Știri
Știri din categoria Apărare
Finlanda pregătește modificarea legislației pentru a permite importul și transportul de arme nucleare, o schimbare majoră de politică de apărare determinată de noul context de securitate din Europa după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit Politico. Inițiativa a fost anunțată de ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, care a declarat că actuala lege, adoptată în 1980, nu mai corespunde statutului țării de membru NATO.
Oficialul a explicat că legislația existentă interzice în prezent armele nucleare pe teritoriul Finlandei, însă guvernul intenționează să o relaxeze pentru a permite importul, transportul și depozitarea temporară a acestor armamente, dacă situația de securitate o va impune. Totuși, Häkkänen a subliniat că nu există planuri pentru desfășurarea permanentă de focoase nucleare în Finlanda.
Finlanda a devenit membră NATO în 2023, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Țara nordică are peste 1.000 de kilometri de frontieră cu Rusia, iar în ultimii ani și-a accelerat programele de apărare și cooperarea militară cu aliații occidentali.
Ministrul Apărării a declarat că actuala legislație nu reflectă realitățile geopolitice și nici obligațiile pe care Finlanda le are ca stat membru al Alianței Nord-Atlantice.
Finlanda este semnatară a Tratatului de Neproliferare Nucleară din 1968, iar schimbarea legislativă nu ar modifica acest statut. În prezent, în Europa există două state cu propriile arme nucleare:
În același timp, Statele Unite mențin focoase nucleare în mai multe state NATO prin sistemul de „partajare nucleară”, inclusiv:
Schimbarea discutată la Helsinki vine într-un moment în care mai multe state europene își reevaluează strategiile de apărare. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat recent intenția de a crește numărul focoaselor nucleare ale Franței și de a consolida cooperarea nucleară cu partenerii europeni, inclusiv prin desfășurarea temporară a unor aeronave capabile să transporte armament nuclear.
Pentru Finlanda, noua legislație ar reprezenta un pas important în integrarea completă în structurile de apărare ale NATO și în consolidarea capacității de descurajare militară la frontiera estică a Alianței.
Recomandate
O regiune din Rusia a urcat la un nivel record costul recrutării de combatanți străini , după ce Irkutsk (Siberia) a majorat la 1,5 milioane de ruble recompensa pentru cei care aduc cetățeni străini în armata rusă , potrivit HotNews . Suma este echivalentă cu aproape 18.000 de dolari (aprox. 81.000 de lei) și este, conform informațiilor citate, cea mai mare oferită până acum de o regiune rusă pentru recrutarea unui militar străin. Majorarea indică o presiune financiară tot mai mare la nivel regional pentru atragerea de personal, într-un context în care autoritățile locale folosesc stimulente în bani pentru a susține efortul de recrutare. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre momentul exact al intrării în vigoare a majorării sau despre condițiile concrete de acordare a recompensei, dincolo de faptul că vizează recrutarea de cetățeni străini pentru armata rusă. [...]
Polonia pregătește măsuri speciale la frontieră pentru a menține fluxurile de transport și a reduce riscul unor blocaje după atacuri rusești în Ucraina, foarte aproape de granița poloneză, potrivit G4Media . Premierul Donald Tusk a spus că autoritățile vor acționa „mult mai consolidat” în fața a ceea ce a numit o „escaladare” din partea Moscovei, anticipând „săptămâni și luni” cu acțiuni intensificate ale Rusiei. El a avertizat că nu poate fi exclus ca această escaladare să afecteze și teritoriul Poloniei. Contextul imediat invocat de Tusk include lovirea, de către drone rusești, a unui tren de pasageri cu destinația Varșovia, la câțiva kilometri de granița poloneză, fără răniți, precum și atacarea unei benzinării din apropierea punctului de trecere Dorohusk–Jagodzin, care a fost evacuată. În acest ultim incident au ars mai multe camioane. Punctele de trecere, în „condiții speciale” în lunile următoare Tusk a anunțat că punctele de trecere a frontierei vor funcționa în condiții speciale în lunile următoare, cu obiectivul de a limita vulnerabilitățile și de a evita blocajele de trafic. Măsurile urmăresc, potrivit declarațiilor sale, să: fluidizeze traficul și să prevină ambuteiajele; evite acumularea vehiculelor încărcate cu combustibil, considerate potențiale ținte; reducă riscul de „paralizare” a punctelor de trecere, scenariu pe care premierul spune că Rusia ar fi încercat să-l provoace și în alte zone, inclusiv în Republica Moldova. Alertă aeriană și ridicarea avioanelor de luptă În dimineața zilei de duminică, apărarea antiaeriană poloneză a detectat peste 12 drone de atac rusești Geran-5 deasupra vestului Ucrainei, iar mai multe avioane de luptă au decolat. Locuitorii din regiunile de frontieră au primit mesaje de avertizare privind o posibilă incursiune. Ce urmează Din informațiile disponibile, guvernul polonez pregătește un regim operațional mai strict la frontieră pentru „lunile următoare”, însă detaliile concrete despre calendar, resurse sau proceduri nu sunt precizate în material. [...]
