Știri
Știri din categoria Apărare
Peste 1.700 de militari și 350 de vehicule și echipamente vor fi dislocate la Cincu pentru exercițiul SCORPIONS LEGACY 2026, iar Armata anunță că deplasările de tehnică vor începe din 3 mai și se vor face preponderent noaptea, pentru a limita efectele asupra traficului și comunităților locale, potrivit Mediafax.
Exercițiul multinațional SCORPIONS LEGACY 2026 (SCLE 26) este programat în perioada 7–23 mai și se va desfășura la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu, județul Brașov. La activități participă militari din România și din alte șase țări aliate: Italia, Republica Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Franța și Bulgaria.
Conform MApN, exercițiul este planificat și condus de Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova. În total, sunt anunțați aproximativ 1.700 de militari și 350 de mijloace tehnice din șapte țări aliate.
MApN precizează că, pentru pregătirea exercițiului, începând din 3 mai va fi mutată tehnica necesară către Cincu. Autoritățile naționale și aliații NATO susțin că iau măsuri pentru a minimiza impactul asupra comunităților locale și asupra traficului rutier, iar deplasările ar urma să fie realizate cu preponderență pe timp de noapte.
În anunțul publicat pe Facebook, MApN arată că obiectivul SCLE 26 este creșterea coeziunii structurilor multinaționale prin:
Instituția mai afirmă că exercițiul contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și la îmbunătățirea interoperabilității în cadrul alianței și subliniază că exercițiile NATO precum SCLE 26 sunt „defensive și transparente”, desfășurate cu respectarea obligațiilor internaționale ale României.
Recomandate
Deplasarea a sute de vehicule militare pe șoselele din România, în următoarele zile, va pune presiune pe logistică și pe gestionarea traficului , în contextul exercițiului multinațional „ Scorpions Legacy 2026 ”, potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că deplasările vor fi făcute „cu preponderență pe timp de noapte”, pentru a reduce impactul asupra comunităților locale și circulației rutiere. Exercițiul este programat în perioada 7–23 mai, la baza militară Cincu (județul Brașov), la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica”. Începând „de mâine”, armata va muta tehnica necesară la Cincu, iar MApN transmite că prezența tancurilor și a altor echipamente militare pe străzi „nu este motiv de panică”. Dimensiunea exercițiului și ce înseamnă pentru mobilitate Conform informațiilor prezentate, la „Scorpions Legacy 2026” participă peste 1.700 de soldați din România și alte șase țări aliate, cu 350 de mijloace tehnice, în cadrul unor activități care includ exerciții tactice cu trageri de luptă. MApN precizează că, pentru buna desfășurare a exercițiului multinațional (SCLE 26), autoritățile naționale și aliații NATO iau măsuri pentru a minimiza efectele asupra traficului rutier, inclusiv prin programarea deplasărilor în special noaptea. Cine participă și cine coordonează Țările participante, alături de România, sunt: Italia, Republica Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Franța și Bulgaria. Exercițiul este planificat și condus de Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est Craiova (HQ MNBDE-SE) . Obiectivul operațional Obiectivul declarat este creșterea coeziunii structurilor multinaționale prin: exerciții de comandament; antrenamente cu trupe în teren; exerciții tactice cu trageri de luptă. Potrivit MApN, aceste activități urmăresc dezvoltarea capacității de reacție și îmbunătățirea interoperabilității în cadrul alianței. [...]
