Știri
Știri din categoria Apărare
Sistemul antiaerian chinezesc HQ-9B, achiziționat de Iran în 2025, a eșuat în fața atacurilor SUA și Israel, potrivit unei analize publicate de India Today. Echipamentul, considerat una dintre piesele centrale ale apărării aeriene iraniene, nu ar fi reușit să intercepteze loviturile lansate la 28 februarie 2026 asupra unor obiective strategice.
Iranul ar fi achiziționat cel puțin trei sisteme HQ-9B în iulie 2025, printr-un acord de tip „petrol contra arme”, estimat la peste un miliard de dolari. Unitățile au fost desfășurate în jurul Teheranului și al instalațiilor nucleare de la Natanz și Fordow. Potrivit relatărilor, acestea nu au reușit să oprească atacurile americano-israeliene, care au provocat distrugeri semnificative. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat avariile la Natanz, fără scurgeri radioactive.
Același sistem ar fi înregistrat probleme și în mai 2025, în timpul confruntării de patru zile dintre India și Pakistan, când unități HQ-9B desfășurate de Islamabad nu au reușit să respingă atacuri aeriene și cu drone.
HQ-9B este produs de industria aerospațială chineză și este considerat un echivalent al sistemelor rusești S-300 și americane Patriot. Are o rază de acțiune declarată de aproximativ 260 km și capacitatea de a urmări simultan multiple ținte.
Eșecurile raportate ridică semne de întrebare privind performanța sistemului în condiții reale de luptă și pot afecta imaginea exporturilor militare chineze. Analiști citați în presa internațională discută dacă problemele țin de limitări tehnologice sau de superioritatea aviației și armamentului utilizat de SUA și Israel.
În contextul actualului conflict, eficiența sistemelor de apărare aeriană devine un factor esențial, iar performanța HQ-9B este atent analizată atât în regiune, cât și pe piața globală a echipamentelor militare.
Recomandate
Casa Albă a publicat imagini cu Donald Trump coordonând atacurile asupra Iranului din Mar-a-Lago , în timp ce operațiunea militară comună a SUA și Israelului era în desfășurare, potrivit relatărilor preluate de Yahoo News . Fotografiile au fost distribuite pe contul oficial al instituției și îl arată pe președinte într-un centru de comandă improvizat la reședința sa din Florida. În imagini, Trump poartă o șapcă albă inscripționată „USA” și este înconjurat de membri ai echipei sale de securitate națională, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio , șefa de cabinet Susie Wiles și directorul CIA, John Ratcliffe. Pe un panou din spate apare o hartă a regiunii, etichetată cu denumirea operațiunii „Epic Fury”. La Washington, vicepreședintele JD Vance s-a aflat în Situation Room de la Casa Albă, conectat prin videoconferință cu echipa din Florida. Alături de el s-au aflat directorul serviciilor naționale de informații, secretarul Trezoreriei și cel al Energiei. Decizia de a coordona operațiunea din Mar-a-Lago a atras reacții critice în mediul online. Unii comentatori au pus sub semnul întrebării adecvarea unei locații private pentru gestionarea unor operațiuni militare sensibile, în comparație cu facilitățile securizate tradiționale din Washington. Casa Albă nu a oferit detalii suplimentare privind infrastructura de comunicații utilizată. Operațiunea „Epic Fury”, desfășurată în paralel cu ofensiva israeliană denumită „Roaring Lion”, a vizat infrastructură militară și obiective strategice iraniene. Ulterior, autoritățile iraniene au anunțat victime și au lansat atacuri de represalii în regiune. Publicarea imaginilor pare să fi avut rolul de a sublinia implicarea directă a președintelui în coordonarea acțiunii militare, într-un moment de maximă tensiune geopolitică. [...]
Statele Unite au scufundat nouă nave militare iraniene în Golful Oman, potrivit anunțului făcut de președintele Donald Trump , în timp ce confruntările navale dintre cele două țări se intensifică. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat că forțele americane au lovit o corvetă iraniană din clasa Jamaran într-o instalație portuară din Chabahar, în sud-estul Iranului, în cadrul operațiunii „Epic Fury”. Nava „se scufundă în Golful Oman”, a transmis CENTCOM, potrivit relatării publicate de Military Times . La scurt timp după confirmarea loviturii, Donald Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că armata americană a „distrus și scufundat nouă nave de război iraniene, unele dintre ele mari și semnificative”. Un oficial american din domeniul apărării a confirmat bilanțul invocat de președinte. În paralel, Gardienii Revoluției Islamice au susținut că au lovit portavionul american USS Abraham Lincoln cu patru rachete balistice, în cadrul operațiunii „True Promise 4”. CENTCOM a respins categoric afirmația, precizând că „Lincoln nu a fost lovit” și că rachetele „nu s-au apropiat” de navă. Portavionul continuă să lanseze aeronave în sprijinul operațiunilor, conform informațiilor relatate de The Times of Israel . USS Abraham Lincoln și USS Gerald R. Ford sunt cele două grupuri de atac cu portavioane desfășurate în regiune, parte a celei mai ample concentrări de forță militară americană în Orientul Mijlociu din ultimele decenii. Confruntările navale au loc în contextul mai larg al operațiunii comune americano-israeliene lansate pe 28 februarie împotriva infrastructurii militare iraniene. Potrivit autorităților americane, trei militari americani au fost uciși și cinci grav răniți în atacuri de represalii iraniene asupra unor baze din regiune. Escaladarea în Golful Oman și în apropierea Strâmtorii Hormuz sporește riscul afectării transportului global de energie, într-un moment în care traficul maritim și piețele petroliere sunt deja sub presiune. [...]
