Știri
Știri din categoria Apărare
Finlanda pregătește modificarea legislației pentru a permite importul și transportul de arme nucleare, o schimbare majoră de politică de apărare determinată de noul context de securitate din Europa după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit Politico. Inițiativa a fost anunțată de ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, care a declarat că actuala lege, adoptată în 1980, nu mai corespunde statutului țării de membru NATO.
Oficialul a explicat că legislația existentă interzice în prezent armele nucleare pe teritoriul Finlandei, însă guvernul intenționează să o relaxeze pentru a permite importul, transportul și depozitarea temporară a acestor armamente, dacă situația de securitate o va impune. Totuși, Häkkänen a subliniat că nu există planuri pentru desfășurarea permanentă de focoase nucleare în Finlanda.
Finlanda a devenit membră NATO în 2023, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Țara nordică are peste 1.000 de kilometri de frontieră cu Rusia, iar în ultimii ani și-a accelerat programele de apărare și cooperarea militară cu aliații occidentali.
Ministrul Apărării a declarat că actuala legislație nu reflectă realitățile geopolitice și nici obligațiile pe care Finlanda le are ca stat membru al Alianței Nord-Atlantice.
Finlanda este semnatară a Tratatului de Neproliferare Nucleară din 1968, iar schimbarea legislativă nu ar modifica acest statut. În prezent, în Europa există două state cu propriile arme nucleare:
În același timp, Statele Unite mențin focoase nucleare în mai multe state NATO prin sistemul de „partajare nucleară”, inclusiv:
Schimbarea discutată la Helsinki vine într-un moment în care mai multe state europene își reevaluează strategiile de apărare. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat recent intenția de a crește numărul focoaselor nucleare ale Franței și de a consolida cooperarea nucleară cu partenerii europeni, inclusiv prin desfășurarea temporară a unor aeronave capabile să transporte armament nuclear.
Pentru Finlanda, noua legislație ar reprezenta un pas important în integrarea completă în structurile de apărare ale NATO și în consolidarea capacității de descurajare militară la frontiera estică a Alianței.
Recomandate
Imaginile din satelit indică o consolidare militară rusă la granița cu NATO , iar evaluările din statele nordice plasează următorii 1–3 ani drept intervalul cu „cel mai mare risc” de confruntare, potrivit Libertatea , care citează Focus Online și un raport al postului danez DR. Miza imediată pentru NATO este una operațională: capacitatea de descurajare și reacție rapidă în zona Mării Baltice, considerată vulnerabilă în scenarii de escaladare. Ce arată imaginile și unde se concentrează schimbările Conform raportului DR citat în material, imagini recente surprinse prin satelit ar indica apariția unor noi baze militare și extinderea celor existente pe un arc geografic care se întinde „din nordul Norvegiei până în sudul Lituaniei”. În acest context, Marko Eklund, fost ofițer al serviciilor secrete finlandeze, a declarat pentru DR că Rusia ar urmări să creeze spațiu pentru „zeci de mii de soldați suplimentari”. Publicația notează și un reper concret din imagini: corturi militare la baza Kamenka , la aproximativ 60 km de granița cu Finlanda. De ce contează: fereastra de risc și presiunea pe postura NATO Experți din servicii de informații și din NATO din Suedia, Norvegia, Finlanda și Danemarca ar fi confirmat constatările, iar estimările lor indică următorii 1–3 ani ca interval cu „cel mai mare risc” pentru o posibilă confruntare între Rusia și NATO în Europa, potrivit Focus Online. În paralel, materialul menționează o evaluare separată a expertului militar Carlo Masala, care avertizează că un atac rusesc asupra NATO „ar putea avea loc până în 2029”. În același timp, surse DR ar fi indicat că nu există o decizie imediată a Kremlinului privind un atac asupra teritoriului NATO, deși pregătirile militare pentru o potențială confruntare ar fi în desfășurare. Semnale de tensiune în Marea Baltică Libertatea enumeră o serie de incidente și activități recente în regiune, prezentate ca indicii ale tensiunilor în creștere: interferențe GPS masive deasupra sudului Mării Baltice, Gotland, Bornholm și a statelor baltice; observarea frecventă