Știri
Știri din categoria Apărare
Refuzul administrației Trump de a mai staționa rachete Tomahawk în Germania adâncește o „gaură de capabilități” în descurajarea Rusiei, într-un moment în care Berlinul este deja pus să compenseze și retragerea a 5.000 de militari americani, potrivit Focus.
Planul, relatat de „New York Times”, prevedea ca rachetele de croazieră „Tomahawk” să fie desfășurate în Germania încă din acest an. Decizia fusese luată în 2024, în timpul administrației Joe Biden, ca parte a unui batalion de rachete cu rază lungă care urma să includă și rachete hipersonice „Dark Eagle”, cu rol în creșterea capacității de descurajare și apărare față de Rusia.
Experți în apărare avertizează că renunțarea la desfășurarea Tomahawk lasă Germania cu o vulnerabilitate operațională. Militarul și analistul Carlo Masala a declarat pentru „Welt” că se creează „o importantă lacună de capabilități” în raport cu descurajarea Rusiei.
În paralel, retragerea anunțată a 5.000 de militari americani este văzută ca un semnal negativ pentru postura de apărare a Germaniei, iar presiunea se mută pe măsuri interne de compensare.
Thomas Erndl (CSU), purtător de cuvânt pe apărare al grupului CDU/CSU, cere guvernului federal și ministrului apărării Boris Pistorius să vină rapid cu soluții, inclusiv pentru dezvoltarea de arme de precizie cu rază lungă.
„Nu mai avem cu adevărat timp de pierdut. Este nevoie de mai mult ritm, un plan de acțiune pe termen scurt și, mai ales la armele de precizie cu rază lungă, abordări inovatoare, ca să ajungem rapid la această capabilitate”, a spus Erndl pentru „Bild”.
Și comisarul parlamentar pentru forțele armate, Henning Otte, a declarat pentru „Bild” că retragerea unităților de luptă americane este „un semnal prost” și că trebuie compensată.
Potrivit Focus, decizia lui Trump de a bloca planurile privind Tomahawk vine împreună cu retragerea celor 5.000 de militari și este prezentată ca reacție la declarațiile cancelarului Friedrich Merz, care a acuzat SUA de lipsa unui plan în războiul cu Iranul și a vorbit despre o „umilire” a armatei americane de către regimul de la Teheran.
Episodul se suprapune peste criticile tot mai dure ale administrației Trump la adresa NATO, inclusiv reproșuri că aliații nu ar fi sprijinit SUA în conflictul cu Iranul și amenințări repetate privind ieșirea din Alianță.
Recomandate
Germania încearcă să limiteze șocul operațional al retragerii a 5.000 de militari americani și mută discuția spre accelerarea capacității Europei de a-și asigura apărarea în cadrul NATO, potrivit Politico . Mesajul vine în contextul deciziei Pentagonului de a reduce prezența SUA în Germania, într-un calendar de 6–12 luni. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius , a spus că o astfel de retragere era anticipată și a legat-o de nevoia „întăririi pilonului european” în NATO. „Dacă vrem să rămânem transatlantici, trebuie să întărim pilonul european în cadrul NATO.” Ce se schimbă concret: calendar și dimensiunea prezenței SUA Pentagonul a anunțat retragerea a 5.000 de militari din Germania, dar măsura ar urma să lase în continuare aproximativ 33.000 de soldați americani pe teritoriul german, potrivit datelor citate. Decizia inversează o creștere a efectivelor începută în mandatul fostului președinte Joe Biden. Un purtător de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat că secretarul apărării Pete Hegseth a ordonat retragerea după o reevaluare a consolidării trupelor americane în Europa și în funcție de „condițiile de pe teren”, cu termen de implementare estimat la 6–12 luni. Efectul politic și operațional: presiune pentru investiții europene în apărare NATO a transmis că lucrează cu SUA pentru a înțelege detaliile deciziei, iar un purtător de cuvânt al Alianței, Allison Hart, a spus că mișcarea „subliniază nevoia ca Europa să investească mai mult în apărare”. Comisia Europeană a arătat, la rândul ei, că amprenta militară americană în Europa rămâne o contribuție „semnificativă” la descurajare și apărare și constituie „fundamentul apărării colective” pentru 23 de state membre UE care sunt și aliați