Știri
Știri din categoria Apărare
Sistemul antiaerian chinezesc HQ-9B, achiziționat de Iran în 2025, a eșuat în fața atacurilor SUA și Israel, potrivit unei analize publicate de India Today. Echipamentul, considerat una dintre piesele centrale ale apărării aeriene iraniene, nu ar fi reușit să intercepteze loviturile lansate la 28 februarie 2026 asupra unor obiective strategice.
Iranul ar fi achiziționat cel puțin trei sisteme HQ-9B în iulie 2025, printr-un acord de tip „petrol contra arme”, estimat la peste un miliard de dolari. Unitățile au fost desfășurate în jurul Teheranului și al instalațiilor nucleare de la Natanz și Fordow. Potrivit relatărilor, acestea nu au reușit să oprească atacurile americano-israeliene, care au provocat distrugeri semnificative. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat avariile la Natanz, fără scurgeri radioactive.
Același sistem ar fi înregistrat probleme și în mai 2025, în timpul confruntării de patru zile dintre India și Pakistan, când unități HQ-9B desfășurate de Islamabad nu au reușit să respingă atacuri aeriene și cu drone.
HQ-9B este produs de industria aerospațială chineză și este considerat un echivalent al sistemelor rusești S-300 și americane Patriot. Are o rază de acțiune declarată de aproximativ 260 km și capacitatea de a urmări simultan multiple ținte.
Eșecurile raportate ridică semne de întrebare privind performanța sistemului în condiții reale de luptă și pot afecta imaginea exporturilor militare chineze. Analiști citați în presa internațională discută dacă problemele țin de limitări tehnologice sau de superioritatea aviației și armamentului utilizat de SUA și Israel.
În contextul actualului conflict, eficiența sistemelor de apărare aeriană devine un factor esențial, iar performanța HQ-9B este atent analizată atât în regiune, cât și pe piața globală a echipamentelor militare.
Recomandate
Militarizarea orbitei riscă să lovească direct infrastructura critică , pe măsură ce SUA și China dezvoltă capabilități care pot perturba sau distruge sateliți folosiți pentru comunicații, navigație și informații, potrivit Digi24 , care citează o analiză Reuters. Miza depășește zona strict militară: o escaladare în spațiu ar putea afecta servicii de care depind economiile moderne și operațiunile statelor. În iunie, o navă spațială chineză fără echipaj, urmărită de analiști militari americani, a lansat un mic satelit într-o regiune orbitală aglomerată, la sute de kilometri deasupra Pământului. Obiectul a manevrat în jurul unui alt satelit chinez și s-a întors apoi în apropierea navei-mamă, potrivit companiei americane LeoLabs. Detaliile despre misiune sunt puține, iar în paralel armata americană operează, la rândul ei, o navă spațială secretă, fără echipaj, asemănătoare unei mici navete. De ce contează: sateliții au devenit o „țintă” care poate bloca operațiuni pe Pământ Analiza arată că sateliții nu mai sunt priviți doar ca platforme „pasive”, ci ca sisteme care pot interveni activ într-un conflict: pot bruia, pot folosi lasere pentru a afecta senzori și, în anumite scenarii, ar putea chiar captura sau muta sateliți ai adversarului. Everett Dolman, fost profesor la Colegiul de Război Aerian al Forțelor Aeriene ale SUA, avertizează că perturbarea capacităților spațiale americane ar putea „paraliza” operațiunile militare terestre, de la supraveghere la apărarea antirachetă. În aceeași logică, generalul Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale din cadrul Forțelor Spațiale ale SUA , a spus în iulie că Beijingul își dezvoltă rapid capabilitățile, iar amenințarea este „substanțială”. Semnale operaționale: SUA și Marea Britanie, misiune comună lângă un satelit chinez Într-un episod prezentat ca relevant pentru noua dinamică, SUA și Marea Britanie au desfășurat prima lor operațiune militară comună cunoscută în spațiu, în apropierea traiectoriei unui satelit-spion chinez suspectat, potrivit datelor comerciale de urmărire spațială citate de Reuters. În timpul operațiunii, un satelit militar american a fost dirijat să se apropie rapid de unul britanic, în timp ce satelitul chinez „Shiyan 12-01” trecea la aproximativ 83 de kilometri sub cele două nave spațiale, conform Slingshot Aerospace. Trei experți cu experiență militară au apreciat că acțiunea părea un semnal către Beijing; Andrew Turner, ofițer superior în rezervă al Forțelor Aeriene Regale britanice, a descris-o drept „aproape cu siguranță un semnal strategic”. Autoritățile americane și britanice au anunțat public operațiunea, dar nu au precizat că s-a desfășurat în apropierea unei nave spațiale chineze. Ministerul chinez de Externe a declarat că nu cunoaște detaliile specifice. Capabilități în dezvoltare: „sateliți