Știri
Știri din categoria Apărare
Europa nu este încă pregătită să se apere singură, iar dependența de garanțiile SUA rămâne un punct critic pentru flancul estic al NATO, potrivit declarațiilor ministrului apărării din Estonia, Hanno Pevkur, citate de The Jerusalem Post.
Pevkur a spus, într-un interviu acordat Reuters la Vilnius (Lituania), că Estonia „nu are nicio îndoială” că Statele Unite ar interveni pentru a-și apăra aliații dacă Rusia ar ataca. În același timp, oficialul a avertizat că Europa nu este, în prezent, pregătită să țină piept militar Moscovei pe cont propriu.
Ministrul estonian a subliniat că, în opinia sa, NATO nu se va prăbuși, argumentând că SUA au nevoie de Europa pentru capacitatea lor militară la fel de mult cum Europa are nevoie de SUA. El a comparat tensiunile actuale din alianță cu o „căsnicie” de lungă durată, în care apar inevitabil diferențe și probleme ce trebuie gestionate.
În plan practic, Pevkur a indicat că statele NATO trebuie să investească mai mult în apărare și a afirmat că majoritatea membrilor nu respectă acordul de anul trecut al liderilor NATO privind creșterea cheltuielilor la cel puțin 5% din PIB, nivel cerut de președintele american Donald Trump. Estonia ar urma să aloce 5,1% din PIB în acest an, unul dintre cele mai ridicate procente din alianță.
Declarațiile vin după ce Trump a amenințat în această lună că ar putea retrage SUA din alianță, invocând refuzul unor membri europeni de a trimite nave pentru deblocarea Strâmtorii Hormuz, în apropiere de Iran. Alianța a fost, de asemenea, „zdruncinată” de planurile lui Trump privind preluarea Groenlandei de la Danemarca, aliat NATO.
Separat, serviciile de informații estoniene au avertizat în februarie că Rusia ar stoca deja muniție pentru viitoare războaie după încheierea conflictului din Ucraina. Rusia a respins drept „nonsens” acuzațiile unor lideri europeni potrivit cărora ar putea ataca NATO.
Pevkur a mai spus că NATO ar trebui să se concentreze pe sprijinirea încheierii conflictului din Iran, argumentând că o astfel de evoluție ar putea permite SUA să își mute mai mult atenția înapoi către Ucraina. Pentru regiunea sa, a punctat el, Ucraina rămâne „principala problemă”.
Recomandate
Cheltuielile pentru arme nucleare ale celor nouă state cu astfel de capabilități au urcat cu 19% în 2025, până la 119 miliarde de dolari (aprox. 547 miliarde lei), iar SUA au fost principalul motor al creșterii , potrivit unui raport citat de Reuters . Saltul a dus la cel mai ridicat nivel al cheltuielilor de când International Campaign to Abolish Nuclear Weapons (ICAN) urmărește anual aceste date, din 2020. Creșterea din 2025 este descrisă de ICAN drept un record în seria sa de monitorizare și vine pe fondul intensificării programelor de modernizare a arsenalelor, în special în SUA, care își majorează cheltuielile militare în ansamblu și își reconstruiește arsenalul nuclear. SUA, peste restul statelor la un loc Statele Unite au cheltuit 69,2 miliarde de dolari (aprox. 318 miliarde lei) pentru arme nucleare în 2025, mai mult decât toate celelalte state cu arme nucleare la un loc, și au înregistrat și cea mai mare creștere anuală: +22%, potrivit raportului ICAN. China pe locul doi, Marea Britanie trece înaintea Rusiei În clasamentul cheltuielilor, China a fost a doua, cu o creștere de 7% până la 13,5 miliarde de dolari (aprox. 62 miliarde lei). Marea Britanie a depășit Rusia și a devenit al treilea cel mai mare cheltuitor, după o creștere de 17% la 12,6 miliarde de dolari (aprox. 58 miliarde lei). Rusia a cheltuit 9,5 miliarde de dolari (aprox. 44 miliarde lei), în creștere cu 6%. Context: cine este ICAN ICAN, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2017 , militează pentru eliminarea totală a armelor nucleare. Raportul său urmărește cheltuielile celor nouă state cu arme nucleare: SUA, Rusia, China, Franța, Marea Britanie, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel. [...]
