Știri
Știri din categoria Apărare
Iranul susține că a introdus în luptă o dronă kamikaze cu reacție, iar mesajul implicit este că poate crește presiunea asupra apărării antiaeriene americane într-un moment în care Washingtonul caută spațiu pentru negocieri, potrivit Adevărul.
Potrivit Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), noua generație a dronei Hadid 110 ar fi fost folosită pentru prima dată în ultimele două săptămâni, în atacuri asupra unor baze și nave militare americane din regiune. Informația apare pe fondul unei confruntări încă tensionate între Teheran și Washington, în condițiile în care discuțiile privind reducerea ostilităților rămân incerte; The Telegraph este citat de publicație în acest context.
Elementul central este trecerea la propulsie cu reacție, într-un portofoliu iranian în care multe drone de atac folosesc motoare cu elice și au viteze mai mici. Surse iraniene citate în material susțin că noul model poate depăși 500 km/h, ceea ce ar reduce fereastra de timp pentru detectare și interceptare.
Lansarea ar folosi un propulsor cu combustibil solid pentru accelerare inițială, înainte ca motorul cu reacție să intre în funcțiune, ceea ce ar permite desfășurarea rapidă a operațiunilor, conform descrierii din articol.
Specialiști militari iranieni susțin că drona a fost proiectată pentru o semnătură radar redusă (adică pentru a fi mai greu „văzută” de radar). Materialul menționează mai multe soluții de design:
Combinația dintre viteză și aceste caracteristici ar diminua timpul disponibil sistemelor de apărare pentru detectare, urmărire și interceptare, potrivit prezentării iraniene.
Conform informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, Hadid 110 ar avea:
Adevărul notează că aceste performanțe ar permite lovirea unor obiective militare din apropierea coastelor Iranului, fără ca arma să fie una „strategică” cu rază foarte lungă.
Teheranul afirmă că drona este produsă integral în Iran, deși analiști occidentali citați în material consideră că dezvoltarea unor astfel de sisteme ar putea beneficia de sprijin tehnologic extern.
În plan intern, programele de drone și rachete balistice sunt controlate de IRGC, nu de armata regulată, iar fiecare nouă capacitate ar consolida influența Gardienilor Revoluției în arhitectura de securitate a țării, potrivit analizei prezentate.
Prezentarea dronei vine într-o perioadă de relativă acalmie după două săptămâni de schimburi intense de atacuri, fără un acord oficial de încetare a focului. În același timp, Iranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și spune că nu va accepta ca Washingtonul să stabilească ritmul unui eventual armistițiu.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat:
Iranul își va apăra interesele „atât timp cât va fi necesar”.
El a mai spus că Teheranul discută cu Omanul despre gestionarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, fără implicarea Statelor Unite.
De partea americană, președintele Donald Trump a afirmat că pauza actuală a operațiunilor militare urmărește crearea unui spațiu pentru reluarea negocierilor diplomatice. În plus, potrivit unor informații apărute în presa americană, oficialii de la Washington sunt preocupați de diminuarea stocurilor de rachete interceptoare folosite în apărarea antiaeriană, muniții considerate esențiale pentru contracararea unor amenințări precum noua dronă iraniană. În acest cadru, introducerea unei drone mai rapide și mai greu de detectat este văzută de analiști ca un element care poate influența echilibrul militar și negocierile dintre cele două state.
Pentru context despre modernizarea altor capabilități iraniene, Adevărul trimite și la analiza despre racheta balistică Kheibar Shekan: Adevărul.
