Știri
Știri din categoria Apărare

Deplasarea a sute de vehicule militare pe șoselele din România, în următoarele zile, va pune presiune pe logistică și pe gestionarea traficului, în contextul exercițiului multinațional „Scorpions Legacy 2026”, potrivit Digi24. Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că deplasările vor fi făcute „cu preponderență pe timp de noapte”, pentru a reduce impactul asupra comunităților locale și circulației rutiere.
Exercițiul este programat în perioada 7–23 mai, la baza militară Cincu (județul Brașov), la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica”. Începând „de mâine”, armata va muta tehnica necesară la Cincu, iar MApN transmite că prezența tancurilor și a altor echipamente militare pe străzi „nu este motiv de panică”.
Conform informațiilor prezentate, la „Scorpions Legacy 2026” participă peste 1.700 de soldați din România și alte șase țări aliate, cu 350 de mijloace tehnice, în cadrul unor activități care includ exerciții tactice cu trageri de luptă.
MApN precizează că, pentru buna desfășurare a exercițiului multinațional (SCLE 26), autoritățile naționale și aliații NATO iau măsuri pentru a minimiza efectele asupra traficului rutier, inclusiv prin programarea deplasărilor în special noaptea.
Țările participante, alături de România, sunt: Italia, Republica Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Franța și Bulgaria.
Exercițiul este planificat și condus de Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova (HQ MNBDE-SE).
Obiectivul declarat este creșterea coeziunii structurilor multinaționale prin:
Potrivit MApN, aceste activități urmăresc dezvoltarea capacității de reacție și îmbunătățirea interoperabilității în cadrul alianței.
Recomandate

Peste 1.700 de militari și 350 de vehicule și echipamente vor fi dislocate la Cincu pentru exercițiul SCORPIONS LEGACY 2026 , iar Armata anunță că deplasările de tehnică vor începe din 3 mai și se vor face preponderent noaptea, pentru a limita efectele asupra traficului și comunităților locale, potrivit Mediafax . Exercițiul multinațional SCORPIONS LEGACY 2026 (SCLE 26) este programat în perioada 7–23 mai și se va desfășura la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica ” din Cincu, județul Brașov. La activități participă militari din România și din alte șase țări aliate: Italia, Republica Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Franța și Bulgaria. Ce se mișcă în teren și cine coordonează Conform MApN, exercițiul este planificat și condus de Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova. În total, sunt anunțați aproximativ 1.700 de militari și 350 de mijloace tehnice din șapte țări aliate. De ce contează pentru zona Cincu: trafic și măsuri de reducere a impactului MApN precizează că, pentru pregătirea exercițiului, începând din 3 mai va fi mutată tehnica necesară către Cincu. Autoritățile naționale și aliații NATO susțin că iau măsuri pentru a minimiza impactul asupra comunităților locale și asupra traficului rutier, iar deplasările ar urma să fie realizate cu preponderență pe timp de noapte. Obiectivele militare declarate și mesajul de poziționare În anunțul publicat pe Facebook, MApN arată că obiectivul SCLE 26 este creșterea coeziunii structurilor multinaționale prin: exerciții de comandament; exerciții de antrenament cu trupe în teren; exerciții tactice cu trageri de luptă. Instituția mai afirmă că exercițiul contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și la îmbunătățirea interoperabilității în cadrul alianței și subliniază că exercițiile NATO precum SCLE 26 sunt „defensive și transparente”, desfășurate cu respectarea obligațiilor internaționale ale României. [...]

România a ridicat la nivel ONU și NATO riscul de securitate generat de dronele rusești care ajung pe teritoriul național , după ce un incident recent a implicat o dronă cu încărcătură explozivă căzută într-o gospodărie, potrivit Agerpres . Mesajul transmis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) indică o escaladare a răspunsului diplomatic, pe fondul repetării încălcărilor spațiului aerian. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a spus la TVR Info că România a intervenit în Consiliul de Securitate al ONU, într-o discuție găzduită de Bahrein despre securitatea maritimă, pentru a semnala „riscurile” și pentru a condamna „ferm, la nivel diplomatic” acțiunile Federației Ruse, inclusiv încălcarea spațiului aerian românesc și aliat. „Este pentru prima dată, de la începutul războiului, când avem acest risc direct la care suntem supuși și atunci, evident, răspunsul diplomatic a trebuit să fie ferm.” În paralel, România a folosit și canalul bilateral: ambasadorul Rusiei a fost convocat la MAE, pentru a i se comunica „protestul ferm” în legătură cu incidentele cu drone intrate în spațiul național, a reamintit ministrul. Incidentul de la Galați și evacuarea a 515 persoane Contextul imediat al demersurilor diplomatice este incidentul din 25 aprilie, când o dronă folosită de Federația Rusă împotriva infrastructurii civile din Ucraina a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc și a avariat o gospodărie și un stâlp de electricitate la marginea municipiului Galați, fără să explodeze și fără victime. Potrivit informațiilor citate, drona avea încărcătură explozivă, a fost ridicată de specialiști și detonată controlat în afara orașului, iar 515 persoane au fost evacuate. Pe 26 aprilie, Ministerul Apărării Naționale a fost informat despre fragmente de dronă semnalate între Luncavița și Văcăreni (județul Tulcea), iar pirotehniștii Serviciului Român de Informații au depistat încărcături explozive în fragmentele respective. Reacție operațională: decolare de F-16 după detectarea unei drone Pe linia de apărare aeriană, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că sâmbătă două aeronave F-16 din serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană de la Fetești , după ce radarele de la sol au detectat pătrunderea unei drone, pentru scurt timp, în spațiul aerian național, în zona Chilia. În plan diplomatic, MAE a transmis că secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, aflată la ONU cu prilejul Conferinței de Evaluare a Tratatului privind Neproliferarea Armelor Nucleare (NPT Rev Con), a condamnat „acțiunile iresponsabile” ale Rusiei și a informat despre incidentul recent al căderii unei drone încărcate cu explozibil într-o gospodărie din România. [...]

