Știri
Știri din categoria Apărare
Statele Unite anunță intensificarea operațiunilor militare împotriva Iranului, Pentagonul confirmând trecerea conflictului într-o nouă etapă a campaniei aeriene, în timp ce serviciile de informații americane monitorizează evoluțiile politice de la Teheran după apariția informațiilor despre succesorul liderului suprem. Potrivit Știrile ProTV, administrația americană discută deja atât extinderea atacurilor, cât și posibilele evoluții politice din Iran după război.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că operațiunea militară împotriva Iranului se află încă la început, chiar dacă au trecut câteva zile de la lansarea atacurilor aeriene.
Oficialul a avertizat că următoarele valuri de atacuri vor fi mai ample, iar obiectivul imediat este controlul complet al spațiului aerian iranian.
Planul militar prezentat de Pentagon include mai multe etape:
Hegseth a spus că operațiunea nu a fost concepută ca o confruntare echilibrată, afirmând că forțele americane și israeliene profită de slăbirea adversarului.
În paralel, șeful Statului Major al armatei americane, generalul Dan Caine, a declarat că Iranul lansează tot mai puține rachete comparativ cu începutul conflictului, semn că infrastructura militară a fost afectată de loviturile aeriene.
Pentagonul a confirmat și scufundarea unei nave de război iraniene în apropierea coastelor Sri Lanka, lovită de un submarin american cu torpile.
Oficialii americani au descris incidentul drept prima scufundare a unei nave inamice cu torpile de la Al Doilea Război Mondial încoace, un episod rar în conflictele moderne.
În același timp, armata americană a anunțat că șase militari americani au murit până acum în operațiuni.
În paralel cu operațiunile militare, administrația de la Washington analizează și evoluțiile politice interne din Iran. Potrivit HotNews, serviciile de informații americane monitorizează informațiile potrivit cărora Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem ucis în primul val de bombardamente, ar putea deveni noul conducător al Republicii Islamice.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că agențiile americane analizează aceste informații și că administrația președintelui Donald Trump discută deja despre rolul pe care Statele Unite l-ar putea avea în Iran după încheierea campaniei militare.
Totuși, oficialii americani spun că prioritatea imediată rămâne succesul operațiunii militare, în timp ce deciziile privind viitorul politic al Iranului vor depinde de evoluția conflictului.
În interiorul Statelor Unite, războiul provoacă și controverse politice. Un sondaj Reuters/Ipsos citat de Casa Albă arată că aproximativ un sfert dintre americani susțin atacurile asupra Iranului, în timp ce aproape jumătate dintre respondenți consideră că președintele Trump este prea dispus să recurgă la forța militară.
Recomandate
Războiul din Iran a ajuns la 25 mld. dolari (aprox. 115 mld. lei) pentru Pentagon , primul „preț” oficial comunicat de administrație pentru campania militară americană, potrivit Politico . Suma a fost prezentată într-un moment în care Casa Albă discută un posibil pachet suplimentar de finanțare de până la 200 mld. dolari (aprox. 920 mld. lei), ceea ce mută rapid dezbaterea din zona strategică în cea bugetară. Cifra a fost avansată de Jules Hurst, comptroller interimar al Pentagonului (oficialul responsabil de buget), în timpul unei audieri în Comisia pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanților, la care au participat și secretarul Apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major Interarme, gen. Dan Caine. Conflictul durează de două luni și, deși a existat recent un armistițiu, „nu are un final clar”, notează publicația. Hurst a spus că „aproximativ până în această zi” cheltuielile pentru „ Operation Epic Fury ” sunt de circa 25 mld. dolari, „în cea mai mare parte pentru muniții”, dar și pentru „operațiuni și mentenanță” (cheltuieli curente de funcționare) și înlocuirea echipamentelor. Politico precizează că suma este sub multe estimări externe, având în vedere ritmul operațiunilor aeriene și navale și costurile de refacere a stocurilor de apărare antiaeriană. Presiune pentru bani suplimentari și o cerere „în curând” Potrivit articolului, Hurst le-a spus participanților la un summit de apărare din martie, la Washington, că prima săptămână a războiului ar fi costat aproximativ 11 mld. dolari (aprox. 51 mld. lei). Între timp, oficiali ai administrației discută o cerere suplimentară de finanțare de până la 200 mld. dolari pentru conflict și reînnoirea stocurilor de armament, deși au subliniat public că nu au stabilit încă un nivel final. Pentagonul este așteptat să trimită „în curând” solicitarea de fonduri suplimentare, iar Hurst a spus că administrația o va face „odată ce avem o evaluare completă a costului conflictului”. Congresul cere detalii, iar disputa se mută pe rezultate Întrebarea privind costurile a venit de la democratul Adam Smith, membrul de rang al comisiei, care s-a declarat surprins de nivelul de specificitate și a cerut ca detaliile să fie transmise Congresului, după o perioadă lungă în care legislativul a solicitat un număr oficial. Audierea, programată inițial pe bugetul pe 2027, a virat rapid spre Iran și spre întrebarea dacă operațiunea a produs câștiguri strategice. Smith a susținut că programul nuclear al Iranului ar fi „exact” la nivelul de dinaintea războiului și că Teheranul își păstrează capacități precum programul de rachete balistice și posibilitatea de a bloca Strâmtoarea Hormuz . În replică, Hegseth a atacat criticile venite din partea democraților din Congres și „unor republicani”, potrivit Politico. [...]