Recomandate
Iran mizează pe rachete balistice mai ieftine și mai greu de interceptat, ceea ce poate crește presiunea asupra apărării antiaeriene din regiune , potrivit The Jerusalem Post , care citează un material al The Wall Street Journal bazat pe declarații ale unor oficiali americani. În centrul evaluării sunt rachetele Kheibar Shekan , descrise ca fiind „ieftine, mobile și precise”, cu o rază de acțiune de cel puțin 1.400 km. Oficialii americani citați spun că Iranul le-a folosit în lovituri recente împotriva unor active ale SUA în Orientul Mijlociu. De ce contează: costuri asimetrice și presiune pe stocurile de interceptori Analiza indică o problemă clasică de „cost asimetric”: Iranul ar folosi muniții mai ieftine, în timp ce apărarea se bazează pe interceptori scumpi. Publicația notează că Iranul nu a făcut public costul unei rachete Kheibar Shekan, însă analiștii citați de WSJ estimează că interceptorii americani și israelieni folosiți pentru a le opri costă între 2 milioane și 15 milioane de dolari (aprox. 9–68 milioane lei), în funcție de sistem. Chiar dacă „majoritatea” rachetelor ar fi fost doborâte de SUA și aliații săi, un oficial american citat afirmă că unele au trecut de apărare. Ce schimbă Kheibar Shekan în plan operațional Față de rachetele iraniene mai vechi, care necesitau alimentare cu combustibil înainte de lansare (un proces mai lung), Kheibar Shekan ar putea fi păstrate alimentate și încărcate rapid pe camioane sau alte vehicule pentru lansare. Asta ar îngreuna identificarea și lovirea lansatoarelor de către aviația SUA și Israel, potrivit experților militari citați. În plus, rachetele ar fi mai greu de distrus datorită manevrabilității mai mari. Unele variante ar avea mici motoare în secțiunea frontală, care transportă încărcătura explozivă și se detașează în faza finală a zborului, permițând corecții de direcție în apropierea țintei, la aproximativ 10.000 km/h, potrivit WSJ. Tactici de saturare și adaptare după lovituri eșuate Oficialii americani citați susțin că Iranul combină lansările de Kheibar Shekan cu drone de atac rapide și rachete mai puțin sofisticate, vizând inclusiv radare care sprijină apărarea antiaeriană din regiune și zone de cazare ale militarilor americani din baze din Orientul Mijlociu. Totodată, Iranul ar folosi traiectorii, manevre și viteze diferite pentru a „deruta” apărarea. Fostul comandant al US Central Command, generalul Joseph Votel, este citat spunând că Iranul „învață” și caută modalități de a crește eficiența loviturilor. Capacitatea de producție: stocuri estimate și constrângeri Înainte de începerea războiului, Iranul era estimat că ar fi avut 2.500 de rachete Kheibar Shekan și alte rachete cu rază medie, potrivit unor estimări americane și israeliene citate. În același timp, ar putea asambla mai multe din componente în baze subterane, însă facilitățile de producție unde erau construite motoarele ar fi fost distruse, potrivit expertului independent Fabian Hinz, citat de WSJ. Israelul a afirmat că a doborât majoritatea rachetelor Kheibar Shekan lansate spre teritoriul său. Iranul a susținut că a vizat inclusiv biroul premierului Benjamin Netanyahu și a revendicat un alt atac cu aceste rachete luna trecută. [...]
Armata SUA ia în calcul restricționarea telefoanelor personale ale militarilor din Orientul Mijlociu , pe fondul temerilor că imagini și postări distribuite online pot oferi Iranului indicii utile pentru a ținti bazele americane, potrivit Agerpres , care citează informații Reuters. Măsura ar reprezenta o schimbare operațională cu impact direct asupra modului în care mii de militari își mențin legătura cu familiile, în condițiile în care telefoanele sunt folosite frecvent pentru mesaje periodice „de siguranță”. De ce vrea armata să limiteze telefoanele: riscul „informațiilor din surse deschise” Amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA , a avertizat într-o scrisoare din 28 iulie că Iranul poate evalua „aproape în timp real” efectele atacurilor, urmărind știri și postări online care includ „reacții, fotografii și imagini de pe telefoanele mobile ale trupelor”. „Costul direct și inevitabil al acestor informații open-source ar putea fi măsurat în viețile militarilor americani și ale civililor din țările vizate din Golf”, a scris Cooper. În mesaj, Cooper le cere militarilor să își intensifice atenția asupra securității operaționale, fără să indice pași concreți. Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central, căpitanul Timothy Hawkins, a descris mesajul drept „o reamintire generală” privind importanța securității operaționale. Ce se știe despre o posibilă confiscare: Iordania, „în următoarele zile”, dar fără certitudine la nivel regional În Iordania, țintă frecventă a atacurilor iraniene, două surse familiarizate cu situația au declarat pentru Reuters că unor soldați li s-a spus că telefoanele vor fi confiscate în următoarele zile. O a treia sursă a spus că decizia este luată în considerare în regiune, invocând preocupări de securitate operațională, dar nu a prezentat confiscarea ca sigură. Contextul invocat include un videoclip postat online luna aceasta, în care un militar a filmat cum soldații se adăpostesc în timpul unui atac iranian asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania, pe 17 iulie. Cooper face referire la înregistrare și afirmă că ar fi fost realizată cu ochelari inteligenți Meta cu cameră integrată. Impactul asupra personalului și familiilor: anxietate și comunicare limitată Oficialii americani spun că regulile privind utilizarea telefoanelor mobile pot varia mult în armată: uneori dispozitivele trebuie încuiate, iar în misiuni foarte sensibile pot fi interzise complet (de exemplu, la forțele de operațiuni speciale). Totuși, posibila confiscare a alimentat anxietatea unor familii, deja tensionate de declarațiile Iranului privind atacuri mortale asupra bazelor din Orientul Mijlociu, potrivit a două surse citate. În paralel, oficialii americani avertizează de ani de zile că anumite aplicații – inclusiv cele de fitness – pot fi exploatate de adversari prin datele de localizare. Reuters a relatat în luna mai că date de localizare disponibile comercial, colectate de pe smartphone-uri sau alte dispozitive, au fost folosite pentru a viza sau supraveghea forțele americane. Contextul conflictului și presiunea politică pentru informații În conflictul cu Iranul, început pe 28 februarie, au murit 18 soldați americani, iar peste 600 au fost răniți, potrivit datelor citate. În Congres, democrații au cerut mai multe informații despre război, inclusiv detalii despre daune la infrastructura bazelor (turnuri radar, cazărmi, hangare) și publicarea unei anchete a armatei SUA privind un probabil atac american asupra unei școli de fete din Iran, despre care Reuters a relatat prima dată în 28 februarie. Pentru Pentagon, controlul informațiilor rămâne o prioritate operațională: Cooper avertizează că detaliile publice despre atacuri pot facilita lovituri ulterioare, iar „dezvăluirile publice detaliate” pot deveni un semnal pentru un „val secundar” de atacuri. [...]
Două aeronave de recunoaștere NATO au operat toată ziua deasupra apelor neutre ale Mării Negre, în proximitatea României , într-o misiune care indică un nivel ridicat de monitorizare aeriană în regiune, potrivit Mediafax , care citează o sursă din controlul traficului aerian al Uniunii Europene, preluată de agenția rusă TASS . Prima aeronavă identificată este un Boeing RC-135W Rivet Joint , aparținând Forțelor Aeriene Regale Britanice . Conform sursei citate, avionul „a înconjurat Marea Neagră de mai multe ori”, deplasându-se de la vest la est și înapoi, fără să intre în spațiul aerian al statelor de coastă, „cu excepția României”. Sursa a mai indicat că aeronava a venit spre Marea Neagră de la baza militară britanică de la Waddington , traversând anterior spațiul aerian al mai multor țări din UE, și că și-a început zborul deasupra Mării Negre din zona unui punct de control aflat la limita ariei deservite de controlorii de trafic aerian bulgari. Misiunea este descrisă ca având scopul de a obține informații de recunoaștere, iar avionul se îndrepta ulterior spre baza de origine. A doua aeronavă: Bombardier Artemis II, cu bază permanentă la Constanța A doua aeronavă observată este un Bombardier Artemis II , descris ca avion de recunoaștere deținut de NATO, cu bază permanentă pe aeroportul din Constanța . Potrivit aceleiași surse, acesta a efectuat mai multe cercuri de la vest la est și înapoi în partea de sud a Mării Negre. În relatarea citată, aeronava ar opera „destul de frecvent” în zonă, fără a intra în spațiul aerian al vreunei țări de coastă. Aceleași informații menționează că Bombardier Artemis II apare și în regiunea Kaliningrad, unde ar încerca de regulă să survoleze de mai multe ori, folosind spațiul aerian al Poloniei și Lituaniei și zone de deasupra apelor neutre ale Mării Baltice. De ce contează Faptul că una dintre aeronavele de recunoaștere are bază permanentă la Constanța , iar cealaltă a fost raportată ca intrând în spațiul aerian al României , indică rolul operațional al infrastructurii și al coridorului aerian românesc în misiunile de supraveghere din Marea Neagră, într-un context regional tensionat. Informațiile provin din declarații atribuite unei surse din controlul traficului aerian al UE, citate de TASS; Mediafax nu indică o confirmare separată din partea NATO sau a autorităților române. [...]