Intrarea în faliment a șantierului naval 2 Mai Mangalia pune sub semnul întrebării capacitatea de a livra la timp un contract militar de aproape 1 mld. euro , atribuit direct către Rheinmetall , cu termen de predare către MApN în 2030, potrivit Ziarul Financiar . În același timp, oficiali ai Ministerului Economiei, Rheinmetall și MSC au o vizită de lucru la șantier, la două zile după ce Tribunalul Constanța a dispus intrarea în faliment. Contractul vizează construcția a patru nave militare, iar sincronizarea dintre decizia instanței și atribuirea proiectului ridică o problemă operațională: cum poate fi susținut un program de producție militară într-o companie aflată în faliment, cu activitate curentă redusă și datorii semnificative. Ce include contractul și care este miza financiară Conform datelor prezentate, pachetul de nave are o valoare totală „de aproape un miliard de euro” și este împărțit astfel: două nave de patrulare: 836 mil. euro (aprox. 4,30 mld. lei); două nave de intervenții pentru scafandri: 87 mil. euro (aprox. 447 mil. lei). Termenul de finalizare și predare către Ministerul Apărării Naționale este anul 2030 . În același context, Rheinmetall este descris ca „marele câștigător” al contractelor din programul SAFE, care includ și o fabrică de pulberi pentru muniție în Victoria, județul Brașov. Grupul german a avut afaceri de 9,9 mld. euro în anul fiscal 2025 (aprox. 50,9 mld. lei). Situația șantierului Mangalia: personal redus, activitate limitată, datorii mari Șantierul naval din Mangalia mai are sub 1.000 de angajați , după ce anul trecut a concediat peste 200 de oameni . În prezent, activitatea este axată pe reparații pentru nave petroliere și portcontainere, în special pentru MSC. Pe partea financiară, datoriile sunt indicate la 1 mld. lei (207 mil. euro), potrivit tabelului preliminar, iar activul la 1,26 mld. lei , conform evidențelor contabile, potrivit ultimelor date citate. Ce urmează și de ce contează pentru industrie Pe fondul acestor constrângeri, jucători din industrie își exprimă speranța că o eventuală producție a navelor militare la Mangalia ar putea aduce comenzi și în piață. Rămâne însă deschisă întrebarea-cheie: în ce condiții operaționale și juridice poate fi derulat un proiect militar de asemenea dimensiune într-un șantier intrat în faliment, având în vedere că decizia Tribunalului Constanța este foarte recentă. [...]

Intrarea unei drone rusești în spațiul aerian românesc a declanșat procedurile de alertă și interceptare , cu ridicarea de la sol a două avioane F-16 și transmiterea unui mesaj RO-Alert către populația din nordul județului Tulcea, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, în zona Chilia, în contextul reluării atacurilor rusești asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România. Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că a detectat pe radare un grup de aproximativ 20 de drone care se îndreptau spre zona localității Ismail (Ucraina), iar una dintre acestea a pătruns „pentru scurt timp” în spațiul aerian național. Ce măsuri au fost luate în timpul alertei Conform MApN, două aeronave de vânătoare F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat în jurul orei 02.00 de la Baza 86 Aeriană Fetești , pentru monitorizarea situației. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar la ora 02.03 a fost transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zona de nord a județului Tulcea. Alerta aeriană a încetat la ora 02.50. În același interval, au fost raportate „numeroase explozii” pe malul ucrainean al Dunării. Ce transmite MApN și ce urmează MApN precizează că informează „în timp real” structurile aliate despre situațiile generate de aceste atacuri și că rămâne în contact permanent cu acestea. Separat, publicația Adevărul notează că România a sesizat foruri internaționale în legătură cu astfel de incidente, inclusiv prin demersuri diplomatice, în contextul unor episoade recente de drone ajunse pe teritoriul României. (Detaliile acestor demersuri nu apar în materialul Digi24.) [...]