MApN mizează pe SAFE pentru a accelera înzestrarea, cu accent pe antidronă , într-un calendar care vizează implementări până în 2030, potrivit Antena 3 . Ministerul susține că programul european ar putea ajuta România să recupereze „decalaje” în dotarea armatei și să obțină „sisteme eficiente de luptă”, inclusiv prin achiziții comune mai rapide alături de aliați. MApN afirmă că are în derulare 21 de proiecte de înzestrare cu tehnică modernă, care „pot fi implementate până în 2030”. În mesajul public, ministerul indică drept una dintre cele mai mari provocări „amenințarea dronelor”, invocată atât în contextul frontului, cât și al granițelor României. Antidronă și radare, în centrul pachetului SAFE Potrivit ministerului, opt din cele 15 mari proiecte din programul SAFE , aprobate de Parlament, sunt dedicate sistemelor antidronă și radarelor de ultimă generație. MApN spune că investițiile vizează capabilități care să „detecteze, să bruieze și să neutralizeze” dronele care încalcă spațiul aerian național, argumentând că este vorba despre tehnologie „care protejează cetățenii”. În același mesaj, ministerul enumeră tipuri de echipamente la care ar urmări acces mai rapid prin SAFE, între care: arme de asalt, nave de patrulare, elicoptere, radare, mașini de luptă și rachete. Antena 3 notează și că primul pachet de achiziții din SAFE include șase programe și prevede achiziția de mașini de luptă ale infanteriei. Dispută politică pe gestionarea programului și direcția banilor Programul SAFE a devenit și subiect de conflict politic între premierul Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu. La Suceava, Bolojan a fost întrebat „cine a decis ca cinci miliarde de euro” din proiectele SAFE să meargă către o firmă din Germania și a răspuns că, în mandatul lui Ciolacu, „s-a decis schema de gestionare”, iar Cancelaria prim-ministrului a fost desemnată integrator al achizițiilor. Ciolacu a respins acuzația și a susținut că schema nu ar fi fost stabilită în mandatul său, invocând Regulamentul (UE) 2025/1106 și afirmând că o „ordonanță de urgență” a guvernului Bolojan, din 20 noiembrie 2025, ar fi stabilit schema de gestionare. În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre contracte, calendarul exact al achizițiilor sau mecanismul de alocare a celor „cinci miliarde de euro”, dincolo de declarațiile politice și poziția MApN privind prioritățile de înzestrare. [...]
Refuzul administrației Trump de a mai staționa rachete Tomahawk în Germania adâncește o „gaură de capabilități” în descurajarea Rusiei , într-un moment în care Berlinul este deja pus să compenseze și retragerea a 5.000 de militari americani, potrivit Focus . Planul, relatat de „New York Times”, prevedea ca rachetele de croazieră „Tomahawk” să fie desfășurate în Germania încă din acest an. Decizia fusese luată în 2024, în timpul administrației Joe Biden, ca parte a unui batalion de rachete cu rază lungă care urma să includă și rachete hipersonice „Dark Eagle”, cu rol în creșterea capacității de descurajare și apărare față de Rusia. De ce contează: presiune pe Berlin să acopere rapid o capabilitate lipsă Experți în apărare avertizează că renunțarea la desfășurarea Tomahawk lasă Germania cu o vulnerabilitate operațională. Militarul și analistul Carlo Masala a declarat pentru „Welt” că se creează „o importantă lacună de capabilități” în raport cu descurajarea Rusiei. În paralel, retragerea anunțată a 5.000 de militari americani este văzută ca un semnal negativ pentru postura de apărare a Germaniei, iar presiunea se mută pe măsuri interne de compensare. Reacții politice: cereri de „contramăsuri imediate” și accelerarea programelor Thomas Erndl (CSU), purtător de cuvânt pe apărare al grupului CDU/CSU, cere guvernului federal și ministrului apărării Boris Pistorius să vină rapid cu soluții, inclusiv pentru dezvoltarea de arme de precizie cu rază lungă. „Nu mai avem cu adevărat timp de pierdut. Este nevoie de mai mult ritm, un plan de acțiune pe termen scurt și, mai ales la armele de precizie cu rază lungă, abordări inovatoare, ca să ajungem rapid la această capabilitate”, a spus Erndl pentru „Bild”. Și comisarul parlamentar pentru forțele armate, Henning Otte, a declarat pentru „Bild” că retragerea unităților de luptă americane este „un semnal prost” și că trebuie compensată. Context: tensiuni politice și criticile Washingtonului la adresa NATO Potrivit Focus, decizia lui Trump de a bloca planurile privind Tomahawk vine împreună cu retragerea celor 5.000 de militari și este prezentată ca reacție la declarațiile cancelarului Friedrich Merz, care a acuzat SUA de lipsa unui plan în războiul cu Iranul și a vorbit despre o „umilire” a armatei americane de către regimul de la Teheran. Episodul se suprapune peste criticile tot mai dure ale administrației Trump la adresa NATO, inclusiv reproșuri că aliații nu ar fi sprijinit SUA în conflictul cu Iranul și amenințări repetate privind ieșirea din Alianță. [...]