vânători”, bruiaj și arme antisatelit Reuters inventariază o gamă de tehnologii aflate în competiție, de la sateliți manevrabili care pot urmări și inspecta alte nave spațiale până la sisteme de bruiaj electronic, atacuri cibernetice și rachete antisatelit. În orbită, SUA, China și Rusia operează sateliți capabili să se apropie de alte obiecte, iar astfel de platforme ar putea fi adaptate pentru a transporta arme, inclusiv lasere sau proiectile, potrivit oficialilor occidentali citați. Pe partea chineză, analiza menționează demonstrații de manevre sincronizate ale mai multor sateliți la distanțe mici („luptă aeriană” orbitală, în termenii oficialilor americani), precum și capacitatea de a captura un satelit scos din funcțiune și de a-l muta pe o altă orbită. Un oficial al Forței Spațiale a SUA a spus că anul trecut China ar fi efectuat probabil o încercare de realimentare în orbită, un pas care ar putea schimba durata și tipul operațiunilor posibile, deoarece sateliții sunt limitați de combustibilul cu care sunt lansați. În același timp, Forța Spațială a SUA a anunțat în iunie introducerea unei arme electromagnetice terestre produse de L3Harris Technologies , concepută pentru a dezactiva sau perturba sateliții unui adversar, într-o rară dezvăluire privind propriile capacități. Ce urmează: mai multă opacitate și o orbită tot mai aglomerată O parte semnificativă a operațiunilor spațiale rămâne clasificată, din motive de securitate națională, ceea ce limitează verificarea independentă a intențiilor și a capabilităților reale. În paralel, orbita devine tot mai aglomerată: materialul menționează că SpaceX operează aproximativ 11.000 de sateliți Starlink, iar China dezvoltă rețele concurente. În acest context, competiția pentru capabilități antisatelit și pentru operațiuni „aproape” de alți sateliți crește riscul ca o criză geopolitică să se traducă în perturbări cu efecte în lanț asupra infrastructurii de comunicații și navigație de care depind atât armatele, cât și economia civilă. [...]
Incidentul din Strâmtoarea Hormuz ridică miza pentru supravegherea navală fără echipaj , după ce Iranul a susținut că a capturat o dronă submarină americană, iar Pentagonul a confirmat doar că un vehicul subacvatic fără pilot a avut o defecțiune, potrivit The Jerusalem Post . Gărzile Revoluționare iraniene au declarat că au „capturat” un submarin fără echipaj la intrarea în Strâmtoarea Hormuz și au publicat o imagine cu vehiculul, indicând că ar fi fost dus într-o locație nedezvăluită din Iran. Teheranul a prezentat episodul ca pe o demonstrație a capacităților sale de contracarare a tehnologiilor americane în unul dintre cele mai sensibile puncte maritime pentru comerțul global cu energie. Ce spune Iranul și ce confirmă SUA Presa de stat iraniană a identificat vehiculul ca fiind un Dive-LD, un „vehicul subacvatic autonom” (AUV – dronă care operează sub apă fără echipaj) produs de compania americană Anduril, cu sediul în California. Potrivit companiei, platforma poate fi folosită pentru: contramăsuri împotriva minelor; cartografierea fundului mării; culegere de informații; inspecția infrastructurii subacvatice, inclusiv cabluri și conducte. În replică, un purtător de cuvânt al Pentagonului a spus că o dronă subacvatică americană „a avut o defecțiune în urmă cu mai bine de o zi” și că aceasta „supraveghea apele regionale” în sprijinul operațiunilor în curs. Oficialul american a adăugat că drona era „un model mai vechi”, care „nu a colectat date sensibile” și nu avea la bord echipamente sonar sau radar clasificate. Reuters notează că nu a putut verifica independent afirmațiile Iranului, iar Pentagonul nu a abordat explicit în declarație susținerea privind „capturarea”. Anduril nu a răspuns solicitării de comentarii. De ce contează: costuri, ritm de înlocuire și vulnerabilități Episodul vine într-un moment în care armata SUA investește masiv în sisteme navale fără echipaj – subacvatice și de suprafață – pentru a reduce costurile de monitorizare pe arii maritime foarte mari și pentru a limita riscurile pentru personal. Conform site-ului Anduril, Dive-LD poate opera până la 10 zile fără întoarcere la bază și este proiectat să coboare până la 6.000 de metri adâncime. Publicația americană DefenseScoop a relatat în 2024 că un astfel de sistem ar costa aproximativ 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei). În plan operațional, incidentul evidențiază o tensiune structurală a „războiului cu drone” pe mare: platformele fără echipaj sunt mai ieftine și mai ușor de desfășurat decât navele cu echipaj, dar pot deveni și mai expuse capturării sau exploatării propagandistice atunci când apar defecțiuni sau pierderi de control în zone disputate. [...]