NATO. În același timp, Comisia a susținut că țările UE își îndeplinesc angajamentele în NATO prin creșterea cheltuielilor militare într-un ritm „fără precedent”. Context: tensiuni SUA–Europa și riscul extinderii retragerilor Articolul plasează decizia într-un climat politic tensionat între președintele american Donald Trump și cancelarul german Friedrich Merz, pe fondul disputei legate de Iran. În plus, Trump a amenințat că ar putea retrage trupe și din Spania și Italia, criticându-i pe liderii celor două țări; Madrid și Roma au fost, asemenea Berlinului, critice față de războiul SUA–Israel în Iran, iar ambele state au refuzat folosirea bazelor lor de către avioane militare americane implicate în conflict, potrivit relatării. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a reacționat public, deplângând „tendința dezastruoasă” în relațiile Europa–SUA și avertizând asupra „dezmembrării” alianței transatlantice, într-o postare pe X citată de publicație. [...]
Iran folosește încetarea focului pentru a recupera rachete și lansatoare ascunse sau îngropate , într-o mișcare pe care SUA o interpretează ca parte a unui efort de refacere a capabilităților de lovire înaintea unei posibile reluări a conflictului, potrivit The Jerusalem Post , care citează un material NBC News bazat pe declarațiile unui oficial american și ale altor două persoane familiarizate cu situația. Informația are relevanță operațională: în loc ca pauza de foc să reducă riscul imediat, Washingtonul suspectează că Teheranul o folosește pentru a-și reconstitui stocurile și infrastructura de lansare, inclusiv prin dezgroparea munițiilor și a lansatoarelor fie ascunse intenționat sub pământ, fie acoperite de dărâmături în urma loviturilor aeriene americane și israeliene. Ce crede SUA că urmărește Iranul Potrivit sursei citate, evaluarea americană este că Iranul intenționează să-și refacă capacitățile de rachete „în pregătirea reluării războiului”, în scenariul în care negocierile eșuează. În acest context, NBC News notează că Iranul ar fi reușit să păstreze o parte importantă a arsenalului prin: folosirea de momele (ținte false) și dispersare; îngroparea rachetelor și a lansatoarelor. Mesaje publice contradictorii în administrația SUA În aprilie, secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a declarat că SUA au informații potrivit cărora Iranul încearcă să-și reconstituie capabilitățile militare, dar a susținut totodată că Teheranul nu ar avea capacitatea de a le reface. „Vă dezgropați lansatoarele și rachetele rămase fără nicio capacitate de a le înlocui.” „Puteți muta lucruri, dar nu puteți, de fapt, să reconstruiți.” În același timp, NBC News a relatat săptămâna trecută că informațiile SUA ar indica faptul că Iranul ar menține nu doar multe dintre rachetele balistice, ci și peste jumătate din aeronavele forțelor aeriene iraniene, precum și peste jumătate din flota de active navale a IRGC (Corpul Gardienilor Revoluției Islamice). Următoarele decizii la Washington: Hormuz și material nuclear Pe fondul acestor evaluări, un oficial american a declarat pentru NBC că președintele Donald Trump urma să se întâlnească joi cu echipa sa de securitate națională pentru a analiza opțiuni privind deschiderea Strâmtorii Hormuz și îndepărtarea materialului nuclear. Comandantul US CENTCOM, amiralul Brad Cooper, era programat să prezinte opțiunile, iar o decizie este așteptată „în zilele următoare”. Un oficial de la Casa Albă a mai spus că viitoarea deplasare a lui Trump în China și întâlnirea planificată cu președintele Xi Jinping, amânată pentru mijlocul lunii mai, ar putea influența calendarul deciziei, administrația dorind să evite o nouă amânare a vizitei. Cât din arsenal ar mai avea Iranul, potrivit declarațiilor publice În plan public, cifrele avansate de oficiali americani diferă. The Jerusalem Post notează că Trump a afirmat miercuri că aproximativ 82% din rachetele iraniene și „majoritatea” dronelor iraniene „au dispărut”. Separat, secretarul de stat Marco Rubio a spus într-un interviu la Fox News că ar mai rămâne „aproximativ jumătate” din rachetele Iranului. [...]