Rusia ar avea un deficit de efective pe front, pe fondul pierderilor care depășesc recrutările , iar această presiune operațională ar împinge Moscova spre o nouă mobilizare după alegeri, potrivit Adevărul , care citează declarații ale șefului informațiilor militare ucrainene (GUR), Oleh Ivașcenko . Ivașcenko susține că autoritățile ruse ar pregăti mobilizarea a „cel puțin 800.000” de militari „imediat după alegeri”, informație atribuită de publicație site-ului Dialog.UA . Oficialul ucrainean spune că are îndoieli privind capacitatea Rusiei de a mobiliza rapid un asemenea număr. În același context, Ivașcenko afirmă că moralul trupelor ruse este „foarte scăzut” și leagă acest lucru de nivelul pierderilor. El a avansat și o estimare extremă privind supraviețuirea recruților nou-trimiși pe front: „Speranța medie de viață a unui recrut rus după sosirea pe câmpul de luptă este de 20-30 de minute.” Pierderi zilnice peste ritmul de completare Potrivit lui Ivașcenko, Rusia ar completa trupele cu aproximativ 1.000–1.200 de oameni pe zi, însă pierderile ar depăși acest nivel. Ca exemple, el indică două zile consecutive cu pierderi de 1.410, respectiv 1.551 de militari, menționând că în a doua zi „835 au fost uciși în luptă”. „Moralul inamicului este foarte scăzut, pentru că nimeni nu vrea să lupte.” Context: estimări occidentale despre un deficit lunar Adevărul notează că, la finalul lunii august, mai mulți oficiali occidentali au declarat pentru presa din Marea Britanie că Rusia ar înregistra pierderi mai mari decât capacitatea actuală de recrutare. Publicația face trimitere la o analiză din The Guardian , potrivit căreia, deși Moscova ar atrage în continuare aproximativ 1.000 de recruți pe zi, ritmul nu ar mai compensa militarii uciși sau răniți în ultimele două luni, iar diferența ar fi ajuns la circa 6.000 de oameni lunar. Informațiile din articol se bazează pe declarații ale părții ucrainene și pe relatări atribuite unor oficiali occidentali citați de presa britanică; datele nu sunt însoțite de verificări independente în materialul citat. [...]
