Știri
Știri din categoria Apărare
Europa Centrală și de Est devine noul pol al investițiilor în industria europeană de apărare, pe fondul trecerii de la achiziții punctuale la producție continuă, refacere de stocuri și mentenanță pe termen lung, potrivit G4Media, care citează un studiu KPMG. Miza economică este mutarea capitalului și a capacităților industriale către regiuni care pot livra rapid volum, costuri competitive și integrare în lanțurile de aprovizionare.
Studiul KPMG („Avantajul outsiderului. Europa Centrală și de Est – o oportunitate în creștere pentru industria multinațională de apărare și securitate”) susține că această schimbare mută „centrul de greutate” al investițiilor din Europa de Vest către statele din Europa Centrală și de Est, tocmai pentru că acestea concentrează avantajele operaționale cerute de noua etapă a reînarmării europene.
Potrivit analizei, regiunea traversează o „repoziționare” cu efecte pe termen lung asupra economiei, cooperării regionale și dezvoltării industriale. Argumentul principal: statele din zonă pot valorifica simultan poziția geografică, compatibilitatea instituțională (UE și NATO), baza industrială și forța de muncă calificată pentru a construi capacități comune de producție, logistică și inovare.
În acest context, războiul din Ucraina este prezentat ca accelerator al unei transformări strategice: Europa Centrală și de Est nu mai este periferie, ci „nucleu operațional”, coridor strategic al NATO și pilon al reînnoirii industriei europene de apărare.
„Europa Centrală și de Est nu mai este periferia apărării europene, ci spațiul în care securitatea, industria și competitivitatea se întâlnesc”, a explicat Tudor Grecu, CEE Head of Defence, Partner, Head of Advisory, KPMG în România.
Una dintre direcțiile cu potențial ridicat este investiția în infrastructură „dual-use” (cu utilizare civilă și militară): drumuri, căi ferate, porturi, aeroporturi și coridoare fluviale, văzute ca noduri într-o rețea regională de mobilitate.
Studiul indică și o repoziționare a Mării Negre ca „nod strategic central” pentru securitatea europeană, unde se intersectează securitatea militară, libertatea de navigație, energia și reconstrucția Ucrainei. În acest cadru sunt menționate noua strategie a UE pentru Marea Neagră și propunerea de creare a unui hub de securitate maritimă la Constanța, ca elemente care consolidează rolul României în regiune.
Dunărea este descrisă ca un alt vector logistic: adaptarea porturilor dunărene și modernizarea conexiunilor rutiere și feroviare ar putea crea hub-uri regionale care să deservească atât comerțul, cât și reconstrucția Ucrainei și industriile europene.
KPMG argumentează că regiunea are o bază industrială „adaptabilă”, construită în ultimele trei decenii în jurul producției avansate din automotive, echipamente industriale, electronică și software, care poate fi convertită și extinsă către producție dual-use. Competențele menționate includ prelucrarea de precizie, metalurgia, electronica și ingineria software.
„Pentru investitori și decidenți publici, Europa Centrală și de Est nu mai este o alternativă, ci una dintre puținele regiuni capabile să livreze simultan volum, viteză și scalare industrială în sectorul apărării”, a declarat generalul de flotilă aeriană Adrian Duță, senior advisor, Defence & Security, KPMG în România.
În analiza KPMG, Polonia, România, Cehia, Slovacia și Ungaria sunt prezentate ca având profiluri complementare: de la producție la scară și capabilități în software și securitate cibernetică (Polonia), la avantaj geografic și acces la Marea Neagră și Dunăre (România), tradiție industrială și inginerie (Cehia), nișe în muniții și sprijin pentru sisteme terestre (Slovacia) și parteneriate legate de producție localizată prin asocieri de tip joint venture (Ungaria).
Studiul mai notează că Ucraina are o poziție distinctă, dar tot mai integrată în ecosistemul regional, iar războiul i-a accelerat capacitatea de inovare, inclusiv în domenii precum dronele, comunicațiile și mentenanța. Cooperarea cu statele vecine din UE este descrisă ca posibilă „diviziune funcțională a muncii”: Ucraina ca sursă de cerere, testare și inovație operațională, iar țările UE ca platforme pentru producție la scară, certificare, finanțare și integrare în piața unică. (Textul disponibil în sursă este trunchiat spre final, astfel că detaliile suplimentare nu pot fi redate integral.)
