Știri
Știri din categoria Apărare
Europa nu este încă pregătită să se apere singură, iar dependența de garanțiile SUA rămâne un punct critic pentru flancul estic al NATO, potrivit declarațiilor ministrului apărării din Estonia, Hanno Pevkur, citate de The Jerusalem Post.
Pevkur a spus, într-un interviu acordat Reuters la Vilnius (Lituania), că Estonia „nu are nicio îndoială” că Statele Unite ar interveni pentru a-și apăra aliații dacă Rusia ar ataca. În același timp, oficialul a avertizat că Europa nu este, în prezent, pregătită să țină piept militar Moscovei pe cont propriu.
Ministrul estonian a subliniat că, în opinia sa, NATO nu se va prăbuși, argumentând că SUA au nevoie de Europa pentru capacitatea lor militară la fel de mult cum Europa are nevoie de SUA. El a comparat tensiunile actuale din alianță cu o „căsnicie” de lungă durată, în care apar inevitabil diferențe și probleme ce trebuie gestionate.
În plan practic, Pevkur a indicat că statele NATO trebuie să investească mai mult în apărare și a afirmat că majoritatea membrilor nu respectă acordul de anul trecut al liderilor NATO privind creșterea cheltuielilor la cel puțin 5% din PIB, nivel cerut de președintele american Donald Trump. Estonia ar urma să aloce 5,1% din PIB în acest an, unul dintre cele mai ridicate procente din alianță.
Declarațiile vin după ce Trump a amenințat în această lună că ar putea retrage SUA din alianță, invocând refuzul unor membri europeni de a trimite nave pentru deblocarea Strâmtorii Hormuz, în apropiere de Iran. Alianța a fost, de asemenea, „zdruncinată” de planurile lui Trump privind preluarea Groenlandei de la Danemarca, aliat NATO.
Separat, serviciile de informații estoniene au avertizat în februarie că Rusia ar stoca deja muniție pentru viitoare războaie după încheierea conflictului din Ucraina. Rusia a respins drept „nonsens” acuzațiile unor lideri europeni potrivit cărora ar putea ataca NATO.
Pevkur a mai spus că NATO ar trebui să se concentreze pe sprijinirea încheierii conflictului din Iran, argumentând că o astfel de evoluție ar putea permite SUA să își mute mai mult atenția înapoi către Ucraina. Pentru regiunea sa, a punctat el, Ucraina rămâne „principala problemă”.
Recomandate
Avertismentul SUA privind o posibilă armă nucleară antisatelit a Rusiei ridică miza pentru securitatea infrastructurii spațiale, de care depind comunicațiile, navigația și o parte din operațiunile economice moderne , într-un moment în care Europa discută accelerarea producției de armament și creșterea cheltuielilor de apărare, potrivit Adevărul . Generalul Stephen Whiting, șeful Comandamentului Spațial al SUA, a declarat într-un interviu acordat publicației The Times că administrația Trump privește cu „mare îngrijorare” informațiile potrivit cărora Rusia ar analiza desfășurarea pe orbită a unei arme antisatelit nucleare. Un astfel de scenariu, descris de oficial ca un „Pearl Harbor în spațiu”, ar putea pune în pericol sateliții aflați pe orbită joasă a Pământului și ar genera „haos la scară planetară”. În relatarea Adevărul este menționat și Daily Mail. „Rusia rămâne o putere spațială sofisticată și continuă să investească în arme capabile să opereze în acest domeniu.” De ce contează: sateliții, o infrastructură critică Miza nu este doar militară. O degradare masivă a sateliților ar afecta servicii esențiale, iar Whiting a indicat deja un tip de presiune care se vede în prezent: bruiajul comunicațiilor prin satelit și al sistemelor GPS, „la o scară care pune în pericol inclusiv aviația civilă”. Generalul a explicat că, în evaluarea sa, Moscova ar căuta astfel de opțiuni pe fondul unui