Știri
Știri din categoria Apărare
Statele Unite vor disloca în România aproximativ 400–500 de militari și mai multe echipamente de supraveghere și realimentare în aer, care vor fi amplasate temporar în două baze aeriene, Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Detaliile au fost oferite de surse oficiale citate de HotNews, după aprobarea solicitării americane în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Dislocarea va avea caracter temporar, pentru aproximativ 90 de zile, iar o eventuală prelungire ar necesita o nouă decizie a CSAT. Echipamentele vor fi aduse împreună cu personalul militar care le va opera.
Deși inițial s-a discutat doar despre baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, solicitarea Statelor Unite vizează în realitate două baze aeriene din România:
Potrivit surselor citate, distribuirea echipamentelor între cele două baze ține de considerente logistice, inclusiv capacitatea pistelor și numărul de aeronave care pot opera simultan.
Printre resursele militare care urmează să fie trimise în România se numără:
Președintele Nicușor Dan a declarat că aceste echipamente sunt „non-cinetice”, adică nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis, și au rol defensiv. Potrivit acestuia, sistemele vor funcționa în corelare cu infrastructura de securitate existentă, inclusiv cu sistemul antirachetă de la Deveselu.
În prezent, în România sunt staționați aproximativ 1.100–1.200 de militari americani, majoritatea la baza Mihail Kogălniceanu. La Câmpia Turzii se află deja un detașament american de aproximativ 100–150 de militari, care operează drone MQ-9 Reaper.
Autoritățile române spun că dislocarea suplimentară de forțe nu schimbă nivelul actual al amenințărilor, dar face parte din măsurile de securitate adoptate în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Recomandate
Parlamentul României a aprobat amplasarea unor trupe și echipamente militare americane noncinetice , după solicitarea transmisă de președintele Nicușor Dan în urma consultărilor din Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Decizia a fost luată miercuri, 11 martie 2026, în plenul reunit al Parlamentului. Măsura permite dislocarea temporară pe teritoriul României a unor echipamente militare americane considerate neofensive, precum avioane de realimentare în aer, sisteme de supraveghere și echipamente de comunicații satelitare, care ar urma să fie integrate în arhitectura de securitate a NATO din regiune. Propunerea a venit din partea premierului României, a fost discutată în CSAT și transmisă Parlamentului de către șeful statului pentru aprobare. Înainte de vot, solicitarea a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. În plen, inițiativa a fost adoptată cu 272 de voturi pentru , din totalul parlamentarilor prezenți la ședință. La începutul dezbaterilor au fost înregistrați 337 de parlamentari din cei 436 în funcție. Dezbaterile au fost marcate de tensiuni. Parlamentari ai partidelor AUR, SOS și POT au întrerupt în repetate rânduri ședința prin proteste și huiduieli, iar în final nu au participat la vot. Liderul AUR, George Simion , a criticat decizia și a susținut că nu există suficiente garanții privind caracterul exclusiv defensiv al echipamentelor sau privind numărul militarilor care ar putea fi staționați în România. În schimb, reprezentanții coaliției de guvernare au susținut măsura. Sorin Grindeanu a declarat în plen că aprobarea solicitării americane reprezintă „un gest firesc și necesar” și transmite un semnal că România își respectă angajamentele din cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite și din cadrul NATO. Potrivit explicațiilor prezentate anterior de președintele Nicușor Dan , echipamentele sunt noncinetice , adică nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis și au rol defensiv. Printre acestea se numără aeronave de realimentare în aer, sisteme de monitorizare și comunicații satelitare corelate inclusiv cu infrastructura militară existentă, precum baza de la Deveselu. Contextul deciziei este legat de evoluțiile de securitate din regiune și de tensiunile din Orientul Mijlociu, care au determinat NATO și Statele Unite să își ajusteze prezența militară pe flancul estic al alianței. [...]
Toți cei șase membri ai echipajului unui avion militar american de realimentare au murit , după ce aeronava s-a prăbușit în vestul Irakului în timpul unei misiuni de luptă legate de operațiunile militare împotriva Iranului. Informația a fost confirmată de Comandamentul Central al SUA (Centcom), potrivit BBC . Aeronava implicată este un KC-135 Stratotanker , un avion folosit pentru realimentarea în aer a altor aparate de luptă, esențial pentru misiuni militare pe distanțe lungi. Accidentul s-a produs joi, iar inițial au fost găsite patru dintre victime. Ulterior, operațiunile de căutare au confirmat că toți cei șase membri ai echipajului au murit . Accident în timpul unei misiuni militare Potrivit armatei americane, avionul era implicat în operațiunile militare desfășurate în contextul conflictului dintre SUA, Israel și Iran. Incidentul a implicat două aeronave, însă cea de-a doua a reușit să aterizeze în siguranță . Autoritățile americane au precizat că: prăbușirea nu a fost provocată de foc inamic ; nici foc prietenesc nu este considerat responsabil; circumstanțele exacte ale accidentului sunt încă investigate. Numele victimelor nu au fost făcute publice imediat, pentru a permite notificarea familiilor. Rolul aeronavei KC-135 KC-135 Stratotanker este unul dintre cele mai vechi și importante avioane din flota de realimentare a forțelor aeriene americane. Modelul a fost construit de Boeing în anii 1950 și 1960 și este utilizat pentru: realimentarea avioanelor de luptă în aer; extinderea razei de acțiune a bombardierelor și aeronavelor militare; susținerea operațiunilor aeriene pe distanțe mari. Un echipaj tipic include pilot, copilot și operatorul sistemului de realimentare. Pierderi în conflictul actual Prăbușirea aeronavei ridică bilanțul oficial al militarilor americani morți în conflictul actual din Orientul Mijlociu la 13 persoane . Armata SUA a pierdut cel puțin patru aeronave de la începutul războiului. În paralel, Israelul a anunțat noi lovituri aeriene asupra unor ținte din Iran, inclusiv în zona capitalei Teheran, în timp ce tensiunile regionale continuă să afecteze piețele energetice și securitatea transportului maritim din Golf. [...]