MApN mizează pe SAFE pentru a accelera înzestrarea, cu accent pe antidronă , într-un calendar care vizează implementări până în 2030, potrivit Antena 3 . Ministerul susține că programul european ar putea ajuta România să recupereze „decalaje” în dotarea armatei și să obțină „sisteme eficiente de luptă”, inclusiv prin achiziții comune mai rapide alături de aliați. MApN afirmă că are în derulare 21 de proiecte de înzestrare cu tehnică modernă, care „pot fi implementate până în 2030”. În mesajul public, ministerul indică drept una dintre cele mai mari provocări „amenințarea dronelor”, invocată atât în contextul frontului, cât și al granițelor României. Antidronă și radare, în centrul pachetului SAFE Potrivit ministerului, opt din cele 15 mari proiecte din programul SAFE , aprobate de Parlament, sunt dedicate sistemelor antidronă și radarelor de ultimă generație. MApN spune că investițiile vizează capabilități care să „detecteze, să bruieze și să neutralizeze” dronele care încalcă spațiul aerian național, argumentând că este vorba despre tehnologie „care protejează cetățenii”. În același mesaj, ministerul enumeră tipuri de echipamente la care ar urmări acces mai rapid prin SAFE, între care: arme de asalt, nave de patrulare, elicoptere, radare, mașini de luptă și rachete. Antena 3 notează și că primul pachet de achiziții din SAFE include șase programe și prevede achiziția de mașini de luptă ale infanteriei. Dispută politică pe gestionarea programului și direcția banilor Programul SAFE a devenit și subiect de conflict politic între premierul Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu. La Suceava, Bolojan a fost întrebat „cine a decis ca cinci miliarde de euro” din proiectele SAFE să meargă către o firmă din Germania și a răspuns că, în mandatul lui Ciolacu, „s-a decis schema de gestionare”, iar Cancelaria prim-ministrului a fost desemnată integrator al achizițiilor. Ciolacu a respins acuzația și a susținut că schema nu ar fi fost stabilită în mandatul său, invocând Regulamentul (UE) 2025/1106 și afirmând că o „ordonanță de urgență” a guvernului Bolojan, din 20 noiembrie 2025, ar fi stabilit schema de gestionare. În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre contracte, calendarul exact al achizițiilor sau mecanismul de alocare a celor „cinci miliarde de euro”, dincolo de declarațiile politice și poziția MApN privind prioritățile de înzestrare. [...]

Refuzul administrației Trump de a mai staționa rachete Tomahawk în Germania adâncește o „gaură de capabilități” în descurajarea Rusiei , într-un moment în care Berlinul este deja pus să compenseze și retragerea a 5.000 de militari americani, potrivit Focus . Planul, relatat de „New York Times”, prevedea ca rachetele de croazieră „Tomahawk” să fie desfășurate în Germania încă din acest an. Decizia fusese luată în 2024, în timpul administrației Joe Biden, ca parte a unui batalion de rachete cu rază lungă care urma să includă și rachete hipersonice „Dark Eagle”, cu rol în creșterea capacității de descurajare și apărare față de Rusia. De ce contează: presiune pe Berlin să acopere rapid o capabilitate lipsă Experți în apărare avertizează că renunțarea la desfășurarea Tomahawk lasă Germania cu o vulnerabilitate operațională. Militarul și analistul Carlo Masala a declarat pentru „Welt” că se creează „o importantă lacună de capabilități” în raport cu descurajarea Rusiei. În paralel, retragerea anunțată a 5.000 de militari americani este văzută ca un semnal negativ pentru postura de apărare a Germaniei, iar presiunea se mută pe măsuri interne de compensare. Reacții politice: cereri de „contramăsuri imediate” și accelerarea programelor Thomas Erndl (CSU), purtător de cuvânt pe apărare al grupului CDU/CSU, cere guvernului federal și ministrului apărării Boris Pistorius să vină rapid cu soluții, inclusiv pentru dezvoltarea de arme de precizie cu rază lungă. „Nu mai avem cu adevărat timp de pierdut. Este nevoie de mai mult ritm, un plan de acțiune pe termen scurt și, mai ales la armele de precizie cu rază lungă, abordări inovatoare, ca să ajungem rapid la această capabilitate”, a spus Erndl pentru „Bild”. Și comisarul parlamentar pentru forțele armate, Henning Otte, a declarat pentru „Bild” că retragerea unităților de luptă americane este „un semnal prost” și că trebuie compensată. Context: tensiuni politice și criticile Washingtonului la adresa NATO Potrivit Focus, decizia lui Trump de a bloca planurile privind Tomahawk vine împreună cu retragerea celor 5.000 de militari și este prezentată ca reacție la declarațiile cancelarului Friedrich Merz, care a acuzat SUA de lipsa unui plan în războiul cu Iranul și a vorbit despre o „umilire” a armatei americane de către regimul de la Teheran. Episodul se suprapune peste criticile tot mai dure ale administrației Trump la adresa NATO, inclusiv reproșuri că aliații nu ar fi sprijinit SUA în conflictul cu Iranul și amenințări repetate privind ieșirea din Alianță. [...]