Armistițiul fragil din războiul cu Iranul riscă să fie urmat de noi operațiuni militare care ar putea afecta din nou Strâmtoarea Ormuz și, implicit, fluxurile globale de energie , potrivit informațiilor publicate de HotNews . Președintele SUA, Donald Trump, urmează să fie informat joi de șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), Brad Cooper, despre noi planuri pentru o eventuală acțiune militară împotriva Iranului. Briefingul este relatat pe baza unor surse citate de Axios și Reuters, iar la discuție este așteptat să participe și generalul Dan Caine, președintele Comitetului șefilor de stat major al SUA. Potrivit Axios, Washingtonul ar urmări să facă Iranul „mai flexibil” la masa negocierilor pe tema dosarului nuclear. În prezent, este în vigoare un armistițiu descris ca „fragil”, care durează de trei săptămâni. Trei opțiuni discutate, cu miza Ormuz în prim-plan Una dintre variantele pregătite de CENTCOM ar viza o serie de lovituri „scurte și puternice” asupra Iranului, care „ar include probabil” ținte de infrastructură, conform surselor publicației citate. În context, HotNews notează că Trump a amenințat anterior cu distrugerea infrastructurii civile a Iranului, iar experți în drept internațional avertizează că astfel de atacuri pot constitui crime de război; Convențiile de la Geneva din 1949 interzic atacurile asupra obiectivelor esențiale pentru civili. A doua opțiune menționată în material ar urmări preluarea controlului asupra unei părți din Strâmtoarea Ormuz pentru a redeschide traficul comercial, o operațiune care „ar putea implica forțe terestre”, potrivit raportului citat. A treia variantă care ar putea fi discutată este o operațiune a forțelor speciale pentru a securiza stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului, potrivit Axios. De ce contează: risc de presiune pe energie și transport Materialul subliniază că războiul cu Iranul a „zguduit piețele” și a crescut prețurile petrolului, în condițiile în care conflictul a fost aproape să blocheze traficul prin Strâmtoarea Ormuz. Prin această rută treceau aproximativ 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate, ceea ce face ca orice operațiune militară în zonă să aibă potențial de impact imediat asupra lanțurilor de aprovizionare și a costurilor energetice. În paralel, războiul rămâne nepopular în SUA, potrivit aceleiași surse, iar Trump a repetat că vede programul nuclear al Iranului drept o „amenințare iminentă”. Ce decizie va rezulta din briefing nu este precizat în material; informațiile indică, deocamdată, doar că sunt pregătite și discutate mai multe scenarii. [...]
Germania își aduce un colonel american în centrul planificării operațiunilor terestre , într-un pas rar de integrare în structurile de comandă, menit să crească interoperabilitatea în NATO, chiar în timp ce relația politică Berlin–Washington se tensionează, potrivit Politico . Din octombrie, un colonel american va fi încadrat la Comandamentul Armatei Germane, ca adjunct al șefului Diviziei de Operațiuni — zona în care se planifică misiunile și se pregătesc deciziile, au transmis armata germană și Pentagonul. Un purtător de cuvânt al armatei germane a spus că obiectivul este „aprofundarea cooperării germano-americane și optimizarea capacității operaționale comune în cadrul NATO”. Deși Bundeswehr are programe de schimb cu ofițeri străini, o astfel de integrare „adâncă” în structuri de comandă de bază este neobișnuită. Lt. gen. Christian Freuding, șeful armatei germane, a descris numirea drept o extindere a cooperării bilaterale și un semn de încredere reciprocă. De ce contează operațional: interoperabilitate și recalibrarea prezenței SUA în Europa Partea americană a încadrării a pus accent pe dimensiunea strategică: există un acord de schimb de ofițeri pe o bază „foarte selectivă”, iar colonelul va lucra la sediul armatei germane cu un mandat legat de îmbunătățirea interoperabilității „în sprijinul NATO și al cerințelor bilaterale”. În același timp, expertul în apărare Nico Lange, fost oficial de rang înalt în Ministerul Apărării din Germania, a spus că mutarea indică și faptul că SUA își „recalibrează” forțele în Europa și are nevoie de un ofițer senior „în