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și ministrul român al Apărării, Radu Miruță, au vizitat baza aeriană de la Fetești , unde funcționează centrul internațional de instruire pentru piloții de avioane F-16, inclusiv militari ucraineni. Vizita a avut loc joi și a vizat consolidarea cooperării în domeniul apărării, potrivit informațiilor publicate de Biziday . Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, situată la Borcea, în județul Călărași, găzduiește programul de pregătire pentru piloții care urmează să opereze avioane de luptă F-16. În cadrul vizitei, cei doi oficiali s-au întâlnit cu personalul militar al bazei și cu cursanții centrului de instruire, unde sunt pregătiți și piloți ucraineni, ca parte a sprijinului oferit de statele aliate pentru modernizarea forțelor aeriene ale Ucrainei. Discuții despre securitatea regională Pe agenda întâlnirii s-au aflat mai multe subiecte legate de cooperarea militară dintre România și Ucraina, dar și de evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre. Oficialii au discutat în special despre: continuarea programelor de instruire pentru piloții ucraineni pe avioane F-16; consolidarea capacităților de apărare pe flancul estic al NATO; cooperarea dintre statele aliate în contextul războiului din Ucraina. Oficialii prezenți la vizită La activitatea organizată la baza aeriană de la Borcea au mai participat și reprezentanți ai conducerii militare din România: Oficial Funcție Gheorghiță Vlad șeful Statului Major al Apărării Leonard Baraboi șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Potrivit ministrului român al Apărării, vizita președintelui ucrainean la centrul de instruire pentru F-16 transmite un semnal privind cooperarea strânsă dintre România și Ucraina în domeniul securității. Oficialul a subliniat că acest tip de colaborare reflectă coordonarea dintre parteneri în fața provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre și contribuie la întărirea apărării pe flancul estic al NATO . Centrul de pregătire pentru piloții de F-16 din România a devenit în ultimii ani unul dintre punctele importante ale programelor de instruire organizate de statele aliate pentru susținerea capacităților aeriene ale Ucrainei. [...]
Un avion militar american de realimentare s-a prăbușit în vestul Irakului , iar o operațiune de salvare a fost declanșată pentru a găsi echipajul aeronavei, potrivit informațiilor publicate de The Telegraph . Incidentul a avut loc joi, 12 martie 2026, când un avion de tip Boeing KC-135 Stratotanker , folosit pentru realimentarea în aer a altor aeronave militare, s-a prăbușit într-o zonă din vestul Irakului în circumstanțe care nu au fost deocamdată clarificate de autoritățile americane. Aeronava aparține Forțelor Aeriene ale Statelor Unite și este utilizată frecvent în operațiuni militare pentru a extinde autonomia avioanelor de luptă sau a bombardierelor. KC-135 este unul dintre cele mai vechi și mai folosite avioane de realimentare din flota americană, fiind în serviciu încă din anii 1950, dar modernizat în repetate rânduri pentru a rămâne operațional în misiuni moderne. Potrivit informațiilor inițiale, armata americană a confirmat prăbușirea avionului și a anunțat că a fost lansată imediat o misiune de căutare și salvare pentru a localiza membrii echipajului și pentru a securiza epava aeronavei. Autoritățile nu au oferit deocamdată detalii despre numărul persoanelor aflate la bord sau despre eventuale victime. Zona din vestul Irakului unde s-a produs incidentul este una în care armata americană a desfășurat de-a lungul anilor operațiuni militare și misiuni de sprijin aerian. În astfel de misiuni, avioanele de realimentare precum KC-135 sunt esențiale pentru menținerea în aer a altor aeronave pentru perioade îndelungate. Deocamdată, oficialii militari americani au precizat că este prea devreme pentru a stabili cauza prăbușirii. O anchetă oficială urmează să fie deschisă pentru a determina dacă incidentul a fost provocat de o defecțiune tehnică, de condițiile de zbor sau de alți factori operaționali. [...]