Posibila desfășurare a sistemului hipersonic terestru „Dark Eagle” în Orientul Mijlociu ar ridica semnificativ costurile și miza operațională a prezenței militare americane în regiune , în condițiile în care o singură muniție este estimată la circa 15 milioane de dolari, iar o baterie completă ar putea ajunge la aproximativ 2,7 miliarde de dolari, potrivit Adevărul . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) ar fi cerut desfășurarea în regiune a sistemului Long Range Hypersonic Weapon (LRHW) , supranumit „Dark Eagle”, potrivit Bloomberg, citat în material. Un oficial din domeniul apărării a confirmat pentru Fox News Digital că sistemul a atins „capacitatea operațională inițială”, ceea ce ar marca o premieră: armata americană ar avea disponibilă o armă hipersonică terestră pregătită pentru o posibilă utilizare. De ce contează: costuri mari pentru o capabilitate rară și greu de contracarat Dincolo de semnalul strategic, „Dark Eagle” vine cu o notă de plată ridicată. În forma prezentată în articol: un singur proiectil „Dark Eagle” este estimat la aproximativ 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei ); o baterie completă (lansatoare și echipamente de suport) ar putea ajunge la circa 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,4 miliarde lei ). Aceste valori sugerează că orice desfășurare ar presupune nu doar decizie militară, ci și un angajament bugetar și logistic consistent, mai ales într-un teatru unde rotațiile de forțe și protecția infrastructurii sunt costisitoare. Motivația operațională invocată: raza de acțiune și ținte „greu accesibile” Solicitarea ar fi fost motivată, „în parte”, de îngrijorări că lansatoarele de rachete balistice iraniene ar fi fost mutate dincolo de raza de acțiune a unor sisteme americane existente, inclusiv Precision Strike Missile (PrSM), menționată ca având capacitatea de a lovi ținte aflate la peste 480 km. În acest context, dacă ar fi desfășurat în Orientul Mijlociu, „Dark Eagle” ar extinde capacitatea SUA de a lovi ținte îndepărtate, cu timp de reacție redus. Sistemul este descris ca fiind proiectat să lovească la distanțe de peste 2.700 km, iar armele hipersonice sunt prezentate ca fiind mai dificil de detectat și interceptat decât rachetele balistice tradiționale, datorită capacității de manevră în zbor. Ce se știe și ce nu se știe, la acest moment Nu a fost anunțată oficial nicio desfășurare în Orientul Mijlociu, iar autoritățile nu au confirmat solicitarea, potrivit articolului. În paralel, materialul notează că SUA și Iranul respectă un armistițiu, în speranța reluării negocierilor privind programul nuclear iranian. Armata americană ar fi început introducerea sistemului într-un grup de forțe multirol în decembrie 2025, după teste și exerciții cu foc real, unități descrise ca fiind proiectate pentru lovituri de precizie la distanțe mari în mai multe domenii operaționale. Context: accelerarea programelor hipersonice și competiția globală Materialul plasează potențiala desfășurare în competiția cu China și Rusia, despre care afirmă că au deja sisteme hipersonice operaționale. Un oficial al Pentagonului a declarat pentru Fox News Digital că desfășurarea și extinderea armelor hipersonice reprezintă o prioritate majoră și că sistemul de achiziții este adaptat la un „ritm de război”, pentru a susține o bază industrială capabilă să livreze rapid astfel de tehnologii. „Desfășurarea și extinderea armelor hipersonice reprezintă o prioritate majoră pentru Departamentul Apărării – iar noi livrăm într-un ritm rapid”, a declarat un oficial al Pentagonului pentru Fox News Digital. [...]