a navelor rusești în apele teritoriale ale Suediei, Germaniei, Danemarcei, Estoniei și Finlandei; interceptări repetate ale aeronavelor rusești de către avioane de luptă NATO în spațiul aerian al Mării Baltice; prezența navelor rusești în apropierea parcurilor eoliene, terminalelor de LNG (gaz natural lichefiat) și bazelor militare; atacuri hibride, inclusiv atacuri cibernetice și drone suspecte, care ar fi vizat operatori de energie și porturi din Estonia, Letonia și Polonia; exerciții militare rusești în Kaliningrad, inclusiv scenarii de blocadă a Mării Baltice și atacuri asupra teritoriilor NATO. Ce efective ar viza Rusia și ce vulnerabilități admite NATO După încheierea războiului din Ucraina, Rusia ar intenționa să staționeze aproximativ 115.000 de soldați, majoritatea trupe de luptă, în apropierea granițelor NATO, potrivit lui Marko Eklund, citat de DR. În același material, generalul-locotenent Thomas Nilsson, șeful serviciilor de informații militare suedeze, este citat cu o evaluare directă: „Este cu siguranță o amenințare pe care ar trebui să o luăm în serios.” Tot DR, citat de Libertatea, relatează că ofițeri NATO ar fi recunoscut deficiențe la nivelul forțelor convenționale terestre, navale și aeriene, dar și în zona tehnologiei spațiale și a sistemelor autonome. Un ofițer NATO este citat astfel: „Ne lipsesc forțele convenționale pe uscat, pe apă și în aer. Ne lipsesc tehnologia și infrastructura spațială, la care fiecare țară europeană ar trebui să aibă acces. Și ne lipsesc sistemele autonome pe uscat, pe apă și în aer.” Reacția Moscovei Ambasadorul Rusiei în Danemarca, Vladimir Barbin, a respins acuzațiile privind mobilizarea trupelor, catalogând declarațiile drept „o minciună” și negând intenția de a ataca state NATO, potrivit materialului. În lipsa unor confirmări independente prezentate în articol, concluziile rămân cele ale experților și instituțiilor citate, însă ele conturează o presiune operațională crescândă asupra NATO în nordul Europei și în bazinul Mării Baltice, inclusiv prin nevoia de a acoperi rapid vulnerabilități recunoscute la nivel de capabilități convenționale și tehnologice. [...]
Ucraina susține că are un avantaj de 1,5 la 1 față de Rusia la dronele FPV , atât ca producție, cât și ca utilizare, iar diferența s-ar fi mărit în ultimele luni, potrivit unei evaluări făcute de comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , citată de Kyiv Post . Miza este una operațională: superioritatea la drone ieftine și numeroase poate schimba rapid raportul de forțe pe linia frontului și în adâncimea dispozitivului rusesc. Sîrski a afirmat că Ucraina „nu este inferioară” Rusiei în competiția de tehnologie, inovație și capacitate de producție, iar „în unele domenii este înainte”, într-un mesaj publicat pe Telegram după o analiză lunară a capabilităților de război cu drone. Volum de lovituri: 180.000 de ținte verificate într-o lună În luna mai, unitățile ucrainene de drone ar fi lovit aproape 180.000 de ținte rusești „verificate”, cu 12,7% mai mult decât în aprilie, potrivit lui Sîrski. Tot în mai, Ucraina ar fi distrus aproximativ 4.000 de drone rusești de tip Shahed, o creștere de 27% față de luna anterioară, pe fondul intensificării lansărilor de drone asupra Ucrainei. În același interval, forțele ucrainene ar fi vizat circa 10.000 de poziții ale operatorilor ruși de drone. Extinderea atacurilor în adâncime: ținte până la 200 km în spatele frontului Sîrski a mai spus că loviturile ucrainene la nivel operațional și tactic „în adâncime” au produs rezultate, menționând că în mai au fost executate aproape 2.000 de atacuri cu sisteme de tip „mid-strike” (capabilități de lovire la distanțe intermediare). Printre țintele lovite s-ar fi numărat 414 sedii, puncte de comandă, zone de concentrare a trupelor și alte obiective militare de valoare ridicată. Potrivit lui Sîrski, înființarea unor centre de coordonare dedicate în cadrul corpurilor de armată ar fi îmbunătățit cooperarea între diferite arme și ar fi crescut eficiența loviturilor asupra țintelor aflate la până la 200 km în spatele liniei frontului. Roboții tereștri: utilizare în creștere, dar cu blocaje la aprovizionare Pe segmentul sistemelor robotice terestre, comandantul ucrainean a indicat o utilizare mai frecventă pentru logistică, livrări de muniție și evacuarea