Marea Britanie va permite SUA să folosească baze militare britanice pentru lovituri asupra infrastructurii de rachete a Iranului , a anunțat premierul Keir Starmer , potrivit unei relatări publicate de ITV News . Decizia marchează o implicare directă a Londrei în escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Starmer a precizat, într-un mesaj video, că acordul a fost dat „pentru a preveni lansarea de rachete iraniene în regiune”, subliniind că utilizarea bazelor va avea un „scop defensiv specific și limitat”. Potrivit informațiilor din presa britanică, SUA vor avea acces la baza Diego Garcia , în Oceanul Indian, și la RAF Fairford, în Gloucestershire, facilități esențiale pentru desfășurarea bombardierelor americane în apropierea Iranului. Publicația The Guardian notează că decizia reprezintă o schimbare de poziție față de refuzul anterior al Londrei de a permite folosirea acestor baze în operațiuni împotriva Teheranului. Guvernul britanic susține că măsura este justificată juridic prin „autoapărare colectivă” la solicitarea unor aliați regionali. Anunțul vine în contextul intensificării loviturilor americano-israeliene asupra Iranului și al atacurilor de represalii lansate de Teheran în state din Golf. Potrivit relatărilor internaționale, inclusiv Reuters , operațiunile din ultimele zile au provocat victime în rândul militarilor americani, iar Iranul a declarat perioadă oficială de doliu după moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma unui atac aerian. Premierul britanic a subliniat că aproximativ 200.000 de cetățeni britanici se află în regiunea Golfului, în special în Emiratele Arabe Unite, iar protejarea lor reprezintă o prioritate. În același timp, decizia a generat critici interne, unele voci din opoziție acuzând guvernul că riscă să implice țara într-un conflict extins. Permisiunea acordată Washingtonului consolidează coordonarea militară transatlantică într-un moment de maximă tensiune și plasează Marea Britanie într-o poziție cheie în eventualele operațiuni aeriene împotriva infrastructurii iraniene. [...]
SUA au folosit în premieră în luptă o versiune „neagră” a rachetei Tomahawk și o dronă kamikaze inspirată din modelul iranian Shahed , în deschiderea operațiunii „Epic Fury”, lansată în noaptea de 28 februarie, potrivit informațiilor publicate de Reuters și confirmate de Comandamentul Central american. Imaginile difuzate de Marina SUA arată o rachetă de croazieră Tomahawk cu finisaj negru lucios, lansată de pe un distrugător din clasa Arleigh Burke. Analiza publicației The War Zone sugerează că ar fi vorba despre varianta Maritime Strike Tomahawk (Block Va), optimizată pentru lovirea țintelor navale în mișcare. Noua versiune ar include un sistem de ghidaj multi-mod și legătură de date bidirecțională pentru retargetare în zbor, iar finisajul închis ar putea indica proprietăți de reducere a semnăturii radar și infraroșii. În paralel, Comandamentul Central a confirmat utilizarea pentru prima dată în luptă a sistemului LUCAS (Low-Cost Unmanned Combat Attack System), o dronă de atac cu un singur sens, dezvoltată de compania americană SpektreWorks pe baza unui aparat iranian Shahed-136 capturat și analizat. Drona, evaluată la aproximativ 35.000 de dolari per unitate, are o rază estimată de circa 800 de kilometri și transportă un focos de aproximativ 18 kilograme. Operațiunea „Epic Fury”, descrisă de CENTCOM drept cea mai amplă concentrare regională de forță americană din ultimele decenii, a început la ora 1:15 a.m. ET la ordinul președintelui Donald Trump și a vizat infrastructură militară iraniană. Potrivit datelor oficiale, în primele zile au fost înregistrate victime în rândul militarilor americani, în urma atacurilor de represalii lansate de Iran asupra bazelor SUA din regiune. Debutul acestor sisteme marchează o etapă nouă în conflict, combinând armament cu rază lungă de acțiune și muniții ieftine de tip „roi” pentru a satura și depăși apărarea adversă. [...]