Detectarea unor drone lângă granița cu Ucraina a declanșat ridicarea de la sol a două F-16 și alertarea populației din Tulcea , într-un nou episod care menține presiunea operațională pe apărarea aeriană a României, potrivit HotNews . Sistemul de supraveghere radar al armatei a identificat miercuri, în jurul orei 10:30, un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, a transmis Ministerul Apărării Naționale (MApN). Conform ministerului, ținta a evoluat în apropierea graniței fără să pătrundă în spațiul aerian național, iar la scurt timp au fost raportate explozii pe teritoriul ucrainean. Alerta aeriană a încetat la ora 11:30. MApN precizează că două aeronave F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea au fost ridicate de la sol la ora 10:57 pentru monitorizarea situației. În paralel, locuitorii din județul Tulcea au fost avertizați printr-un mesaj Ro-Alert, după ce Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Context: escaladare recentă și reacție diplomatică În același context de securitate, publicația notează că piloții români de F-16 au doborât trei drone „în tot atâtea zile” începând de vineri. Pe fondul acestor incidente, ambasadorul rus Vladimir Lipaev a fost convocat luni la Ministerul Afacerilor Externe, „ca reacție fermă la violările repetate ale spațiului aerian al României” din perioada 24–26 iulie, interval în care Armata Română a doborât trei drone pătrunse neautorizat pe teritoriul național. Diplomatului i-au fost prezentate fragmente ale unei drone distruse pe teritoriul României, iar MAE i-a comunicat și că un membru al ambasadei a fost declarat indezirabil și trebuie să părăsească țara în termen de cinci zile. HotNews mai relatează că diplomația rusă a lansat luni și marți amenințări la adresa României, afirmând că Moscova ar urma să adopte măsuri de retorsiune. [...]
Imagini satelitare indică posibile pierderi pentru SUA pe o bază considerată „mai bine protejată” în Iordania, ceea ce ridică miza operațională pentru desfășurările americane din Orientul Mijlociu, potrivit Focus . Un atac iranian cu rachete ar fi distrus un hangar de aeronave la King Feisal Air Base (baza aeriană King Feisal) din Iordania, arată noi imagini satelitare. În fotografii se vede o clădire puternic avariată, din care se ridică fum negru dens. Focus notează că, deocamdată, pierderea avionului nu este confirmată independent, însă imaginile oferă primul indiciu de pagube majore la instalația menționată de Teheran după atac. Baza King Feisal este descrisă ca un punct important pentru operațiunile aeriene ale SUA în Orientul Mijlociu. Potrivit declarațiilor iraniene citate, ținta ar fi fost un hangar care adăpostea un avion de luptă F-15, iar lovitura ar fi atins obiectivul. De ce contează: vulnerabilizarea unei zone considerate relativ mai sigură În material se arată că bazele din Iordania au fost considerate până acum „ceva mai bine protejate” decât cele din statele din Golf, deoarece se află în afara razei celor mai ieftine și cu bătaie scurtă rachete balistice iraniene. În schimb, instalațiile din statele din Golf ar putea fi atinse cu sisteme mai simple. Dacă evaluarea din imagini se confirmă, episodul sugerează că riscul operațional se extinde și asupra unor locații folosite tocmai pentru avantajul lor geografic, ceea ce poate forța ajustări de dispersie, protecție și logistică pentru aviația americană din regiune. Context: pierderi raportate și presiune pe flota de aeronave Focus trece în revistă și alte pierderi atribuite conflictului, citând „Military Watch Magazine”: SUA ar fi pierdut deja mai multe aparate la sol, inclusiv șapte drone MQ-9 Reaper în Iordania. În martie, ar fi fost distrus un avion de avertizare timpurie E-3 pe baza saudită Prinz-Sultan, iar în listă sunt menționate și mai multe avioane cisternă KC-135. Miza pentru F-15E : platformă intens folosită în ultimele luni Publicația notează că un posibil pierderi de F-15E ar lovi un tip de avion „puternic solicitat” în operațiunile din ultimele luni. În articol este menționată o rază de acțiune de până la 3.800 km și capacitatea de a transporta mult armament. Tot „Military Watch Magazine” este citată cu ideea că F-15 s-ar fi dovedit mai utilă în război decât F-22, care ar fi avut până acum un rol redus. În același context, experiențele din confruntări cu forțe iraniene din aprilie ar fi alimentat în SUA cereri pentru achiziția unui număr mai mare de F-15EX. F-15 este în serviciu din 1975 și este descrisă ca cel mai vechi avion de vânătoare încă produs la nivel mondial. Imaginile satelitare la care face trimitere Focus pot fi consultate la Soar Atlas . [...]