dezechilibru perceput față de SUA și NATO în armamentul convențional, încercând să compenseze prin neutralizarea capacităților spațiale ale adversarilor. Whiting nu a detaliat însă sursele care stau la baza acestor informații. Implicații de reglementare și reacții politice Dacă planurile s-ar confirma, ar reprezenta o încălcare gravă a Tratatului privind spațiul cosmic , la care Rusia este parte, și ar semnala o nouă etapă a acțiunilor agresive în spațiu, potrivit articolului. În paralel, liderii UE și NATO discută accelerarea producției de armament în Europa, pe fondul incertitudinilor legate de angajamentul SUA față de alianță. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte : „Trebuie să investim mai mult, să producem mai mult și să facem acest lucru mai rapid.” În același context, Mark Rutte a afirmat că „o Europă mai puternică înseamnă un NATO mai puternic” și că discuțiile au vizat inclusiv sprijinul pentru Ucraina și protejarea infrastructurii critice. Ce urmează Potrivit textului, oficialii NATO indică producția industrială de apărare drept unul dintre subiectele centrale ale viitorului summit al alianței, programat la Ankara. În același timp, mesajul SUA rămâne că europenii ar trebui să preia o parte mai mare din responsabilitatea apărării convenționale, pentru ca Washingtonul să se poată concentra pe alte amenințări, precum China. [...]
Cehia riscă să rateze pragul NATO de 2% din PIB la Apărare , deși premierul Andrej Babiš susține că guvernul va face „tot ce este necesar” pentru a-și respecta angajamentele, pe fondul disputelor interne privind ce cheltuieli pot fi contabilizate ca apărare, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute după o întâlnire la Praga cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Babiš a spus că obligațiile în cadrul NATO sunt „o prioritate” și că țara își va îndeplini ținta de 2% din PIB, însă a indicat că nu urmărește ținte mai ridicate, invocând alte priorități, precum sănătatea. Bugetul revizuit: mai puțini bani la Ministerul Apărării În planul bugetar revizuit pentru 2026, promovat de partidul ANO al lui Babiš după preluarea puterii în decembrie, alocarea pentru Ministerul Apărării a fost redusă la 154,8 miliarde de coroane (7,49 miliarde de dolari, aprox. 34,5 miliarde lei), echivalentul a 1,73% din PIB, sub propunerea guvernului anterior. Guvernul susține, însă, că per total a alocat aproape 2,1% din PIB pentru apărare. Disputa de fond: ce intră la „cheltuieli de apărare” în criteriile NATO Autoritatea de supraveghere fiscală a Cehiei și președintele Petr Pavel (fost oficial NATO) au avertizat că unele cheltuieli incluse de guvern — precum proiecte rutiere — ar putea să nu îndeplinească criteriile NATO. În acest scenariu, cheltuielile efective ar putea rămâne sub angajamentul de 2% din PIB. Presiune înaintea summitului NATO din iulie Mark Rutte nu a comentat direct nivelul cheltuielilor cehe, dar a confirmat că subiectul a fost discutat. El a argumentat că majorarea cheltuielilor este necesară pentru a asigura „forțele, resursele și capacitățile” cerute de securitatea aliaților. În context, țările europene membre NATO s-au angajat anul trecut să crească cheltuielile la 3,5% din PIB, plus 1,5% pentru alte investiții relevante pentru apărare, în următorul deceniu. În iulie, aliații se reunesc la un summit la Ankara, unde va fi evaluat modul în care alianța își îndeplinește planurile, potrivit lui Rutte. Separat, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat luna trecută, după aprobarea bugetului în camera inferioară a Parlamentului ceh, că toți aliații „trebuie să-și aducă contribuția”. [...]