Israel își semnalează intenția de escaladare totală în cazul unui atac iranian , după ce ministrul Apărării, Israel Katz , a spus că un astfel de scenariu ar „elibera” armata israeliană (IDF) „de orice restricții”, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul indică o posibilă schimbare de prag operațional, cu implicații directe pentru riscul regional și pentru infrastructura energetică a Iranului. Katz a făcut declarațiile într-un discurs adresat angajaților Ministerului Apărării, înaintea sărbătorii Rosh Hashanah, într-un context în care publicația notează că informațiile au fost relatate de Walla. Oficialul israelian a avertizat că, în cazul unui atac iranian, Israelul ar viza „toată infrastructura națională, militară și civilă” a Iranului, inclusiv infrastructura energetică. „Vom distruge toată infrastructura națională, militară și civilă din Iran, inclusiv infrastructura energetică.” Mesajul operațional: „fără restricții” și ținte extinse În aceeași intervenție, Katz a susținut că regimul iranian „știe foarte bine” de ce a evitat recent să atace Israelul. El a invocat acțiuni anterioare ale Israelului împotriva Iranului, afirmând că Israelul „a atacat cu forță”, că ar fi „distrus programul nuclear” al Iranului și că ar fi „asasinat” pe (fostul lider suprem) Khamenei, precum și că ar fi afectat „capabilitățile strategice” ale Teheranului. Publicația nu oferă, în textul extras, detalii independente care să susțină aceste afirmații. Katz a mai spus că Israelul este pregătit atât pentru apărare, cât și pentru atac, iar IDF „este gata să îndeplinească misiunea”. Context: presiunea sancțiunilor SUA și poziția lui Netanyahu Ministrul Apărării a legat situația și de presiunea economică asupra Iranului, afirmând că sancțiunile SUA ar putea împinge regimul „spre pragul distrugerii”, apreciere pe care a calificat-o drept „probabilă”. Declarațiile lui Katz vin după un mesaj al premierului Benjamin Netanyahu , care a spus miercuri că un atac al Iranului ar fi „una dintre ultimele lor decizii”. Netanyahu a afirmat, într-o vizită la o instituție religioasă din Sderot, că Iranul „atacă și amenință pe toată lumea”, dar „nu aici”, pentru că ar cunoaște consecințele unui atac asupra Israelului. [...]
Recuperarea unei drone presupus rusești pe litoralul polonez ridică miza de securitate pentru flancul estic al NATO , într-un context în care incursiunile cu drone în regiune se repetă și cresc riscul de incidente cu efecte economice și operaționale, inclusiv asupra transporturilor și infrastructurii. Informațiile sunt prezentate de Economica . Armata poloneză „a localizat și a recuperat o dronă din Marea Baltică, lângă plaja din Rusinowo, aproape de Jaroslawiec”, potrivit ministrului apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , care a indicat că o „inspectare preliminară” arată că ar fi vorba despre o dronă rusească. Purtătorul de cuvânt al Comandamentului operațional al Forțelor armate poloneze, Jacek Goryszewski, a declarat pentru postul privat TVN24 că drona ar fi putut veni din apele internaționale și că „pare să fie o Gerbera ” – descrisă ca o dronă aeriană ieftină, cu rază lungă de acțiune, realizată din materiale precum placaj și material spongios. Acest tip de dronă este folosit adesea ca momeală, dar poate transporta și explozibili. Potrivit aceleiași declarații, drona a fost recuperată de o navă hidrografică în largul coastei localității Rusinowo și se afla ulterior pe plajă, în timp ce autoritățile desfășurau verificări în zonă. De ce contează: presiune suplimentară pe securitatea și funcționarea infrastructurii Episodul se înscrie într-un tipar mai larg: țările de pe flancul estic al NATO au fost scena unor incursiuni repetate cu drone, alimentând temerile că războiul dintre Rusia și Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele alianței. În plan practic, astfel de incidente pot forța măsuri suplimentare de supraveghere și intervenție, cu impact asupra operațiunilor maritime și de coastă. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat în repetate rânduri că statele NATO ar trebui să se aștepte la o creștere a „provocărilor” din partea Moscovei, potrivit materialului. Context: incidente care ating și transportul Economica notează și un alt incident relatat de Reuters: o dronă rusească a lovit locomotiva unui tren de pasageri în apropiere de granița Ucrainei cu Polonia, duminică, la scurt timp după ce fostul prim-ministru britanic Boris Johnson și alți diplomați europeni folosiseră aceeași linie. [...]