Recomandate
Intercepția a 339 de drone în 13 ore indică o presiune operațională ridicată asupra apărării antiaeriene și a traficului aerian din Rusia , potrivit news.ro , care citează un anunț al Ministerului rus al Apărării. Ministerul Apărării din Rusia susține că unitățile antiaeriene au „interceptat și distrus” 339 de drone ucrainene într-un interval de 13 ore, între 7:00 și 20:00 (ora României), în mai multe regiuni ale țării, inclusiv în zona Moscovei. Potrivit aceleiași informări, interceptările ar fi avut loc în 13 regiuni, dar și în zone de deasupra Mării Negre. Lista zonelor afectate ar include mai multe regiuni din centrul Rusiei și s-ar extinde către nord-vest, în regiunile Leningrad și Pskov. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a publicat pe Telegram o serie de mesaje despre acțiuni antiaeriene împotriva dronelor, iar un „număr neoficial” menționat în material indică 14 drone doborâte pe parcursul zilei. Efecte în aviația civilă: suspendări temporare de zboruri Pe lângă dimensiunea militară, episodul a avut și o componentă operațională pentru transportul aerian. Autoritatea aviației civile din Rusia a anunțat periodic suspendarea zborurilor către diferite aeroporturi, iar agențiile de știri rusești au relatat despre patru ordine de suspendare emise la ore diferite pentru orașul Soci, la Marea Neagră. Informațiile privind numărul de drone și amploarea interceptărilor provin din comunicările autorităților ruse, preluate de news.ro, și nu sunt însoțite în text de o verificare independentă. [...]
Președintele Letoniei cere creșterea rapidă a investițiilor europene în apărare , avertizând că flancul estic al NATO rămâne expus unor „scenarii dintre cele mai grave”, iar descurajarea militară este esențială într-un context în care Rusia rămâne „imprevizibilă”, potrivit Adevărul . Într-un interviu acordat TVP World, Edgars Rinkēvičs a susținut că o eventuală incursiune rusă în statele baltice nu ar fi o criză locală, ci un atac direct asupra NATO și a Uniunii Europene, cu efect de antrenare pentru aliați majori. „Dacă va exista un atac împotriva statelor baltice, acesta va fi un atac împotriva NATO și a Europei.” De ce miza se mută pe bugete și capacități militare Rinkēvičs argumentează că impasul Rusiei în Ucraina, combinat cu presiunea sancțiunilor și cu semne de nemulțumire internă, nu reduce riscul, ci îl poate amplifica: lipsa unei victorii decisive ar putea împinge Kremlinul spre decizii „disperate”, greu de anticipat. În această logică, pregătirea militară devine instrumentul principal de descurajare. „Cu cât vom fi mai bine pregătiți, cu atât mai puțin vom arăta că ne este teamă.” Pe componenta operațională, Letonia își intensifică cooperarea cu Ucraina în tehnologii militare, în special în dezvoltarea de drone și sisteme anti-dronă, iar un acord bilateral de apărare ar urma să fie semnat „în viitorul apropiat”, conform aceleiași surse. SUA rămân „indispensabile”, dar Europa „trebuie să plătească” Președintele leton descrie Statele Unite drept un pilon „indispensabil” al securității europene, însă insistă că statele europene trebuie să își majoreze „masiv” investițiile în apărare și să extindă cooperarea regională, pe axa țărilor nordice–statele baltice–Polonia–Germania. Mesajul are o consecință directă pentru agenda europeană: fără creșteri de cheltuieli și proiecte comune care să producă rapid capabilități (de la apărare antiaeriană la sisteme fără pilot), descurajarea pe flancul estic rămâne vulnerabilă, iar riscul de escaladare crește. Ce spune Riga despre negocierile de pace În plan diplomatic, Rinkēvičs apreciază demersul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a propune reluarea discuțiilor directe cu Vladimir Putin, dar avertizează că un progres real este improbabil „în acest moment”. În evaluarea sa, Rusia nu va negocia serios până când nu va percepe că „pierde” războiul atât militar, cât și economic, iar orice încercare de a marginaliza Ucraina în negocieri ar eșua. În acest context, el pledează pentru menținerea sancțiunilor și continuarea sprijinului militar pentru Kiev. [...]