Doborârea dronei în Letonia ridică nivelul de alertă operațională pe flancul estic al NATO , după ce avioane aliate au intervenit împotriva unui aparat care a intrat în spațiul aerian leton dinspre Rusia, potrivit Digi24 . Armata letonă a anunțat că avioane de vânătoare ale NATO au doborât drona, iar originea aparatului nu a fost stabilită imediat. Înainte de interceptare, autoritățile au emis avertizări pentru locuitorii din estul țării să se adăpostească, alertă care a fost ridicată după doborâre. Ce s-a întâmplat și ce măsuri au fost luate Potrivit armatei letone, incidentul a implicat o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Letoniei venind dinspre Rusia. Mesajul public al armatei a fost transmis pe platforma X: „Avioanele de vânătoare aliate au doborât cu succes o dronă care a intrat în spațiul aerian al Letoniei!” În paralel, autoritățile au cerut populației din regiunile estice să rămână în interior „din cauza amenințării”, iar ulterior au anunțat încheierea alertei. Context: o serie de incidente la granița estică a Europei Evenimentul este prezentat ca parte a unei succesiuni de incidente de securitate în apropierea frontierei estice a Europei, în condițiile în care, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice. În acest context, mai multe drone militare ucrainene ar fi pătruns accidental în spațiul aerian al Finlandei, Letoniei, Lituaniei și Estoniei, notează TVP World (citat de Digi24). Digi24 amintește și un incident din luna mai, când un pilot român aflat într-o misiune NATO de poliție aeriană în regiunea baltică a doborât cu un avion F-16 o dronă suspectată că provenea din Ucraina, deasupra Estoniei. De ce contează: presiune operațională și risc de escaladare Astfel de intruziuni cu drone în spațiul aerian al statelor vecine Rusiei alimentează temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele nordice ale NATO. Din perspectivă operațională, incidentul arată că misiunile de poliție aeriană și procedurile de reacție rapidă rămân în regim de utilizare reală, nu doar de descurajare, pe flancul estic. [...]
Rusia își dispersează avioanele A-50U pe aeroporturi civile pentru a reduce riscul loviturilor cu drone , potrivit Libertatea , care citează analiza grupului AviVector bazată pe imagini satelitare. Mutarea indică o presiune operațională tot mai mare asupra aviației ruse de „avertizare timpurie” (AWACS – platforme care detectează ținte aeriene la distanță și coordonează operațiuni). Dispersarea pe infrastructură civilă: ce s-a observat în imagini satelitare Conform datelor prezentate, Rusia ar muta constant aeronavele A-50U pe aeroporturi civile din Regiunea Militară Centru, ca măsură de protecție împotriva atacurilor ucrainene cu drone . La 4 iunie, opt aeronave erau la baza Ivanovo Severny (la 700 km de Ucraina), iar un alt aparat era retras la baza Vorkuta Sovetsky din Republica Komi, la aproape 2.400 km de graniță, relatează Defense România (citată de Libertatea). În plus, ar fi fost detectate trei aeronave pe aerodromuri civile: Aeroportul Begishevo (Republica Tatarstan); Aeroportul Celiabinsk; Aeroportul Nijnevartovsk (Districtul Autonom Hantî-Mansi). De ce contează: risc operațional și costuri indirecte pentru aeroporturi Tactica folosește infrastructura civilă ca „paravan” pentru protejarea unor platforme considerate valoroase și greu de înlocuit. În plan operațional, asta înseamnă dispersare, relocări frecvente și integrarea unor active militare în zone cu trafic civil, cu potențiale efecte asupra funcționării aeroporturilor și asupra personalului. Libertatea notează că, potrivit analiștilor, un A-50U identificat pe Aeroportul Celiabinsk ar fi fost transferat acolo în intervalul 1–2 iunie 2026, iar în luna martie alte două aparate de același tip ar fi fost staționate pe același aerodrom. Tensiuni cu operatorii aeroportuari: plângere către Putin Practica ar fi generat tensiuni la nivel înalt. La finalul lunii mai 2026, pe site-ul Airports of Regions (descris ca cel mai mare holding aeroportuar din Rusia) a apărut o scrisoare adresată lui Vladimir Putin, semnată, cel mai probabil, de CEO-ul Evgheni Ciudnovski , care critică decizia armatei de a disloca echipamente militare pe aeroporturi civile. Documentul reclamă, între altele, că armata ar folosi pistele civile pentru a ascunde avioane de vânătoare și muniție, exploatând infrastructura de pasageri, iar personalul civil ar lucra „sub teroare și presiuni”, fiind obligat să execute ordine militare. Context: trei A-50 pierdute de Rusia de la începutul războiului Mutările vin pe fondul pierderilor suferite de Rusia în această categorie de aeronave. Conform articolului, Ucraina ar fi eliminat trei astfel de aparate de la începutul războiului, pierderi considerate greu de înlocuit, chiar dacă forțele ruse ar fi recepționat recent un nou A-50U. Seria menționată include: 14 ianuarie 2024: un A-50 doborât deasupra Mării Azov; 23 februarie 2024: o a doua pierdere, într-o ambuscadă antiaeriană cu un sistem Patriot; 1 iunie 2025: un A-50U distrus la sol, în operațiunea ucraineană „Spyder Web”, descrisă ca atac masiv cu drone FPV, care a vizat simultan și bombardiere strategice. [...]