O creștere neobișnuită a zborurilor de supraveghere NATO lângă granițele Rusiei indică o intensificare a culegerii de informații într-un moment de tensiuni ridicate, potrivit HotNews , care citează date din monitorizări din surse deschise și relatarea UKDefenceJournal. Activitatea descrisă include două avioane de supraveghere RC-135W Rivet Joint , cel puțin două aeronave P-8A Poseidon și avioane americane de realimentare în zbor, care au operat aproape de frontierele Rusiei. Potrivit UKDefenceJournal, seria de zboruri este „mai puțin obișnuită” atât ca amploare, cât și ca tip de aeronave implicate, iar misiunile au fost derulate din Regatul Unit și Islanda. De ce contează: focus pe Murmansk și Marea Barents Un element notabil este reapariția unui avion Rivet Joint al Forțelor Aeriene ale SUA în zona Comandamentului European „pentru prima dată după o lungă perioadă”, cu zboruri în apropierea complexului bazei navale ruse din Murmansk. Publicația citată consideră probabilă operarea cu escortă de vânătoare, în contextul prezenței unui convoi de avioane-cisternă în zonă. Murmansk și Peninsula Kola au o importanță strategică majoră pentru Rusia: găzduiesc Flota Nordică, inclusiv submarinele cu rachete balistice – componenta maritimă a descurajării nucleare ruse – și submarine de atac care se deplasează spre Atlantic. Zona este descrisă ca fiind cea mai concentrată adunare de putere navală rusă și punct de plecare pentru desfășurări către culoarul Groenlanda–Islanda–Regatul Unit. Ce rol au aeronavele: supraveghere electronică și vânătoare de submarine În configurația misiunilor, aeronavele au roluri complementare: RC-135W Rivet Joint : platformă de supraveghere electronică; echipajele scanează spectrul electromagnetic pentru a colecta comunicații, emisii radar și alte semnale. Zborul de-a lungul frontierei permite cartografierea radarelor și a rețelelor de comunicații fără intrarea în spațiul aerian vizat. P-8A Poseidon : misiuni anti-submarin; folosește balize aruncate în apă, radar și sisteme de procesare acustică. Context: două săptămâni de activitate aliată intensă Zborurile vin la finalul unei perioade de două săptămâni cu activitate aeriană aliată „neobișnuit de intensă” de-a lungul frontierei ruse. Pe 18 august, aproximativ 25 de aeronave din mai multe țări au operat în regiunea baltică într-o operațiune coordonată de SUA, inclusiv o aeronavă de atac electronic EA-37B Compass Call și o platformă de informații ARTEMIS II, iar zborurile au continuat în zilele următoare. Ulterior, aeronave NATO E-3A Sentry și avioane-cisternă ale Flotei Multinaționale MRTT au operat deasupra Lituaniei și Poloniei. În același tablou, HotNews notează că intensificarea are loc pe fondul deteriorării relațiilor Rusia–NATO, inclusiv pe fondul incursiunilor cu drone rusești în spațiul aerian al unor state aliate, „inclusiv în România”, și al unor măsuri recente anunțate de Germania după atribuirea către serviciile ruse a unei tentative de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle. Ce urmează nu poate fi dedus cu certitudine doar din aceste date, însă amploarea și compoziția misiunilor sugerează o prioritate operațională pentru culegerea de informații în proximitatea unor obiective militare ruse cu valoare strategică ridicată. [...]
Danemarca a început să trimită recruți în Groenlanda , într-o mișcare care ridică nivelul de pregătire și prezență militară în Arctica, pe fondul tensiunilor politice generate de declarațiile președintelui american Donald Trump despre preluarea insulei, potrivit Antena 3 , care citează Reuters. Decizia marchează o schimbare operațională: recruții fac parte din prima serie înrolată în cadrul unui program danez de recrutare militară extinsă, conceput pentru a forma soldați capabili să opereze într-o regiune considerată strategică, dar dificilă din punct de vedere al terenului și climei. Danemarca și Groenlanda au respins public ideea anexării, după ce Trump a invocat argumente de securitate națională și a acuzat Copenhaga că ar fi neglijat apărarea Arcticii. Ce se schimbă pe teren: instruire și misiuni în condiții arctice Recruții participă la „Arctic Endurance”, un exercițiu militar danez axat pe luptă și supraviețuire în condiții de frig extrem. Antrenamentele au loc la nord de Cercul Polar și includ deplasări prin zone stâncoase și întinderi fără vegetație, în condiții specifice mediului arctic. Un recrut, David (19 ani), a explicat pentru Reuters că desfășurarea are și o componentă de mesaj către populația locală: „Arată că suntem aici și că nu ne gândim doar la propria noastră piele. Ne gândim și la oamenii din Groenlanda.” Context NATO și reacții: Arctica devine un front de descurajare Exercițiul „Arctic Endurance” este inclus în „ Arctic Sentry ”, o misiune NATO lansată în acest an, cu obiectivul de a consolida prezența Alianței în Arctica și de a reduce tensiunile interne apărute după declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Comandantul companiei, căpitanul Laura Jepsen, a descris rolul contingentului în termeni de pregătire și acumulare de experiență în teren arctic: „Desigur, facem parte dintr-un tablou mai amplu al comunicării strategice privind Groenlanda, dar rolul nostru aici este pur și simplu să continuăm pregătirea recruților, a soldaților, și să dobândim mai multă experiență în ceea ce privește antrenamentele în terenul și clima arctică.” Rusia, care are cea mai mare prezență militară în Arctica, a criticat intensificarea activităților NATO în regiune, susținând că aceasta ar crește riscul unei confruntări. În paralel, China și-a intensificat activitatea în Arctica, o zonă bogată în resurse minerale, în principal în parteneriat cu Moscova. De ce contează: costuri și priorități de apărare Copenhaga s-a angajat să aloce „miliarde de dolari” pentru consolidarea apărării în Arctica, după ce ministrul danez al Apărării a recunoscut că regiunea a fost subfinanțată timp de mai mulți ani. Sursa nu precizează valoarea exactă sau calendarul acestor alocări. Un alt recrut, Anton (22 ani), a rezumat semnalul politic al desfășurării: „Cred că transmite un mesaj că Danemarca se consolidează pentru viitor.” [...]
