachete și sute de drone asupra Israelului de la începutul războiului, iar în ultimele săptămâni intensitatea atacurilor a rămas relativ constantă. Presiunea este amplificată de faptul că Hezbollah lansează zilnic zeci de proiectile către Israel, ceea ce obligă autoritățile să decidă, pentru fiecare amenințare, dacă o interceptează sau o lasă să cadă în zone neocupate și, dacă interceptează, cu ce sistem. În acest context, sistemul multistratificat de apărare aeriană al Israelului, dezvoltat în mare parte împreună cu SUA, funcționează cu tipuri diferite de muniții, fiecare optimizat pentru anumite amenințări. Raționalizarea interceptoarelor de vârf indică, implicit, o gestionare mai strictă a resurselor defensive pe termen scurt, pe măsură ce conflictul se prelungește. [...]
Forțele armate ale Statelor Unite au lansat peste 850 de rachete Tomahawk în patru săptămâni de conflict cu Iranul , conform Antena 3 CNN . Acest consum rapid de arme de precizie a generat îngrijorări la Pentagon, determinând discuții interne despre necesitatea de a asigura un stoc suficient pentru viitoarele operațiuni militare. Rachetele Tomahawk, folosite de pe nave și submarine, au fost un element central al atacurilor americane încă din Războiul din Golf din 1991. Cu o rază de acțiune de peste 1.600 de kilometri, acestea permit lovituri precise fără a expune piloții americani la riscuri. Totuși, producția anuală limitată face ca stocurile să fie insuficiente pentru un conflict de lungă durată. Îngrijorări la Pentagon Situația a declanșat dezbateri în cadrul Pentagonului și Congresului cu privire la strategia militară și riscurile asociate cu epuizarea stocurilor de rachete. Oficialii americani au subliniat necesitatea relocării unor rachete din alte regiuni, cum ar fi Indo-Pacific, și a intensificării producției pentru a evita o criză de resurse. "Armata americană are tot ce îi trebuie pentru a executa orice misiune, la timpul și locul ales de președinte și pe orice termen", a declarat Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, subliniind că analiza mass-media privind utilizarea armelor este eronată. Impactul asupra stocurilor Se estimează că SUA ar fi epuizat un sfert din stocurile sale de Tomahawk în doar patru săptămâni, ceea ce a forțat Marina să efectueze reaprovizionări chiar la bordul navelor implicate în operațiuni. Fiecare distrugător poate transporta zeci de rachete, iar capacitatea de reaprovizionare pe mare este în curs de dezvoltare. MacKenzie Eaglen, cercetător la American Enterprise Institute, estimează că, înainte de conflict, Marina avea între 4.000 și 4.500 de Tomahawk-uri. Alte estimări sugerează un număr mai mic, în jur de 3.000, din cauza utilizării în conflicte anterioare. Provocări și perspective Pe lângă Tomahawk-uri, forțele americane au lansat și peste 1.000 de rachete interceptoare de apărare aeriană ca răspuns la contraatacurile iraniene. Sistemele Patriot și THAAD, considerate printre cele mai avansate din lume, au fost utilizate intens, dar stocurile acestor arme rămân, de asemenea, limitate și nedezvăluite public. În concluzie, ritmul ridicat de consum al rachetelor Tomahawk și provocările logistice asociate subliniază necesitatea unei strategii pe termen lung pentru a asigura capacitatea de apărare a SUA în fața unor posibile conflicte viitoare. [...]