România a ridicat la nivel ONU și NATO riscul de securitate generat de dronele rusești care ajung pe teritoriul național , după ce un incident recent a implicat o dronă cu încărcătură explozivă căzută într-o gospodărie, potrivit Agerpres . Mesajul transmis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) indică o escaladare a răspunsului diplomatic, pe fondul repetării încălcărilor spațiului aerian. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a spus la TVR Info că România a intervenit în Consiliul de Securitate al ONU, într-o discuție găzduită de Bahrein despre securitatea maritimă, pentru a semnala „riscurile” și pentru a condamna „ferm, la nivel diplomatic” acțiunile Federației Ruse, inclusiv încălcarea spațiului aerian românesc și aliat. „Este pentru prima dată, de la începutul războiului, când avem acest risc direct la care suntem supuși și atunci, evident, răspunsul diplomatic a trebuit să fie ferm.” În paralel, România a folosit și canalul bilateral: ambasadorul Rusiei a fost convocat la MAE, pentru a i se comunica „protestul ferm” în legătură cu incidentele cu drone intrate în spațiul național, a reamintit ministrul. Incidentul de la Galați și evacuarea a 515 persoane Contextul imediat al demersurilor diplomatice este incidentul din 25 aprilie, când o dronă folosită de Federația Rusă împotriva infrastructurii civile din Ucraina a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc și a avariat o gospodărie și un stâlp de electricitate la marginea municipiului Galați, fără să explodeze și fără victime. Potrivit informațiilor citate, drona avea încărcătură explozivă, a fost ridicată de specialiști și detonată controlat în afara orașului, iar 515 persoane au fost evacuate. Pe 26 aprilie, Ministerul Apărării Naționale a fost informat despre fragmente de dronă semnalate între Luncavița și Văcăreni (județul Tulcea), iar pirotehniștii Serviciului Român de Informații au depistat încărcături explozive în fragmentele respective. Reacție operațională: decolare de F-16 după detectarea unei drone Pe linia de apărare aeriană, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că sâmbătă două aeronave F-16 din serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană de la Fetești , după ce radarele de la sol au detectat pătrunderea unei drone, pentru scurt timp, în spațiul aerian național, în zona Chilia. În plan diplomatic, MAE a transmis că secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, aflată la ONU cu prilejul Conferinței de Evaluare a Tratatului privind Neproliferarea Armelor Nucleare (NPT Rev Con), a condamnat „acțiunile iresponsabile” ale Rusiei și a informat despre incidentul recent al căderii unei drone încărcate cu explozibil într-o gospodărie din România. [...]
Modernizarea Y-20B cu motoare chinezești WS-20 reduce dependența de importuri și extinde capacitatea de transport strategic pe distanțe lungi , potrivit Global Times , care citează un material CCTV News despre varianta recent upgradată a avionului de transport militar. Y-20B, parte a flotei Y-20, are ca upgrade principal instalarea completă a patru motoare turbofan WS-20 cu raport mare de bypass (adică un motor care „mută” mult aer pe lângă miezul fierbinte, ceea ce îmbunătățește eficiența consumului). Publicația notează că această schimbare „rezolvă problema” dependenței de sisteme de propulsie importate, cu efecte directe asupra consumului de combustibil, autonomiei, încărcăturii utile și eficienței de zbor. Ce se schimbă operațional: autonomie, sarcină utilă, eficiență Conform materialului citat, raportul mare de bypass al WS-20 se traduce prin eficiență mai bună a combustibilului și, implicit, o creștere semnificativă a razei de acțiune. În plus, WS-20 ar oferi o tracțiune mai mare decât motorul WS-18 folosit anterior, ceea ce ar aduce îmbunătățiri „pe toate planurile” la capacitatea de transport, siguranța zborului și fiabilitatea operațională. Comentatorul militar chinez Fu Qianshao, citat de CCTV News, afirmă că Y-20B este cel mai puternic și avansat avion de transport strategic al Chinei, iar diferența vizibilă față de variantele anterioare este diametrul mai mare al motoarelor, asociat cu WS-20. Parametri menționați și roluri posibile Potrivit lui Fu Qianshao, Y-20B echipat cu WS-20 are: greutate maximă la decolare de „aprox. 220 de tone”; încărcătură utilă maximă de 66 de tone , suficientă pentru a transporta integral un tanc principal de luptă produs intern. Același comentator susține că nivelul tehnic general al aeronavei (sistem de control al zborului, avionică și propulsie modernizată) ar fi ajuns la „standarde de clasă mondială”. Tot el indică și o direcție de utilizare: Y-20B ar putea fi o platformă pentru conversii în aeronave de misiuni speciale, precum război electronic, post de comandă aeropurtat, război psihologic sau avertizare timpurie aeropurtată. Ritm de introducere în serviciu și utilizări recente CCTV News mai arată că Y-20B a apărut public la parada militară din Beijing din 3 septembrie 2025, iar în „circa jumătate de an” ar fi parcurs certificarea de tip, instruirea operațională și formarea capacității de luptă, devenind echipament de bază pentru transport strategic cu „pregătire completă de luptă”. În același context, este menționată o misiune recentă: Y-20B a fost folosit pentru repatrierea rămășițelor celui de-al 13-lea lot de martiri ai „Voluntarilor Poporului Chinez” din Coreea de Sud . Global Times mai notează că seria Y-20 a fost desfășurată în Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu și Europa și a executat misiuni de transport de urgență, inclusiv la altitudine mare, ca argument pentru capacitatea de proiecție strategică pe distanțe intercontinentale. [...]