Distrugerea „Sarma” indică o vulnerabilitate operațională a noilor sisteme rusești și ridică semne de întrebare asupra investiției Moscovei în artileria reactivă mobilă , potrivit Focus . Ucraina susține că a distrus pentru prima dată lansatorul multiplu de rachete „Sarma”, un sistem nou pe care Rusia îl prezintă drept mai performant decât HIMARS . Lovitura ar fi avut loc pe 22 iulie, în timpul unui atac rusesc de amploare în direcția Dobropillia, în regiunea Donețk, conform relatărilor preluate de publicație de la mediul militar ucrainean „ Militarnyi ”. Sistemul ar fi fost lovit în lupte lângă satul Șahove, iar un videoclip publicat de brigada Azov ar arăta că un lansator a fost distrus de o dronă de atac ucraineană (autenticitatea materialului nu este verificată independent în textul sursă). Ce s-a întâmplat în teren și ce forțe au fost implicate Conform aceleiași relatări, luptele ar fi durat aproximativ patru ore, iar Rusia ar fi folosit unități ale armatelor 8 și 41, precum și ale Diviziei 90 tancuri. „United24 Media” este citată cu informații despre utilizarea dronelor Gerbera și Lancet și a artileriei reactive cu rază lungă. De partea ucraineană ar fi participat: unități ale Gărzii Naționale; forțele speciale „Alpha” ale serviciului de securitate SBU; forțele de drone; forțele aeriene; grăniceri, inclusiv unitatea „Phoenix”. Ucraina mai afirmă că, în același angajament, ar fi distrus 7 tancuri, 6 vehicule blindate de luptă, un BM-21 Grad, un „Sarma”, 3 vehicule speciale și 47 de vehicule ușoare, iar 123 de militari ruși ar fi fost uciși și 29 răniți. Aceste cifre sunt prezentate ca afirmații ale părții ucrainene. De ce contează „Sarma” din perspectivă operațională și de cost „Sarma” este descris ca un sistem nou de artilerie reactivă de 300 mm, dezvoltat în cadrul programului „Kama” și gândit ca alternativă mai ușoară la Tornado-S, în încercarea Rusiei de a introduce un lansator mai mobil „după modelul HIMARS”, potrivit „Militarnyi”. Sistemul ar folosi ca platformă un camion KamAZ-63501 (patru axe) cu cabină blindată și ar avea 6 tuburi de lansare, față de 12 la Tornado-S, ceea ce ar reduce greutatea cu aproape 10 tone, conform descrierii din sursă. Proiectul ar fi fost făcut public de presa de stat rusă în 2023. Dincolo de aspectul tactic, sursa indică și o dimensiune economică: Ministerul rus al Apărării ar fi comandat în 2024 două divizioane, însumând 12 vehicule de lansare și tot atâtea vehicule de transport și încărcare. Costul unui lansator este menționat la 155 milioane ruble, adică aproximativ 1,9 milioane dolari (aprox. 8,7 milioane lei), conform „Militarnyi”. În acest context, pierderea unui astfel de sistem — dacă este confirmată — sugerează că noile capabilități rusești, concepute pentru mobilitate sporită, rămân expuse dronelor de atac și loviturilor de precizie, ceea ce poate reduce randamentul investițiilor în echipamente recent introduse pe front. [...]