Mai multe state NATO își retrag nave și avioane din exercițiul militar din Arctica , pe fondul escaladării conflictului cu Iranul, ceea ce obligă aliații să redirecționeze resurse spre Orientul Mijlociu. Potrivit Yahoo News , exercițiul „Cold Response 2026”, desfășurat între 9 și 19 martie în nordul Norvegiei și Finlandei, continuă cu aproximativ 25.000 de militari din 14 țări, însă unele dintre cele mai importante echipamente militare planificate au fost retrase în ultimele săptămâni. Exercițiul „ Cold Response ” este organizat o dată la doi ani și are rolul de a testa capacitatea NATO de a opera în condiții arctice. În 2026, manevrele au loc într-un context geopolitic complicat, deoarece conflictul izbucnit în Orientul Mijlociu la 28 februarie a determinat mai multe state membre să își redistribuie rapid forțele militare. Echipamente retrase de mai multe state NATO Mai multe decizii luate de aliați au redus vizibil amploarea componentelor aeriene și navale ale exercițiului: Statele Unite au retras un escadron de avioane de luptă F-35 înainte de începerea exercițiului. Franța a redirecționat portavionul nuclear Charles de Gaulle către Marea Mediterană. Italia a rechemat distrugătorul de apărare aeriană Andrea Doria , trimis inițial pentru participarea la exercițiu. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat la începutul lunii martie că portavionul și grupul său de luptă au fost trimiși în estul Mediteranei pentru a proteja rutele maritime și cetățenii francezi din regiune, în contextul extinderii conflictului. Prezența militară rămâne totuși semnificativă Chiar dacă unele echipamente au fost retrase, exercițiul continuă la scară largă. Aproximativ 4.000 de pușcași marini americani participă în continuare la manevre, alături de mii de militari din Finlanda și Suedia. În nordul Finlandei operează circa 7.500 de soldați , în cadrul scenariilor de luptă și cooperare în condiții arctice. Oficialii norvegieni au precizat că schimbările au fost anunțate din timp și că obiectivele principale de instruire nu vor fi afectate. Tensiunea dintre Arctica și Orientul Mijlociu Situația evidențiază dilema strategică a NATO: consolidarea flancului nordic – importantă în contextul activității militare crescute a Rusiei în Arctica – trebuie acum echilibrată cu nevoia urgentă de forțe în Orientul Mijlociu. Exercițiul din acest an face parte din noul cadru operațional Arctic Sentry , lansat de Alianță pentru coordonarea operațiunilor din regiunea polară. Analiștii citați de Norwegian SciTech News subliniază că situația arată cât de interconectată rămâne planificarea militară europeană cu cea a Statelor Unite, iar izbucnirea unui conflict major într-o altă regiune poate schimba rapid prioritățile strategice ale alianței. [...]
Comandamentul Central al SUA a avertizat civilii iranieni să părăsească imediat porturile din Strâmtoarea Hormuz , după ce marina Iranului ar fi amplasat nave militare în zone civile, transformând aceste porturi în posibile ținte militare. Avertismentul a fost transmis miercuri, 11 martie 2026, de armata americană, potrivit Mediafax . Comandamentul Central al SUA ( CENTCOM ) susține că Iranul utilizează porturi civile de-a lungul strâmtorii pentru desfășurarea unor operațiuni militare care ar putea amenința transportul maritim internațional. Din acest motiv, armata americană a transmis un avertisment public prin care îi îndeamnă pe civili să evite imediat aceste zone. Potrivit oficialilor americani, porturile civile folosite în scopuri militare își pierd statutul de obiective protejate , devenind ținte legitime conform dreptului internațional. CENTCOM a precizat că situația pune în pericol viețile unor persoane neimplicate în conflict și a recomandat în mod explicit ca: docherii și personalul administrativ din porturi să se retragă din zonele în care operează nave militare; echipajele navelor comerciale să evite apropierea de echipamentele și ambarcațiunile armatei iraniene; civilii să părăsească instalațiile portuare cât mai rapid. Armata americană a transmis că nu poate garanta siguranța civililor aflați în aceste zone, dar susține că va lua toate măsurile posibile pentru a limita victimele colaterale în eventualitatea unor operațiuni militare. Tensiunile din zonă s-au intensificat în ultimele zile. Marți seara, armata SUA a anunțat că a lovit 16 ambarcațiuni iraniene folosite pentru plasarea de mine maritime în apropierea Strâmtorii Hormuz. Zona este una strategică pentru comerțul global cu energie, fiind una dintre principalele rute prin care se transportă petrol din Golful Persic către piețele internaționale. Escaladarea situației vine în contextul conflictului mai amplu din Orientul Mijlociu și al avertismentelor lansate anterior de Washington, care a cerut Iranului să îndepărteze minele navale amplasate în strâmtoare, amenințând cu consecințe militare severe în cazul în care traficul maritim internațional ar fi blocat. [...]