teren” pe durata acestui proces. Decizia privind plasarea colonelului în structura germană a fost luată cu câțiva ani în urmă, notează publicația. Context politic: tensiuni Merz–Trump și incertitudine în jurul NATO La nivel politic, relațiile dintre Washington și Berlin s-au deteriorat în ultimele zile, după ce Donald Trump l-a atacat public pe cancelarul Friedrich Merz, acuzându-l că a evaluat greșit amenințarea reprezentată de Iran. Merz spusese anterior că SUA au fost „umilite” de Teheran. În paralel, Trump a pus în mod repetat sub semnul întrebării utilitatea NATO, iar aliații europeni se tem că SUA ar putea retrage o parte din trupele de pe continent. Politico notează și că Pentagonul nu intenționează, pentru prima dată în decenii, să publice o analiză a amplasării trupelor americane în străinătate, așteptată de mult timp. Această incertitudine împinge statele europene să își asume un rol mai mare în propria apărare, în linie și cu Strategia Națională de Apărare a SUA pentru 2026, care arată că partenerii sunt așteptați să „preia conducerea” împotriva amenințărilor mai relevante pentru ei, cu un sprijin american „critic, dar mai limitat”. Modelul european invocat: integrarea cu Olanda, ancorată în NATO Germania are deja exemple de integrare militară avansată în Europa, în special cu Olanda, unde unele brigăzi olandeze sunt complet integrate în divizii germane, inclusiv la nivel de comandă. Astfel de structuri sunt prezentate ca un posibil model pentru apărarea europeană, care rămâne ancorată în NATO, chiar dacă relația de securitate tradițională cu SUA se schimbă. [...]
Canada se poziționează ca hub pentru finanțarea reînarmării , după ce a acceptat să găzduiască sediul unei noi bănci multilaterale de apărare, menită să faciliteze accesul statelor la capital pentru proiecte de securitate, potrivit Mediafax . Noua instituție, denumită Defence, Security and Resilience Bank (DSRB), a fost discutată în negocieri desfășurate la Montreal , împreună cu parteneri internaționali, iar autoritățile canadiene spun că statele participante au susținut în unanimitate ca, după ratificarea acordului de înființare, Canada să devină țara-gazdă pentru sediul central. Informațiile sunt atribuite de Mediafax agenției Reuters. Ce ar urma să facă banca și de ce contează economic DSRB este proiectată ca o instituție care să faciliteze finanțarea pentru proiecte din domeniul apărării și securității, în special pentru țările care întâmpină dificultăți în accesarea unor surse avantajoase de finanțare. Inițiativa urmărește crearea unei instituții cu rating triplu A, capabilă să atragă până la 100 de miliarde de lire sterline (aprox. 585 miliarde lei), echivalentul a aproximativ 135 de miliarde de dolari (aprox. 621 miliarde lei). Miza este reducerea costului finanțării pentru investiții militare într-un context de creștere a cheltuielilor de apărare, pe fondul tensiunilor geopolitice. Sprijin politic în Canada Canada este prezentată drept unul dintre susținătorii importanți ai proiectului. Premierul Mark Carney și-a exprimat public sprijinul pentru inițiativă, iar ministrul Finanțelor, François-Philippe Champagne, a descris negocierile ca un pas necesar pentru transformarea ideii într-o instituție funcțională. Rezerve în Europa și inițiative paralele Proiectul nu are însă susținere uniformă în rândul aliaților: Regatul Unit și Germania s-au distanțat în ultimele luni, potrivit informațiilor din material. În paralel, Regatul Unit promovează o inițiativă multilaterală separată, împreună cu Țările de Jos și Finlanda, pentru atragerea de capital privat destinat achiziției de arme, muniții și echipamente militare, semn că statele occidentale testează mai multe formule de finanțare pentru nevoile de apărare. Implicarea băncilor mari Pentru lansarea proiectului, DSRB colaborează cu instituții financiare precum JPMorgan Chase , Deutsche Bank și Royal Bank of Canada. Participarea acestora este prezentată ca un element de credibilizare, în ideea obținerii ratingului necesar și a capacității de a finanța proiecte de amploare. În acest stadiu, calendarul exact și condițiile de ratificare ale acordului de înființare nu sunt detaliate în informațiile publicate. [...]