Războiul din Orientul Mijlociu escaladează, Israelul anunțând noi lovituri aeriene asupra Teheranului , în timp ce tensiunile din regiune continuă să crească. Potrivit Biziday , armata israeliană a lansat aproape 1.200 de bombe în ultimele 24 de ore, în timp ce forțele americane au lovit circa 900 de ținte. Aceste acțiuni vin în contextul în care Israelul și Statele Unite își propun să obțină supremația aeriană în Iran, facilitând astfel sprijinul pentru protestatarii anti-regim. În cadrul operațiunilor, Israelul a distrus aproximativ jumătate din stocurile de rachete ale Iranului și a împiedicat producerea a cel puțin 1.500 de noi rachete. Aceasta marchează o schimbare în strategia atacurilor, care acum vizează o gamă mai largă de ținte ale regimului iranian. În Strâmtoarea Hormuz, un petrolier a fost lovit și a luat foc, atacul fiind parte dintr-o ofensivă mai amplă asupra portului Duqm. Echipajul navei, format din indieni și iranieni, a suferit patru răniți, iar circumstanțele exacte ale atacului nu sunt încă clare. Tensiunile nu se limitează doar la Iran și Israel. Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit și Bahrain au interceptat drone și rachete iraniene. În Abu Dhabi, resturile unei drone au provocat moartea unei persoane și rănirea altor șapte, iar în Dubai, șrapnelul a avariat două clădiri. "Nu credem că acestea vizau cu intenție Ciprul, dar incidentul arată că amenințarea este reală", a declarat un oficial britanic, referindu-se la rachetele iraniene interceptate de armata britanică în direcția Ciprului. Iranul a reacționat, anunțând atacuri asupra bazelor americane din Kurdistanul irakian și Golful Persic, considerând uciderea liderului religios Ali Khamenei drept o "declarație de război împotriva musulmanilor". Președintele iranian Masoud Pezeshkian a subliniat că Iranul își rezervă dreptul de a se răzbuna. În concluzie, situația din Orientul Mijlociu rămâne extrem de tensionată, cu numeroase țări implicate în conflict și cu riscul escaladării violențelor. Traficul naval prin Strâmtoarea Hormuz a scăzut semnificativ, iar regiunea se confruntă cu o criză de securitate fără precedent. [...]
Grecia trimite nave de război și avioane F-16 în Cipru, după un atac cu dronă asupra bazei britanice Akrotiri , marcând implicarea directă a unui stat membru al Uniunii Europene în escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran. Potrivit Politico , decizia a fost anunțată luni de ministrul grec al Apărării, Nikos Dendias, după incursiuni cu drone asupra insulei mediteraneene. Două fregate – inclusiv Kimon, din clasa Belharra – și încă o navă echipată cu sistemul antidrone Kentauros vor fi desfășurate imediat, alături de două avioane de luptă F-16. Dendias a declarat că Grecia va contribui „în orice mod posibil” la apărarea Republicii Cipru, în fața „amenințărilor și acțiunilor ilegale” de pe teritoriul său. Ce a declanșat reacția Un aparat fără pilot de tip Shahed a lovit în cursul nopții baza Royal Air Force de la Akrotiri, în sud-vestul Ciprului, provocând pagube limitate, fără victime. Alte drone au fost interceptate ulterior, potrivit autorităților cipriote. Sursa atacului nu a fost confirmată oficial, însă un comandant al Gardienilor Revoluției din Iran a amenințat cu lovituri intense asupra Ciprului, invocând prezența militară americană pe insulă. Este pentru prima dată din 1986 când o bază britanică din Cipru este lovită. Deși bazele sunt teritoriu suveran britanic, Cipru este stat membru al Uniunii Europene și deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE. O reuniune ministerială programată pe insulă a fost amânată după atac. Poziția oficială a Ciprului și a UE Președintele cipriot Nikos Christodoulides a declarat că țara sa nu participă la nicio operațiune militară și nu intenționează să se implice. La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că, deși Cipru nu ar fi fost ținta directă, Uniunea Europeană își susține ferm statele membre în fața oricărei amenințări. În paralel, un terminal al aeroportului din Paphos a fost evacuat temporar după detectarea unui obiect suspect pe radar, iar autoritățile au cerut populației din localitățile apropiate să evite deplasările neesențiale. Decizia Atenei de a trimite forțe navale și aeriene în Cipru amplifică miza regională a conflictului și plasează pentru prima dată un stat membru UE în centrul unei confruntări militare legate direct de campania americană și israeliană împotriva Iranului. [...]
