Bruiajul GPS din zona portului Constanța a atins un nivel ridicat în ultimele 24 de ore, un risc operațional direct pentru navigația comercială și pentru siguranța infrastructurii critice dintr-un nod logistic major, potrivit Antena 3, care citează date din surse deschise (OSINT) agregate de platforme specializate.

Datele publice prezentate de GPS Jam indică litoralul României (inclusiv porturile Constanța și Mangalia), litoralul Bulgariei și regiunea baltică drept cele mai afectate zone din Europa, cu nivel „ridicat” de bruiaj GPS, de peste 10%. În același timp, bruiajul „se menține activ” și la un „prag maximal” de 200%, conform aceleiași surse.

De ce contează pentru economie: risc pentru transport și operațiuni portuare

Interferențele GPS afectează zilnic sistemele de navigație ale avioanelor și navelor comerciale, iar sud-estul României și întreg litoralul românesc sunt menționate printre cele mai expuse regiuni din Europa. Pentru Portul Constanța, un punct cheie în lanțurile de aprovizionare din Marea Neagră, un astfel de context crește riscul de erori de navigație și complică operarea în siguranță, mai ales în condiții de trafic intens.

Antena 3 mai notează că date similare sunt afișate și de „GPS jamming map”, o hartă a bruiajului GPS disponibilă prin site-ul Flight Radar.

Legătura cu incidentul dronei și reacția autorităților

În același interval, Ucraina a recunoscut că drona maritimă care a explodat în Portul Constanța era o dronă a Kievului, scăpată de sub control „în urma bruiajului exercitat de sistemele electronice de război rusești”, conform informațiilor prezentate de publicație.

Potrivit Antena 3, Ucraina ar fi pierdut controlul asupra a patru drone:

• drona din Portul Constanța, care a explodat în dimineața zilei de 5 iunie;
• o dronă care s-a autodetonat în dreptul portului, dar în largul coastelor românești;
• alte două drone care s-au autodistrus în largul Mării Negre.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că a cerut autorităților ucrainene să anunțe România imediat ce pierd controlul asupra unor drone. Antena 3 indică un interval de patru ore între momentul observării dronei (ora 6:00) și notificarea venită din partea Kievului (ora 10:00), perioadă în care autoritățile române nu ar fi știut că obiectul era prevăzut cu explozibil.

Context tehnic: bruiaj vs. „spoofing” (semnal fals)

Pe lângă bruiajul clasic (interferență prin emiterea unui semnal mai puternic pe aceeași frecvență), aeronavele și navele pot fi afectate și de „spoofing” GNSS (sistem global de navigație prin satelit), adică transmiterea de semnale false care pot „păcăli” receptorul să indice o poziție greșită.

Publicația mai menționează un raport independent din 2024, potrivit căruia 90% din semnalele false de GPS concentrate în estul României provin din Crimeea și afectează aproape întregul trafic aerian dintre Uniunea Europeană și Asia; raportul ar fi indicat și o creștere de 500% a incidentelor în ultimul trimestru din 2024 față de primele două trimestre ale aceluiași an.