Marea Britanie a ridicat de la sol două avioane Typhoon după ce un aparat neidentificat s-a îndreptat spre spațiul aerian britanic, într-un incident care alimentează din nou presiunea operațională asupra apărării aeriene în contextul tensiunilor cu Rusia, potrivit Focus . Avioanele Royal Air Force (RAF) au decolat marți din nordul Scoției pentru a monitoriza și, dacă ar fi fost necesar, a opri aeronava. Un purtător de cuvânt al RAF a precizat însă că interceptarea nu a mai fost necesară, deoarece aparatul a rămas în afara spațiului aerian al Regatului Unit. Ce se știe despre aeronava vizată Identitatea aeronavei nu a fost confirmată oficial. Totuși, The Telegraph și portalul itv.com au relatat că ar fi putut fi vorba despre un bombardier rusesc cu rază lungă de acțiune, mențiune pe care autoritățile britanice nu au validat-o public. În această ipoteză, episodul s-ar înscrie într-o serie mai lungă de acțiuni considerate provocatoare în proximitatea Regatului Unit, notează publicația. Context: episoade recente invocate în jurul Regatului Unit Focus enumeră mai multe incidente atribuite activității militare ruse în zonă: în 2020, două aeronave rusești Tupolev Tu-142 au fost interceptate înainte de a intra în spațiul aerian britanic; în 2026, armata britanică a monitorizat trei submarine rusești în apele britanice; tot în 2026, Kremlinul ar fi trimis o fregată în Canalul Mânecii pentru a escorta o navă din așa-numita „flotă din umbră” (rețele de transport folosite pentru a ocoli restricții). Focus îl menționează și pe Keir Starmer , premierul Marii Britanii, ca fiind unul dintre cei mai activi susținători ai Ucrainei, element care poate amplifica sensibilitatea Londrei la astfel de incidente. [...]
UE și NATO vor să-și coordoneze mai strâns investițiile și producția de armament în Europa , într-o mișcare cu miză directă pentru finanțarea și capacitatea industrială a apărării, pe fondul riscului politic ca SUA să-și reducă angajamentul în Alianță, potrivit Euronews . Ursula von der Leyen a transmis, după întâlnirea de joi de la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , că obiectivul este accelerarea efortului european: investiții mai mari, producție mai mare și livrare mai rapidă. Cei doi au convenit și „să lucreze în strânsă colaborare” pentru pregătirea summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie. Presiunea politică din SUA împinge Europa spre reînarmare și capacitate proprie Contextul este tensionat de declarațiile repetate ale lui Donald Trump la adresa aliaților europeni și de amenințările privind o posibilă retragere a SUA din NATO. Trump a scris săptămâna trecută, după o întâlnire la Washington cu Mark Rutte: „NATO nu a fost acolo când am avut nevoie de ei și nu vor fi acolo când vom avea din nou nevoie de ei”. Potrivit materialului, președintele american îi acuză pe europeni inclusiv că ar fi refuzat să ajute Washingtonul în războiul din Orientul Mijlociu, purtat împreună cu Israelul, iar Mark Rutte a încercat să-l calmeze în ultimele luni. În paralel, Rutte a punctat public ideea că o Europă mai puternică înseamnă un NATO mai puternic. 150 de miliarde de euro în credite și primele plăți așteptate în mai Pe partea de finanțare, Bruxellesul a decis să sprijine reînarmarea statelor UE în fața amenințării ruse, inclusiv prin credite totale de 150 de miliarde de euro (aprox. 750 de miliarde de lei). Primele plăți ar urma să aibă loc în luna mai, potrivit lui Kubilius, citat în articol. În plus, sunt anunțate „alte măsuri de susținere”, cu accent pe IMM-uri, care „se confruntă frecvent cu dificultăți pentru a aduna fonduri” — un semnal că viitoarele programe ar putea viza mai direct lanțul de furnizori și capacitățile de producție din industria europeană de apărare. Pentru context, Euronews amintește și un material separat despre presiunile lui Trump asupra NATO: Euronews . [...]