răniților în sectoare periculoase. Platformele robotice ar fi efectuat 12.500 de misiuni doar în luna mai. În același timp, Sîrski a recunoscut existența unor probleme de aprovizionare și achiziții care au limitat extinderea acestor sisteme de la începutul anului, apreciind că potențialul lor ar putea fi „mult mai mare”. Rusia, dificultăți la recrutarea operatorilor de drone Sîrski a avertizat că Rusia continuă să copieze inovații tehnologice și organizaționale ucrainene, însă ar avea probleme de personal în forțele sale de drone. Citând informații ale serviciilor de informații militare ucrainene, el a spus că Rusia ar fi recrutat 14.500 de persoane în unități de drone de la începutul lui 2026, adică aproximativ 21% din ținta anuală. Încercările de a atrage studenți ar fi rămas, de asemenea, sub așteptări. Datele prezentate nu pot fi verificate independent din materialul citat, însă ele conturează o direcție: Ucraina încearcă să transforme avantajul industrial și de organizare în drone FPV într-un avantaj operațional măsurabil, atât pe front, cât și asupra logisticii și comandamentelor rusești din spatele acestuia. [...]
NATO discută accelerarea achizițiilor și redistribuirea apărării aeriene pentru a contracara amenințările cu drone asupra României , pe fondul temerilor că infrastructura critică din Marea Neagră – inclusiv proiectul Neptun Deep – ar putea deveni țintă, potrivit Mediafax , care citează Politico. Aliații au discutat miercuri, într-o reuniune cu ușile închise a celor 32 de ambasadori NATO, o propunere pentru un program accelerat de cumpărare de drone. Dezbaterea vine la câteva zile după ce prăbușirea unei drone rusești într-un bloc de apartamente din România, la sfârșitul lunii trecute, a rănit două persoane și a declanșat un apel al Bucureștiului pentru accelerarea livrărilor de apărare aeriană ale NATO. Ce se pregătește pentru summitul NATO de la Ankara În discuțiile interne, aliații au analizat dacă NATO ar trebui să achiziționeze urgent mai multe drone pentru misiuni de poliție aeriană deasupra statelor membre aflate pe flancul estic. Potrivit sursei citate, există presiune pentru a transforma tema dronelor în „inițiative concrete” care să poată fi agreate la summitul liderilor NATO din 7-8 iulie, la Ankara . Președintele României, Nicușor Dan, a transmis după întâlnire că riscurile de securitate rămân ridicate în regiune și că este necesară consolidarea prezenței și capabilităților NATO în România. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în Marea Neagră. Prin urmare, este important ca NATO să își consolideze prezența și capabilitățile în România.” Tot el a afirmat că, în cadrul discuției, „s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone”, astfel încât măsurile de sprijin pentru aliații afectați să poată fi aprobate la summitul de luna viitoare. Miza operațională: protecția infrastructurii critice, inclusiv Neptun Deep Aliații au semnalat explicit riscuri la adresa infrastructurii critice din Marea Neagră, inclusiv proiectul românesc Neptun Deep, evaluat la 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), care „urmează să intre în funcțiune anul viitor”, potrivit diplomaților citați. În material se precizează și că producția este programată să înceapă în 2027, iar proiectul este derulat de Romgaz și Petrom (controlată de OMV). În acest context, țările au discutat dacă structurile militare ale NATO ar trebui să intensifice monitorizarea amenințărilor aeriene și navale la adresa acestor instalații, inclusiv a celor reprezentate de drone. Oficiali militari naționali reuniți săptămâna trecută la comandamentul NATO din Mons (Belgia) și-ar fi exprimat deschiderea pentru mutarea unor mijloace suplimentare de apărare aeriană, cu scopul de a monitoriza și elimina dronele care zboară deasupra României. Ce rămâne neclar Potrivit sursei, nu există încă un calendar ferm: rămâne neclar când ar urma aliații să cumpere dronele, iar termenele de achiziție și livrare sunt, de asemenea, necunoscute. În paralel, NATO a reacționat deja la incidente recente de pe flancul estic, trimițând avioane de luptă pentru a doborî drone suspecte deasupra Letoniei și Estoniei, în ultimele săptămâni, pe fondul creșterii numărului de incidente cu drone în regiune, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart. [...]