O cooperare militară Rusia–Iran ridică miza pentru apărarea navală americană în Golf , după ce Moscova ar fi ajutat în secret Teheranul să dezvolte rachete de croazieră supersonice, potrivit unei investigații citate de news.ro . Informația este relevantă prin potențialul de a schimba echilibrul operațional în Orientul Mijlociu, unde SUA și aliații lor operează sisteme avansate de apărare aeriană și antirachetă. Programul secret, cu numele de cod C430L, ar fi început în 2023 și ar fi continuat inclusiv pe durata războiului americano-israelian împotriva Iranului, conform investigației Financial Times. Publicația britanică își bazează concluziile pe corespondențe rusești scurse în presă, date de călătorie ale unor experți implicați și analiza brevetelor militare. Ce tehnologie ar fi fost transferată și de ce contează Ținta principală a programului C430L ar fi dezvoltarea de către Iran a unui sistem de propulsie cu motor ramjet (statorreactor) – un tip de motor care permite unei rachete de croazieră să mențină zborul la viteze de câteva ori mai mari decât viteza sunetului. Experți în rachete și în domeniul militar, citați în investigație, spun că tehnologia este „aproape cu certitudine” destinată rachetelor de croazieră antinavă și de atac terestru. Rachetele de croazieră supersonice combină viteza cu zborul la altitudine joasă, ceea ce reduce timpul de reacție al apărării aeriene și antirachetă pentru detectare și interceptare. În contextul Golfului Persic, acest avantaj operațional ar putea crește presiunea asupra grupărilor navale americane și asupra infrastructurii militare din regiune. Stadiul programului și limitele informațiilor disponibile Iranul ar fi construit și testat în zbor sistemul de propulsie ramjet, însă, potrivit investigației citate, nu există dovezi că o rachetă de croazieră supersonică dezvoltată cu ajutorul Rusiei ar fi fost deja desfășurată. Un expert citat, Fabian Hinz (Conflict Armament Research), descrie cazul drept un transfer de tehnologie militară „extrem de sensibilă” strategic, pe care Iranul ar fi încercat să o obțină de mult timp. Jim Lamson, fost analist CIA specializat în Iran și în prezent la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare, afirmă că un astfel de progres ar putea oferi Teheranului un sistem de arme „calitativ nou”, capabil să amenințe navele Marinei SUA. Context: relația militară tot mai strânsă Moscova–Teheran Investigația plasează programul C430L în cadrul unei cooperări militare mai ample între Rusia și Iran. Teheranul a furnizat Moscovei drone de atac „Shahed”, folosite pe scară largă în războiul Rusiei din Ucraina, și ar fi ajutat la stabilirea producției acestora pe teritoriul Rusiei. Separat, Ucraina și oficiali occidentali au acuzat Rusia că ar fi oferit Iranului asistență pe câmpul de luptă în timpul războiului cu SUA și Israel, inclusiv imagini din satelit, sprijin cu drone și componente de armament, potrivit aceleiași surse. [...]