Intercepția cu rachetă a unei drone deasupra Letoniei arată presiunea operațională tot mai mare asupra apărării aeriene NATO , într-un context în care incidentele legate de drone „se revarsă” tot mai des peste granițe, potrivit TWZ . Imaginile apărute pe rețelele sociale surprind doborârea unei drone de către un avion francez Rafale, în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană în statele baltice. Forțele Aeriene și Spațiale Franceze au confirmat că avioanele Rafale dislocate în Lituania au fost ridicate de la sol după o incursiune a dronei și că aparatul a fost identificat înainte de a fi doborât deasupra unei zone nelocuite. Într-un mesaj publicat pe X, armata franceză a descris incidentul drept o demonstrație a angajamentului Franței pentru securitatea flancului estic al Europei. Ce s-a întâmplat și ce arată imaginile Conform relatării, circulă cel puțin două clipuri video cu angajarea țintei: într-unul se vede lansarea unei rachete aer-aer de către Rafale, cu o dâră vizibilă de fum, urmată de detonare la câteva secunde; într-un altul, filmat dintr-un unghi diferit, apare imediat după doborâre. În ambele materiale se observă încă o urmă pe cer, dar publicația notează că nu este limpede dacă provine de la o lansare anterioară de rachetă sau de la urma de condens a unui alt avion aflat la altitudine diferită. În configurația uzuală pentru Baltic Air Policing , Rafale este înarmat cu rachete MICA (rachete aer-aer cu rază dincolo de contact vizual), care pot avea căutător radar activ sau infraroșu. TWZ menționează o rază maximă raportată de circa 37 de mile (aprox. 60 km). Cronologia alertei în Letonia și originea probabilă a dronei Forțele Armate letone au oferit detalii suplimentare despre alertă. Potrivit acestora, la ora 9:20 (ora locală) a fost emisă o alertă „galbenă” pentru districtele Ludza, Balvi și Aluksne, ceea ce a dus la decolarea avioanelor NATO. La 9:40, nivelul a fost ridicat la „portocaliu” pentru districtele Ludza și Rēzekne, moment în care a fost confirmat că o dronă intră în spațiul aerian leton. Un purtător de cuvânt militar a declarat pentru Reuters că drona ar fi intrat în Letonia dinspre Rusia. La 10:05, armata letonă a confirmat că avioane NATO se aflau deasupra districtului Rēzekne și că o dronă „străină” a fost doborâtă deasupra parohiei Berzgale. TWZ notează că Berzgale este la mai puțin de 20 de mile (aprox. 32 km) de cea mai apropiată frontieră cu Rusia. De ce contează: costuri, tactici și „straturi” de apărare Incidentul oferă o imagine rară, filmată, a modului în care avioane de vânătoare moderne sunt folosite pentru a doborî drone deasupra teritoriului aliat. TWZ subliniază însă o problemă operațională: astfel de interceptări pot fi ineficiente din perspectiva raportului cost-efect, din cauza diferenței de cost dintre o dronă și o rachetă aer-aer. În acest context, publicația arată că Ministerul francez al Apărării are planuri de a introduce pe Rafale o capabilitate anti-dronă cu cost mai redus „până la vară”, iar testele pentru un container cu rachete de 68 mm ghidate laser au început deja. Pe fondul proliferării dronelor capabile să parcurgă sute sau mii de mile, NATO a accelerat lucrul la apărări „stratificate”, care includ apărare antiaeriană terestră cu rază scurtă, război electronic și alte tehnologii anti-dronă. Chiar și așa, avioanele de vânătoare rămân o opțiune de ultim resort, mai ales când este necesară identificarea vizuală sau când există o amenințare imediată. În ultimii ani au existat și alte doborâri de drone în regiune în cadrul Baltic Air Policing, inclusiv un incident din 19 mai, când un F-16 românesc a doborât o dronă ucraineană deasupra Estoniei după ce a intrat în spațiul NATO, „probabil” din cauza interferențelor de război electronic rusesc, potrivit relatării. TWZ notează că, de această dată, este pentru prima oară când un astfel de incident este surprins pe cameră. [...]