Un avion privat german care a pierdut legătura radio deasupra Italiei a declanșat o procedură NATO de reacție rapidă , după ce două Eurofighter ale Forțelor Aeriene Italiene au decolat pentru identificare, potrivit Focus . Incidentul evidențiază funcționarea operațională a sistemului de supraveghere permanentă a spațiului aerian, coordonat în cadrul NATO. Misiunea a avut loc în seara de 9 iunie, după ce contactul radio cu un avion privat din Germania s-a întrerupt. Intervenția a început cu un „scramble” – decolare imediată la alarmă – iar cele două aeronave au fost ridicate de la baza Grosseto, la ordinul Centrului NATO de Operațiuni Aeriene din Torrejón (Spania). Conform informațiilor Forțelor Aeriene Italiene, Eurofighter-urile au decolat cu puțin înainte de ora 18:30 și au interceptat avionul în zona Ancona, pe coasta Adriaticii. Aeronava a fost identificată ca fiind un Piaggio P-180 , iar în momentul interceptării legătura radio fusese deja restabilită. Ce au constatat militarii și cum s-a încheiat misiunea Forțele Aeriene Italiene au precizat că nu au existat indicii de amenințare sau manevre neobișnuite. După identificare și confirmarea reluării comunicațiilor, misiunea a fost închisă, iar cele două avioane de luptă s-au întors la Grosseto, unde este dislocată Aripa 4. Context: supraveghere 24/7 și sensibilitate crescută în regiune Publicația notează că reacția rapidă face parte din modelul de „poliție aeriană” prin care Italia își protejează spațiul aerian fără întrerupere, 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, în coordonare cu NATO. În același context, sunt amintite și incidente recente care au amplificat tensiunile în spațiul aerian al statelor NATO, inclusiv un caz raportat de România la final de mai, când o dronă rusească ar fi lovit o locuință din Galați, incident condamnat de NATO și UE. [...]
Încrederea europenilor în garanțiile de securitate ale SUA a coborât la un minim, iar asta împinge opinia publică spre mai multă autonomie militară și finanțare comună la nivelul UE , potrivit Știrile Pro TV , care citează un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), publicat înaintea summiturilor G7 și NATO . Sondajul indică o „profundă neîncredere europeană față de SUA”, pe fondul unor evoluții precum agresiunea președintelui SUA în Orientul Mijlociu, amenințările privind Groenlanda, promisiunile de retragere a trupelor din bazele europene și scepticismul legat de viitorul NATO. În paralel, europenii par mai dispuși să-și reducă dependența de Washington prin consolidarea apărării proprii. Cifrele care arată schimbarea de percepție În medie, doar 11% dintre respondenți din țările incluse în sondaj mai consideră SUA un aliat care „împărtășește interesele și valorile” lor. Proporția era de 16% în urmă cu șase luni și de 22% în noiembrie 2024. Percepția dominantă este că SUA sunt un „partener necesar”, însă: 13% dintre respondenți văd SUA drept „rival”; 12% le consideră „adversar direct”. În plus, majoritatea populației din fiecare țară nu mai are încredere că SUA ar interveni în apărarea lor în cazul unui atac. Excepția menționată în sondaj este Bulgaria. În schimb, în multe state europene predomină convingerea că „cel puțin unele țări europene” ar ajuta într-un astfel de scenariu, inclusiv în țări cu partide de extremă dreaptă puternice, precum Franța, Italia, Țările de Jos și Suedia. Implicația practică: mai mulți bani pentru apărare și instrumente comune de finanțare Datele sugerează o deschidere mai mare pentru creșterea bugetelor militare: în medie, europenii sunt cu 4% mai dispuși să susțină