Deplasarea a sute de vehicule militare pe șoselele din România, în următoarele zile, va pune presiune pe logistică și pe gestionarea traficului , în contextul exercițiului multinațional „ Scorpions Legacy 2026 ”, potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că deplasările vor fi făcute „cu preponderență pe timp de noapte”, pentru a reduce impactul asupra comunităților locale și circulației rutiere. Exercițiul este programat în perioada 7–23 mai, la baza militară Cincu (județul Brașov), la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica”. Începând „de mâine”, armata va muta tehnica necesară la Cincu, iar MApN transmite că prezența tancurilor și a altor echipamente militare pe străzi „nu este motiv de panică”. Dimensiunea exercițiului și ce înseamnă pentru mobilitate Conform informațiilor prezentate, la „Scorpions Legacy 2026” participă peste 1.700 de soldați din România și alte șase țări aliate, cu 350 de mijloace tehnice, în cadrul unor activități care includ exerciții tactice cu trageri de luptă. MApN precizează că, pentru buna desfășurare a exercițiului multinațional (SCLE 26), autoritățile naționale și aliații NATO iau măsuri pentru a minimiza efectele asupra traficului rutier, inclusiv prin programarea deplasărilor în special noaptea. Cine participă și cine coordonează Țările participante, alături de România, sunt: Italia, Republica Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Franța și Bulgaria. Exercițiul este planificat și condus de Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova (HQ MNBDE-SE) . Obiectivul operațional Obiectivul declarat este creșterea coeziunii structurilor multinaționale prin: exerciții de comandament; antrenamente cu trupe în teren; exerciții tactice cu trageri de luptă. Potrivit MApN, aceste activități urmăresc dezvoltarea capacității de reacție și îmbunătățirea interoperabilității în cadrul alianței. [...]
România a ridicat la nivel ONU și NATO riscul de securitate generat de dronele rusești care ajung pe teritoriul național , după ce un incident recent a implicat o dronă cu încărcătură explozivă căzută într-o gospodărie, potrivit Agerpres . Mesajul transmis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) indică o escaladare a răspunsului diplomatic, pe fondul repetării încălcărilor spațiului aerian. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a spus la TVR Info că România a intervenit în Consiliul de Securitate al ONU, într-o discuție găzduită de Bahrein despre securitatea maritimă, pentru a semnala „riscurile” și pentru a condamna „ferm, la nivel diplomatic” acțiunile Federației Ruse, inclusiv încălcarea spațiului aerian românesc și aliat. „Este pentru prima dată, de la începutul războiului, când avem acest risc direct la care suntem supuși și atunci, evident, răspunsul diplomatic a trebuit să fie ferm.” În paralel, România a folosit și canalul bilateral: ambasadorul Rusiei a fost convocat la MAE, pentru a i se comunica „protestul ferm” în legătură cu incidentele cu drone intrate în spațiul național, a reamintit ministrul. Incidentul de la Galați și evacuarea a 515 persoane Contextul imediat al demersurilor diplomatice este incidentul din 25 aprilie, când o dronă folosită de Federația Rusă împotriva infrastructurii civile din Ucraina a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc și a avariat o gospodărie și un stâlp de electricitate la marginea municipiului Galați, fără să explodeze și fără victime. Potrivit informațiilor citate, drona avea încărcătură explozivă, a fost ridicată de specialiști și detonată controlat în afara orașului, iar 515 persoane au fost evacuate. Pe 26 aprilie, Ministerul Apărării Naționale a fost informat despre fragmente de dronă semnalate între Luncavița și Văcăreni (județul Tulcea), iar pirotehniștii Serviciului Român de Informații au depistat încărcături explozive în fragmentele respective. Reacție operațională: decolare de F-16 după detectarea unei drone Pe linia de apărare aeriană, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că sâmbătă două aeronave F-16 din serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană de la Fetești , după ce radarele de la sol au detectat pătrunderea unei drone, pentru scurt timp, în spațiul aerian național, în zona Chilia. În plan diplomatic, MAE a transmis că secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, aflată la ONU cu prilejul Conferinței de Evaluare a Tratatului privind Neproliferarea Armelor Nucleare (NPT Rev Con), a condamnat „acțiunile iresponsabile” ale Rusiei și a informat despre incidentul recent al căderii unei drone încărcate cu explozibil într-o gospodărie din România. [...]