Pentagonul pregătește opțiuni pentru o „lovitură finală” în războiul cu Iranul , inclusiv folosirea forțelor terestre și o campanie masivă de bombardamente, potrivit Axios , care citează doi oficiali americani și două surse la curent cu discuțiile interne. Miza, notează publicația, este că o escaladare majoră devine mai probabilă dacă negocierile diplomatice nu avansează și mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă. În evaluarea unor oficiali americani, o demonstrație de forță care să încheie luptele ar putea crește pârghiile în eventuale discuții de pace sau i-ar oferi președintelui Donald Trump un rezultat pe care să-l prezinte drept victorie. În același timp, sursele Axios atrag atenția că Iranul influențează decisiv felul în care se poate termina conflictul, iar multe dintre scenariile discutate ar putea, de fapt, să prelungească și să intensifice confruntarea, în loc să o încheie rapid. În interviuri acordate Axios, oficiali și surse familiarizate cu discuțiile descriu patru variante principale de „lovitură finală” pe care Trump le-ar putea alege: invadarea sau blocada insulei Kharg (principalul nod al exporturilor petroliere iraniene), invadarea insulei Larak (un punct care sprijină controlul Iranului asupra Strâmtorii Hormuz), preluarea insulei Abu Musa și a altor două insule mai mici (controlate de Iran, dar revendicate și de Emiratele Arabe Unite) și blocarea ori capturarea navelor care exportă petrol iranian pe partea estică a Strâmtorii Hormuz. Separat, armata americană ar fi pregătit și planuri pentru operațiuni terestre în interiorul Iranului, cu obiectivul de a securiza uraniu îmbogățit la nivel înalt, depozitat în instalații nucleare. Alternativa discutată, potrivit Axios, ar fi lovituri aeriene la scară largă asupra acestor facilități, pentru a împiedica accesul Iranului la material. Axios arată că Trump nu a luat încă o decizie privind aceste scenarii, iar oficiali ai Casei Albe descriu orice potențiale operațiuni terestre drept „ipotetice”. Totuși, sursele publicației susțin că președintele este pregătit să escaladeze dacă discuțiile cu Iranul nu produc rezultate concrete în curând, inclusiv prin punerea în aplicare a amenințării de a bombarda centrale electrice și infrastructură energetică, pentru care Teheranul a avertizat că va riposta masiv în zona Golfului. Pe fondul acestor semnale, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a avertizat miercuri că Trump este gata să lovească „mai dur ca niciodată” dacă nu se ajunge la un acord. În paralel, sunt așteptate întăriri americane în Orientul Mijlociu, inclusiv mai multe escadrile de avioane de luptă și mii de militari; o unitate expediționară de pușcași marini ar urma să ajungă în această săptămână, iar o alta este în curs de dislocare, în timp ce elementul de comandă al Diviziei 82 Aeropurtate a primit ordin să se deplaseze în regiune împreună cu o brigadă de infanterie de câteva mii de militari. De cealaltă parte, oficiali iranieni spun că nu au încredere în demersul de negociere al lui Trump și îl văd ca pe o acoperire pentru atacuri surpriză. Președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a scris pe X că informațiile iraniene indică pregătirea unei operațiuni de ocupare a uneia dintre insulele Iranului, cu sprijinul unei țări din regiune, și a avertizat că, în cazul unei acțiuni, „toată infrastructura vitală” a acelei țări ar urma să fie lovită fără limită. În același timp, o sursă implicată în eforturile de organizare a negocierilor a declarat pentru Axios că Pakistan, Egipt și Turcia încearcă în continuare să aranjeze o întâlnire între părți, iar deși Iranul a respins lista inițială de cerințe a SUA, nu a exclus complet negocierile, însă neîncrederea rămâne obstacolul principal. [...]
Un atac iranian asupra bazei aeriene americane Prince Sultan a rănit cel puțin 12 soldați , potrivit HotNews.ro , care citează presa americană și AFP. Doi dintre militarii răniți sunt în stare gravă, iar atacul ar fi produs și avarii la aeronave. Atacul a vizat baza aeriană Prince Sultan din Al-Kharj, la sud-est de Riad, și a fost executat cu cel puțin o rachetă și mai multe drone, notează The New York Times și The Wall Street Journal , citând surse anonime. Conform WSJ, militarii se aflau într-o clădire a bazei în momentul loviturii, iar incidentul a avut loc vineri, 27 martie. Aceleași informații indică faptul că mai multe avioane de realimentare în zbor ar fi fost avariate. Potrivit contului OSINTdefender de pe X, imagini din satelit ar sugera că o aeronavă KC-135 Stratotanker (avion-cisternă pentru realimentare în aer) ar fi fost distrusă și că alte aparate ar fi putut fi avariate, însă aceste detalii nu sunt confirmate oficial. Pentagonul și Comandamentul Central al SUA nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii ale AFP, mai scrie HotNews.ro. În contextul conflictului cu Iranul început pe 28 februarie, 13 militari americani au fost uciși până acum, iar peste 300 au fost răniți; armata americană a transmis vineri că 273 dintre răniți s-au întors deja la datorie. [...]