SUA avertizează că vor întârzia livrări de armament deja contractate de state europene , pe fondul epuizării stocurilor americane în contextul războiului din Iran , potrivit HotNews , care citează informații transmise de Reuters pe baza a trei surse familiarizate cu discuțiile. Întârzierile ar urma să afecteze mai multe țări europene, inclusiv state din regiunea baltică și din Scandinavia, spun sursele citate. Discuțiile nu sunt publice, iar persoanele au vorbit sub protecția anonimatului. Ce livrări sunt vizate Conform informațiilor, o parte dintre armele care ar putea fi amânate au fost cumpărate prin programul american Foreign Military Sales (FMS) – mecanism prin care guvernele achiziționează echipamente militare din SUA – însă nu au fost încă livrate. Sursele indică faptul că amânarea este „probabilă”, fără a detalia tipurile de armament sau noile termene. De ce contează: presiune pe planificarea operațională și pe contracte Mesajul transmis europenilor sugerează că prioritățile de consum și reîntregire a stocurilor SUA, accelerate de conflictul cu Iranul, pot împinge în spate livrări deja contractate. Pentru statele care își bazează planificarea de apărare pe calendare de livrare ferme, astfel de întârzieri pot complica atât pregătirea operațională, cât și bugetarea și secvențierea altor achiziții. Casa Albă, Pentagonul și Departamentul de Stat nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a transmite puncte de vedere oficiale, potrivit aceleiași relatări. [...]
Australia ridică ținta de cheltuieli militare la 3% din PIB până în 2033 , ceea ce implică un efort bugetar suplimentar de 53 de miliarde de dolari australieni în următorii 10 ani, potrivit G4Media . Miza economică este dublă: creșterea presiunii pe finanțele publice și redirecționarea de resurse către programe de înzestrare și tehnologie, într-un context regional mai tensionat. În termeni comparați, suplimentarea anunțată este de 38 de miliarde de dolari americani (aprox. 175 miliarde lei) în deceniul următor. Din total, 14 miliarde de dolari australieni urmează să fie alocate în plus în următorii patru ani, conform comunicatului citat în articol. Schimbare de metodologie: aliniere la definiția NATO Pentru a ajunge la noua țintă, Australia a modificat modul de calcul al bugetului apărării, aliniindu-l la definiția NATO, care include și cheltuieli conexe, precum pensiile, notează Bloomberg, citat de G4Media. Ajustarea de metodologie contează pentru comparațiile internaționale și pentru modul în care guvernul își justifică nivelul de efort în raport cu aliații. Chiar și cu această recalibrare, nivelul de 3% rămâne sub ținta de 3,5% din PIB cerută anul trecut de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, mai arată materialul. Unde se duc banii: accent pe drone și pe postura de descurajare O parte din fonduri va merge către tehnologia dronelor: între 2 și 5 miliarde de dolari australieni vor fi investiți direct în acest segment, potrivit informațiilor din articol. (Sursa nu detaliază calendarul exact al acestor investiții sau programele concrete.) Pe plan strategic, Australia și-a ajustat orientarea militară după venirea la putere a guvernului laburist în 2022, cu un accent mai puternic pe descurajare și apărare în Indo-Pacific , pe fondul rivalității în creștere dintre SUA și China. Contextul invocat de guvern: „cele mai amenințătoare circumstanțe” de după 1945 Ministrul Apărării, Richard Marles , a justificat majorarea prin deteriorarea mediului de securitate și prin erodarea normelor internaționale care limitau folosirea forței. „Australia se confruntă cu cele mai complexe și amenințătoare circumstanțe strategice de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.” „Normele internaționale care odinioară limitau folosirea forței și a coerciției militare continuă să se erodeze”. Marles a indicat și creșterea activității militare chineze în proximitatea Australiei, susținând că desfășurările Armatei Populare de Eliberare „au crescut ca frecvență și capacitate” în ultimii doi ani și că tendința va continua. Din perspectivă economică, anunțul fixează un cadru multianual de cheltuieli care va influența prioritățile bugetare până în 2033, însă articolul nu oferă detalii despre impactul asupra deficitului, sursele de finanțare sau eventuale tăieri/realocări în alte capitole bugetare. [...]