Armata SUA a testat în Europa dronele de atac HX-2 ale companiei germane Helsing , un semnal că firma încearcă să intre pe piața americană , potrivit Axios . Exercițiile au avut loc în Lituania, unde militarii americani au folosit dronele pentru a identifica și lovi ținte, într-un cadru de instruire axat pe contracararea dronelor. Testele s-au desfășurat în cadrul Project Flytrap , un exercițiu de tip „counter-drone” (anti-dronă) la Pabradė Training Area. Cel puțin o lansare de HX-2 apare în imagini publicate chiar de armată, iar într-o fotografie separată, generalul Christopher Donahue, șeful U.S. Army Europe and Africa, este surprins lângă o cutie de transport pentru HX-2. Ce arată testul: utilizare dincolo de „dronă kamikaze” Alex Miller, directorul tehnologic al armatei SUA, a spus că Helsing a participat „în forță” la Flytrap, cu ingineri de hardware și software, alături de multe alte companii. El a precizat că HX-2 a fost folosită inițial ca sistem de atac „one-way” (muniție care lovește ținta fără a se întoarce) și pentru contracararea dronelor, dar utilizatorii cu care a discutat au folosit-o și în alte roluri: platformă de recunoaștere; muniție „loitering” (care poate sta în așteptare în zonă înainte de atac), inclusiv în condiții de bruiaj, datorită viziunii computerizate (capabilitate de identificare și urmărire a țintelor cu ajutorul procesării la bord). Rezultate și context operațional În exercițiu, 17 drone Helsing au înregistrat 15 lovituri reușite și două aproape-ratări, conform sursei. Per total, la această ediție Flytrap au fost efectuate 200 de zboruri cu drone, iar exercițiul a pornit ca un instrument pentru a evalua capabilități anti-dronă la nivelul unităților de manevră. De ce contează pentru industrie Axios notează că episodul poate indica o pătrundere a Helsing în piața americană, pe fondul reînarmării europene. În paralel, compania, fondată în 2021 și cu sediul la München, se apropie de o rundă de finanțare de 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,5 miliarde lei), care ar evalua-o la 18 miliarde de dolari (aprox. 82,8 miliarde lei). [...]
Prăbușirea FCAS obligă Germania să-și refacă rapid strategia industrială pentru viitorul avion de luptă , iar Berlinul ia în calcul noi alianțe care pot redesena lanțurile europene de producție din apărare, potrivit Mediafax . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a spus că guvernul poartă de „mai multe luni” discuții cu „diverși actori” pentru alternative, dar a refuzat să indice public ce proiect ar putea rezulta și cine l-ar conduce. Declarațiile sale sunt atribuite de Mediafax agenției Bloomberg. Un oficial german a indicat că proiectul Future Combat Air System (FCAS) , estimat la 100 de miliarde de euro, a intrat în impas după ce companiile implicate nu au reușit să ajungă la un acord, concluzie la care ar fi ajuns cancelarul Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron. De ce s-a blocat proiectul: controlul industrial și cerințe diferite Conflictul a fost, în principal, între Dassault Aviation și Airbus (care reprezenta interesele Germaniei și Spaniei). Potrivit informațiilor citate, Dassault a dorit să controleze dezvoltarea avionului, în timp ce Airbus nu a acceptat un rol secundar. Pe lângă disputa industrială, au existat și divergențe de cerințe: Franța ar fi urmărit un avion capabil să opereze de pe portavioane și să transporte armament nuclear, cerințe pe care partea germană nu le considera necesare. Opțiunile Berlinului: parteneri europeni sau aderarea la GCAP Germania analizează mai multe piste pentru un proiect alternativ fără Franța, au afirmat surse pentru Bloomberg. Variantele menționate sunt: Spania și Suedia , ca potențiali parteneri într-o formulă alternativă; aderarea la proiectul GCAP , derulat de Marea Britanie, Italia și Japonia . Pistorius a declarat că sfârșitul FCAS „nu a fost chiar o surpriză” și a susținut că relațiile franco-germane nu sunt „tensionate”. Totodată, el a indicat că Germania are „o serie de proiecte mai mici și mai mari” deja în derulare sau care urmează să fie lansate. [...]