Contractul de 2,04 miliarde de euro (aprox. 10,2 miliarde lei) pentru sistemele antiaeriene SPYDER include producție în România , ceea ce mută o parte din valoarea programului din zona de import de echipamente către cooperare industrială, cu potențiale efecte asupra capacităților locale din industria de apărare, potrivit Adevărul . Acordul-cadru, semnat în iulie 2025 prin compania de stat CN Romtehnica SA , este estimat la aproximativ 2,04 miliarde de euro fără TVA și confirmă finalizarea procedurii de achiziție, respectiv trecerea programului în faza de implementare. Contractul prevede implicarea industriei naționale de apărare și transferul unor activități de producție pe teritoriul României, nu doar livrarea de rachete și lansatoare. Ce cumpără România și cum se derulează programul Pachetul vizează dotarea Armatei României cu 18 sisteme antiaeriene, împărțite în trei tipuri de configurații, și urmează să fie derulat prin trei contracte subsecvente, pe o perioadă de până la șapte ani, în funcție de livrări și de etapele de operaționalizare stabilite între părți. Conform datelor prezentate, acordul include: 18 sisteme antiaeriene: șase configurații SHORAD, șase VSHORAD și șase sisteme integrate; muniție; instruire și simulare; sprijin logistic. Sistemul selectat este SPYDER, dezvoltat de Rafael Advanced Defense Systems pentru apărarea aeriană la rază scurtă și foarte scurtă. Este construit în jurul rachetelor Python-5 și Derby, iar radarul este furnizat de Israel Aerospace Industries (Elta). Publicația notează că tranzacția este a doua cea mai mare vânzare de echipamente de apărare din istoria Israelului. Miza industrială: offset, transfer de tehnologie și posibilă bază de export Achiziția a fost realizată în regim competitiv și include obligativitatea cooperării tehnologice și industriale cu industria națională de apărare, prin mecanisme de tip offset (compensații industriale, de regulă prin producție locală, investiții și transfer de know-how). În această logică, componenta industrială este prezentată ca o schimbare de abordare: integrarea capacităților locale în lanțul de fabricație și transferul de activități de producție în România. Partea israeliană a indicat, în mai multe rânduri, intenția ca o eventuală producție în România să poată susține și livrări către clienți externi, nu doar către Armata României. În contextul pieței europene și NATO, Adevărul arată că furnizorii din afara Uniunii Europene urmăresc să dezvolte prezență de producție pe teritoriul UE pentru a-și menține accesul la contracte și standarde de interoperabilitate, iar SPYDER este considerat de producător un sistem cu cerere în creștere în rândul statelor NATO. În acest scenariu, o linie de producție în România ar putea poziționa țara ca un punct regional de referință pentru programe similare de înzestrare, pe fondul interesului pentru soluții de apărare aeriană din aceeași categorie. Ca exemplu de model industrial invocat, este menționată investiția Hanwha Aerospace, care în februarie 2026 a început construcția unei unități de producție în județul Dâmbovița pentru obuziere K9 și vehicule K10, cu integrare locală ridicată. [...]
Intrarea în apele României a unor drone militare ucrainene ridică miza de securitate la Marea Neagră , după ce președintele Nicușor Dan a confirmat că dispozitivele care au explodat în zona Portului Constanța au ajuns aici ca efect al războiului și al bruiajului rusesc, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful statului a spus că drona marină care a explodat în Portul Constanța „făcea parte (…) dintr-o operațiune militară condusă de Ucraina împotriva agresiunii ruse” și că forțele ucrainene „au pierdut controlul” asupra mijloacelor „ca urmare a acțiunilor de război electronic întreprinse de Rusia”. Nicușor Dan a calificat intrarea dronei „în spațiul suveran românesc” drept „o consecință directă a războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei”. Ce s-a întâmplat și care a fost bilanțul Președintele a precizat că au fost patru drone marine ieșite de sub control, iar „în acest moment” toate „s-au autodetonat”. Conform informațiilor prezentate: una s-a autodistrus în Portul Constanța; a doua s-a autodetonat în largul portului, „sub monitorizarea Gărzii de Coastă”; alte două au explodat la circa 145 km est de Constanța. Nicușor Dan a afirmat că niciuna dintre drone „nu a produs victime sau daune semnificative”. Impact operațional: evacuare, RO-Alert și planuri de intervenție Evenimentul a declanșat măsuri de urgență în teren. O dronă maritimă a fost observată vineri dimineață în Dana 78, după ce s-a oprit într-un baraj antipoluare din apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) . Zona a fost evacuată, au fost emise mesaje RO-Alert în județele Constanța și Tulcea, iar autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție și Planul Alb la Spitalul Județean Constanța. Dispozitivul „s-a autodetonat în jurul orei 10.30”, fără victime, însă au fost avariate o hală a ARSVOM și nava Hercules. Coordonare instituțională și comunicare cu Ucraina, UE și NATO Președintele a mai spus că a fost „permanent în contact cu toate instituțiile implicate” și că există „o comunicare directă” între Administrațiile Prezidențiale din România și Ucraina. Totodată, MApN, SRI, MAI și MAE ar fi menținut „un contact operativ și eficient” cu partea ucraineană și cu partenerii din UE și NATO. Separat, Forțele Navale ale Ucrainei au transmis că drona le aparținea și că a ajuns în apropierea coastelor României după ce a fost afectată de sisteme de bruiaj ale armatei ruse, în timpul unei misiuni în Marea Neagră. [...]