Modernizarea Y-20B cu motoare chinezești WS-20 reduce dependența de importuri și extinde capacitatea de transport strategic pe distanțe lungi , potrivit Global Times , care citează un material CCTV News despre varianta recent upgradată a avionului de transport militar. Y-20B, parte a flotei Y-20, are ca upgrade principal instalarea completă a patru motoare turbofan WS-20 cu raport mare de bypass (adică un motor care „mută” mult aer pe lângă miezul fierbinte, ceea ce îmbunătățește eficiența consumului). Publicația notează că această schimbare „rezolvă problema” dependenței de sisteme de propulsie importate, cu efecte directe asupra consumului de combustibil, autonomiei, încărcăturii utile și eficienței de zbor. Ce se schimbă operațional: autonomie, sarcină utilă, eficiență Conform materialului citat, raportul mare de bypass al WS-20 se traduce prin eficiență mai bună a combustibilului și, implicit, o creștere semnificativă a razei de acțiune. În plus, WS-20 ar oferi o tracțiune mai mare decât motorul WS-18 folosit anterior, ceea ce ar aduce îmbunătățiri „pe toate planurile” la capacitatea de transport, siguranța zborului și fiabilitatea operațională. Comentatorul militar chinez Fu Qianshao, citat de CCTV News, afirmă că Y-20B este cel mai puternic și avansat avion de transport strategic al Chinei, iar diferența vizibilă față de variantele anterioare este diametrul mai mare al motoarelor, asociat cu WS-20. Parametri menționați și roluri posibile Potrivit lui Fu Qianshao, Y-20B echipat cu WS-20 are: greutate maximă la decolare de „aprox. 220 de tone”; încărcătură utilă maximă de 66 de tone , suficientă pentru a transporta integral un tanc principal de luptă produs intern. Același comentator susține că nivelul tehnic general al aeronavei (sistem de control al zborului, avionică și propulsie modernizată) ar fi ajuns la „standarde de clasă mondială”. Tot el indică și o direcție de utilizare: Y-20B ar putea fi o platformă pentru conversii în aeronave de misiuni speciale, precum război electronic, post de comandă aeropurtat, război psihologic sau avertizare timpurie aeropurtată. Ritm de introducere în serviciu și utilizări recente CCTV News mai arată că Y-20B a apărut public la parada militară din Beijing din 3 septembrie 2025, iar în „circa jumătate de an” ar fi parcurs certificarea de tip, instruirea operațională și formarea capacității de luptă, devenind echipament de bază pentru transport strategic cu „pregătire completă de luptă”. În același context, este menționată o misiune recentă: Y-20B a fost folosit pentru repatrierea rămășițelor celui de-al 13-lea lot de martiri ai „Voluntarilor Poporului Chinez” din Coreea de Sud . Global Times mai notează că seria Y-20 a fost desfășurată în Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu și Europa și a executat misiuni de transport de urgență, inclusiv la altitudine mare, ca argument pentru capacitatea de proiecție strategică pe distanțe intercontinentale. [...]