Armata Ucrainei impune rotația obligatorie a trupelor din prima linie, cu un plafon de două luni de serviciu continuu , o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care Kievul își gestionează resursa umană pe front, în condițiile în care aprovizionarea și deplasarea unităților sunt tot mai dificile din cauza intensificării războiului cu drone, potrivit Mediafax . Ordinul a fost dat de comandantul Forțelor Armate din Ucraina, Oleksandr Sîrskîi , și stabilește că militarii pot rămâne în prima linie „până la două luni”, după care urmează o rotație obligatorie care „trebuie să aibă loc în termen de o lună”, conform unei declarații citate de Reuters . „Comandanții trebuie să se asigure că sunt create condițiile pentru ca personalul militar să rămână la posturile sale timp de până la două luni, urmate de o rotație obligatorie, care trebuie să aibă loc în termen de o lună. Rotația nu este doar o chestiune de organizare a serviciului, ci o chestiune de conservare a vieții soldaților noștri și de stabilitate a apărării”, spune Sîrskîi, citat de Reuters. Ce presupune măsura, dincolo de rotație Pe lângă limitarea duratei de serviciu continuu în prima linie, ordinul include și obligații logistice și medicale pentru comandanți, respectiv: evaluări medicale periodice pentru militarii din prima linie; asigurarea hranei și a muniției pentru trupele aflate în poziții avansate. Context: presiune pe aprovizionare și pe recrutare Decizia vine pe fondul intensificării atacurilor cu drone, care complică atât aprovizionarea, cât și deplasarea trupelor. Totodată, ordinul este legat și de relatări despre militari care au fost nevoiți să rămână perioade îndelungate pe front, în condiții „extrem de dificile”, în timp ce armata rusă avansează lent, dar constant. În paralel, armata ucraineană se confruntă cu dificultăți în atragerea de noi recruți, pe fondul scăderii entuziasmului pentru înrolare și al criticilor privind condițiile de instruire și comportamentul personalului militar de recrutare, mai notează publicația. [...]
Atacul cu drone asupra ambarcațiunilor care păzeau podul Kerci indică o presiune operațională tot mai mare asupra securității ruse în strâmtoare , un punct critic pentru controlul accesului în Crimeea și pentru logistica militară din Marea Neagră, potrivit Adevărul . Marina Ucraineană a anunțat că, joi dimineața, 30 aprilie, a atacat în zona strâmtorii Kerci ambarcațiuni rusești folosite la „securizarea trecerii și combaterea sabotajului”. Într-un comunicat publicat pe Telegram, Marina a transmis că „forțele și mijloacele” sale au provocat pagube flotei ruse în zonă. Potrivit informațiilor citate de Kyiv Post , loviturile au vizat: barca de patrulare Sobol, aparținând Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB); barca antisabotaj Grachonok. În același comunicat, Marina Ucraineană susține că, în urma atacului, „inamicul a suferit pierderi irecuperabile și sanitare”, fără a detalia amploarea acestora. Publicația ucraineană menționează și existența unei scurte înregistrări video care „pare să arate” momentul atacului, dar precizează că nu a putut verifica independent ora sau locația filmării. De ce contează: securitatea podului Kerci și controlul strâmtorii Conform Marinei Ucrainei, navele lovite sunt „unități cheie” ale Gărzii de Coastă a Serviciului de Frontieră al FSB și ale Marinei Ruse, folosite pentru paza podului Kerci și pentru contracararea operațiunilor de sabotaj. În termeni operaționali, afectarea acestor capabilități poate însemna o vulnerabilizare a dispozitivului de protecție din jurul unui obiectiv strategic, într-o zonă unde Rusia încearcă să mențină controlul traficului și al accesului către Crimeea. Context: alte lovituri raportate în Marea Neagră Materialul mai notează că, pe 29 aprilie, Statul Major General al Ucrainei a raportat un atac cu drone navale asupra petrolierului Marquise, aflat sub sancțiuni, în apropiere de Tuapse, pe coasta rusească a Mării Negre. Nava, sub pavilion camerunez, ar fi avut o capacitate de peste 37.000 de tone și ar fi plutit în derivă fără marfă, la aproximativ 210 km de Tuapse, cu sistemul automat de identificare (AIS) dezactivat; pagubele ar fi fost încă în evaluare, după ce impactul a lovit pupa și ar fi provocat o explozie în zona elicei și a camerei motoarelor. Tot ca element de context, la începutul lunii aprilie, agenția de informații militare ucraineană (HUR) a anunțat distrugerea feribotului Slavyanin, descris drept „ultimul feribot feroviar” al Rusiei din strâmtoarea Kerci, folosit pentru aprovizionarea trupelor din Crimeea ocupată, inclusiv cu combustibil, arme, muniții și echipamente militare. Operațiunea ar fi avut loc în primele ore ale zilei de 6 aprilie, iar nava fusese vizată și anterior, inclusiv într-o operațiune din martie și într-un atac din 23 iulie 2024, în portul Kavkaz, potrivit informațiilor prezentate. [...]