majorarea cheltuielilor naționale pentru apărare decât anul trecut, Italia fiind singura țară unde o majoritate „clară” rămâne împotrivă. Pe componenta de finanțare la nivelul UE, 47% dintre respondenți susțin ideea împrumuturilor colective ale Uniunii pentru cheltuieli mai mari de apărare, iar 35% se opun. Sprijinul este cel mai ridicat în: Portugalia (59%) Danemarca (56%) Olanda (55%) Spania (valoarea exactă nu este precizată în textul sursă, dar este inclusă între țările cu sprijin puternic) În același timp, există o rezistență semnificativă față de reducerea cheltuielilor publice interne pentru a finanța apărarea, opoziția fiind cea mai puternică în Italia (63%), Austria (59%), Germania (56%), Spania (54%) și Danemarca (52%). „Cumpărați european”: presiune pentru reducerea dependenței de armament american În aproape toate țările chestionate, majorități ale respondenților spun că statul lor ar trebui să-și reducă dependența strategică de echipamente militare americane, cu sprijin ridicat pentru abordarea „cumpărați produse europene” în: Danemarca (75%) Țările de Jos (72%) Suedia (70%) Portugalia (69%) Franța (66%) Elveția (64%) Regatul Unit (62%) Spania (62%) Polonia este singura excepție menționată: aici majoritatea ar prefera creșterea achizițiilor de arme americane. Germania, Italia și Ungaria apar ca piețe cu opinii puternic împărțite. Context: NATO rămâne reperul, dar crește pragmatismul european Deși neîncrederea în SUA crește, sprijinul pentru înlocuirea NATO cu un organism exclusiv al UE rămâne redus (29%). În același timp, în majoritatea țărilor (cu excepția Bulgariei) domină ideea că relațiile SUA–Europa „probabil se vor îmbunătăți” după plecarea lui Donald Trump , opinie împărtășită de 60% sau mai mult din populație în Franța, Spania, Danemarca, Țările de Jos și Suedia. ECFR interpretează aceste tendințe ca pe o „oportunitate” pentru liderii europeni de a avansa mai rapid în materie de securitate, pe fondul unei cereri publice pentru autonomie mai mare și pentru reducerea dependenței de garanțiile americane. Sondajul a fost realizat în mai 2026, pe persoane de cel puțin 18 ani, în Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit, prin mai multe metode și cu agenții de sondare precum Mandate Research și YouGov. [...]
Ministrul interimar al Apărării spune că Armata poate susține primele 72 de ore, dar mizează pe planurile NATO. Într-o intervenție la TVR Info , Radu Miruță a răspuns afirmativ la întrebarea dacă Armata Română are capabilitățile necesare să apere România în fața unei posibile agresiuni ruse timp de 72 de ore, insistând că scenariile de apărare sunt integrate în doctrina și planurile Alianței, nu într-o logică de confruntare „unu la unu”. Ministrul a încadrat explicit Federația Rusă drept „agresiune” și a spus că aceasta este considerată un risc atât pentru NATO, cât și pentru politica de apărare a Uniunii Europene, deci „nu este o chestiune doar pentru România”. În același context, Miruță a cerut încredere în militari, afirmând că „fac maximul posibil cu ce au la dispoziție”, iar preocuparea sa este ca Armata să „aibă la dispoziție mai mult”. El a mai susținut că a preluat conducerea Ministerului Apărării într-un moment în care instituția „a semnat cele mai puternice contracte de modernizare și de înzestrare cu tehnică militară” pentru Armata Română, fără a detalia în intervenția citată ce programe sau valori sunt vizate. Pentru context, TVR Info trimite și la un material separat despre măsurile luate de Armată după exploziile a două drone , prezentate de Miruță la postul public: TVR Info . [...]