Lovirea unor avioane rusești rare, inclusiv Su-57, la 1.700 km de granița Ucrainei ridică miza operațională a războiului cu drone , prin presiunea directă asupra capacității Moscovei de a menține și proteja platforme aeriene scumpe și greu de înlocuit, potrivit Adevărul . Atacul a vizat baza aeriană Șagol din regiunea Celiabinsk (Munții Ural) și a fost confirmat la 1 mai de Statul Major General al Ucrainei. Operațiunea ar fi fost executată de Forțele Sistemelor fără Pilot ale Ucrainei, iar relatarea este preluată și de Euromaidan Press . Ce ar fi fost lovit și ce costuri sunt invocate Conform comandantului forțelor ucrainene de drone, Robert „Madiar” Brovdi , ar fi fost avariate patru aeronave: două avioane de vânătoare stealth Su-57; un bombardier Su-34; un avion Sukhoi de tip neidentificat. Acesta a susținut că cel puțin trei drone au lovit direct aeronave staționate, iar costurile estimate în material sunt de 100–120 milioane de dolari (aprox. 460–550 milioane lei) pentru un Su-57 și 35–50 milioane de dolari (aprox. 160–230 milioane lei) pentru un Su-34. Confirmarea din satelit și semnalele operaționale Atacul ar fi avut loc pe 25 aprilie, la circa 1.700 km de granița Ucrainei. Imagini satelitare publicate de canalul de Telegram Exilenova+ ar confirma impactul și ar arăta relocarea aeronavelor după atac. O comparație între imagini din 17 și 26 aprilie indică o zonă afectată pe platforma bazei și activități de curățare. Două Su-57 și un Su-34 ar fi fost mutate din pozițiile inițiale, un tipar asociat de regulă cu evaluarea pagubelor și lucrări de recuperare. De ce contează: presiune pe o flotă mică și pe lanțul de aprovizionare Materialul notează că Rusia ar avea în serviciu mai puțin de 30 de avioane Su-57, model introdus oficial în decembrie 2020 și promovat de Moscova drept „generația a cincea”. În acest context, chiar și avarierea unui număr mic de aparate poate avea efecte disproporționate asupra disponibilității operaționale. În plus, articolul menționează că lanțul de aprovizionare al producției Suhoi ar fi fost afectat anterior de atacuri ucrainene: în septembrie 2025, rachete de croazieră Flamingo ar fi lovit fabrica Skif-M din Belgorod, furnizor de componente pentru aeronave Suhoi. Context: atacuri repetate și extinderea razei dronelor Ucraina ar fi vizat pentru prima dată avioane Su-57 în iunie 2024, la baza Akhtubinsk din regiunea Astrahan, unde două aparate ar fi fost avariate, potrivit serviciilor ucrainene de informații. Ulterior, Rusia ar fi evitat folosirea Su-57 în operațiuni directe deasupra Ucrainei și ar fi renunțat inclusiv la planuri de promovare pentru export, conform aceleiași surse. În paralel, Ucraina își extinde capabilitățile de atac cu drone cu rază lungă, iar orașul Ekaterinburg ar fi fost lovit pentru prima dată în aceeași zi cu operațiunea de la Șagol, mai notează articolul. [...]