Doborârea dronei în Letonia ridică nivelul de alertă operațională pe flancul estic al NATO , după ce avioane aliate au intervenit împotriva unui aparat care a intrat în spațiul aerian leton dinspre Rusia, potrivit Digi24 . Armata letonă a anunțat că avioane de vânătoare ale NATO au doborât drona, iar originea aparatului nu a fost stabilită imediat. Înainte de interceptare, autoritățile au emis avertizări pentru locuitorii din estul țării să se adăpostească, alertă care a fost ridicată după doborâre. Ce s-a întâmplat și ce măsuri au fost luate Potrivit armatei letone, incidentul a implicat o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Letoniei venind dinspre Rusia. Mesajul public al armatei a fost transmis pe platforma X: „Avioanele de vânătoare aliate au doborât cu succes o dronă care a intrat în spațiul aerian al Letoniei!” În paralel, autoritățile au cerut populației din regiunile estice să rămână în interior „din cauza amenințării”, iar ulterior au anunțat încheierea alertei. Context: o serie de incidente la granița estică a Europei Evenimentul este prezentat ca parte a unei succesiuni de incidente de securitate în apropierea frontierei estice a Europei, în condițiile în care, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice. În acest context, mai multe drone militare ucrainene ar fi pătruns accidental în spațiul aerian al Finlandei, Letoniei, Lituaniei și Estoniei, notează TVP World (citat de Digi24). Digi24 amintește și un incident din luna mai, când un pilot român aflat într-o misiune NATO de poliție aeriană în regiunea baltică a doborât cu un avion F-16 o dronă suspectată că provenea din Ucraina, deasupra Estoniei. De ce contează: presiune operațională și risc de escaladare Astfel de intruziuni cu drone în spațiul aerian al statelor vecine Rusiei alimentează temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele nordice ale NATO. Din perspectivă operațională, incidentul arată că misiunile de poliție aeriană și procedurile de reacție rapidă rămân în regim de utilizare reală, nu doar de descurajare, pe flancul estic. [...]
Republica Moldova vrea să deschidă industria de apărare către parteneriate public-private și investiții străine pentru a putea produce local drone interceptoare, pe fondul survolărilor repetate ale spațiului aerian de către drone rusești, potrivit G4Media . Președinta Maia Sandu a spus că Guvernul pregătește modificări legislative care să permită astfel de parteneriate și investiții, în condițiile în care statul nu ar avea, în prezent, tehnologiile și experții necesari pentru dezvoltarea unor sisteme anti-dronă. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru canalul de YouTube al jurnalistului Nicolae Chicu, iar informația este redată de Ziarul de Gardă, citat de Rador. În același context, șefa statului a indicat drept prioritate consolidarea sistemului anti-drone și a capacităților de bruiaj (tehnologii care perturbă comunicațiile și navigația dronelor), pentru a combate aparatele fără pilot care ar încălca spațiul aerian al Republicii Moldova. „Trebuie să începem să producem drone care să intercepteze și să doboare dronele. (…) Eu am solicitat Guvernului (…) să pregătească modificarea legislației. (…) statul nostru nu are tehnologiile acestea noi, nu avem experți (…) Dar sunt investitori străini care au aceste tehnologii, doar că legea nu permite astăzi… (…) Cred că trebuie făcută această modificare cât mai repede.” De ce contează: schimbare de reglementare cu efect direct asupra investițiilor Miza anunțului este una de reglementare: fără o bază legală pentru parteneriate public-private și pentru investiții private (inclusiv străine) în industria de apărare, Chișinăul nu poate atrage rapid tehnologie și know-how pentru producția de drone interceptoare. În logica prezentată de Maia Sandu, modificarea legislației ar crea cadrul pentru implicarea sectorului privat acolo unde statul nu are capacități interne. Context operațional: survolări și incidente raportate de autorități În material se arată că, de la declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, autoritățile de la Chișinău au raportat în mod repetat survolări neautorizate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. În unele cazuri, aparate de zbor ar fi căzut pe teritoriul țării, iar autoritățile ar fi constatat prezența materialelor explozive. Cel mai recent caz menționat este din 13 mai, când o dronă rusească a fost observată deasupra orașului Bălți și ulterior detectată de sistemele Armatei Naționale în mai multe puncte, Ministerul Apărării comunicând orele și localitățile unde a apărut pe radare, înainte să dispară în zona Giurgiulești. Ce urmează: tehnologie și expertiză, inclusiv din Ucraina Maia Sandu a mai spus că Republica Moldova ar putea încerca să beneficieze de experiența Ucrainei, care și-a dezvoltat industria de drone pe fondul războiului declanșat de Rusia, însă a subliniat și limita de capacitate internă: pentru a utiliza o astfel de tehnologie, ar fi nevoie mai întâi de formarea unei echipe locale cu „minimă expertiză”. [...]