România cere accelerarea Hub-ului de securitate maritimă la Marea Neagră , o inițiativă comună cu Bulgaria, pe care o consideră esențială pentru contracararea amenințărilor hibride și pentru stabilitatea rutelor de tranzit, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , după o reuniune de lucru cu ambasadorii statelor membre UE acreditați la București, găzduită de Ambasada Irlandei, în contextul președinției rotative irlandeze a Consiliului UE. În intervenția sa, Țoiu a legat explicit securitatea la Marea Neagră de securitatea alimentară globală și de interesul direct al României în menținerea unor rute de tranzit stabile, arătând că, „ca principal producător de cereale din UE”, România are o miză majoră în această ecuație. Ce solicită România pe componenta de apărare Ministrul interimar afirmă că a cerut două direcții principale la nivel european: întărirea dimensiunii de apărare a Uniunii Europene; operaționalizarea rapidă a Hub-ului de securitate maritimă România–Bulgaria , descris ca instrument pentru contracararea amenințărilor hibride. Legătura cu investițiile și conectivitatea regională În același context, Țoiu a susținut că integrarea pieței europene depinde de „conexiuni fizice rapide” și a enumerat infrastructura de transport, comunicații și energie (autostrăzi, poduri, căi ferate, cabluri de date, rețele energetice). Ea a cerut continuarea și extinderea investițiilor din fonduri naționale și europene, inclusiv prin SAFE, către vecinii aflați pe drumul aderării la UE. Context politic și agendă externă Pe lângă dosarul de securitate, ministrul interimar a indicat că România rămâne angajată în grupul „Prietenii Coeziunii” și susține un buget european „ambițios” pentru perioada 2028–2034, fără „sacrificarea coeziunii”, precum și simplificarea regulilor pentru accesul IMM-urilor la instrumente europene de competitivitate și inovare. Totodată, Țoiu a menționat susținerea pentru extinderea UE în Balcanii de Vest și Vecinătatea Estică, precum și pregătirea formatelor diplomatice pentru Adunarea Generală a ONU din această toamnă, unde prioritatea ar rămâne dezescaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]
România își leagă tranziția la F-35 de cooperarea industrială și de infrastructură cu aliații nordici , pe fondul accelerării agendei de apărare pe flancul NATO. Într-un mesaj transmis după vizita la baza militară Lapland Air Wing , președintele Nicușor Dan a indicat explicit că Bucureștiul vrea să aprofundeze colaborarea cu Finlanda pe zona de pregătire a piloților, infrastructura bazelor și întreținere, inclusiv cu componentă de „producție industrială”, potrivit news.ro . Vizita a avut loc la Rovaniemi, în marja Summitului European al Arcticii, iar șeful statului a descris puterea aeriană drept una dintre cele mai vizibile expresii ale solidarității europene și aliate „de la Arctica până la Marea Neagră”. În același context, Nicușor Dan a spus că a văzut „ce înseamnă să fie apărat, zi de zi, flancul nordic al NATO”. De ce contează: F-35 înseamnă mai mult decât achiziție, înseamnă capacitate de operare Mesajul central al președintelui a fost că România și Finlanda se află pe un traseu similar de modernizare: baza Lapland Air Wing „marchează începutul capacității Finlandei de a opera avioane F-35”, iar România urmează să treacă „de la F-16 la F-35 în anii următori”. În această logică, cooperarea invocată nu se limitează la schimburi de experiență, ci vizează elemente operaționale care condiționează efectiv punerea în serviciu a unei noi platforme aeriene: pregătirea piloților; infrastructura bazelor; întreținerea; producția industrială (menționată ca direcție de învățare reciprocă). Ce a spus președintele În mesajul publicat pe Facebook, Nicușor Dan a legat explicit cele două capete ale flancului NATO: „Rovaniemi şi bazele aeriene din România se află la capetele opuse ale aceluiaşi flanc, dar drumurile noastre converg.” Șeful statului a mai transmis că România este pregătită să aprofundeze cooperarea cu Finlanda, în linie cu nevoile de tranziție către F-35. Context diplomatic: discuții și cu Germania pe industria de apărare Înaintea vizitei, duminică, președintele a avut o întâlnire cu cancelarul german Friedrich Merz , în care au fost discutate situația de securitate de pe Flancul Estic „în contextul amenințărilor ruse”, dar și potențialul cooperării româno-germane în industria de apărare. Tot duminică, Nicușor Dan a participat la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo. Președintele participă luni la a doua zi a Summitului European pentru Arctica. În informațiile transmise de sursă nu sunt menționate acorduri semnate sau calendare concrete pentru proiecte comune; rămâne de urmărit dacă discuțiile se vor traduce în inițiative operaționale sau industriale punctuale. [...]
