Știri
Știri din categoria Externe

Achiziția de peste 300 de drone militare de către Cuba amplifică riscul de escaladare în regiune, pe fondul îngrijorărilor de la Washington că Havana discută scenarii de folosire a acestora împotriva unor ținte americane, potrivit HotNews, care citează informații publicate de Axios și preluate de Reuters.
Conform Axios, care invocă informații clasificate, autoritățile cubaneze ar fi început recent să discute planuri de utilizare a dronelor pentru un potențial atac asupra bazei americane din Guantanamo Bay, asupra unor nave militare americane și, „eventual”, asupra Key West (Florida), aflat la circa 145 km nord de Havana.
Oficiali americani susțin că Havana a cumpărat drone de atac cu „capacități variate” din Rusia și Iran, începând din 2023, și că acestea ar fi fost depozitate în locații strategice de pe insulă. Un oficial american de rang înalt a descris situația drept „îngrijorătoare”, invocând apropierea geografică și riscul ca astfel de tehnologii să ajungă la „actori răi”, de la grupuri teroriste la carteluri criminale, dar și la „iranieni și ruși”.
„Este o amenințare în creștere”, a spus oficialul, potrivit materialului citat.
Directorul CIA, John Ratcliffe, a călătorit joi în Cuba și i-a avertizat pe oficialii locali „să nu se angajeze în ostilități”, potrivit unui oficial din serviciul american de informații citat de Axios. Acesta a afirmat că Ratcliffe le-ar fi cerut autorităților cubaneze să renunțe la „guvernarea totalitară” pentru a scăpa de sancțiunile americane.
„Emisfera Vestică nu poate fi terenul de joacă al adversarilor noștri”, a declarat oficialul citat.
În același context, SUA ar fi impus Cubei „o blocadă energetică”, care a privat insula de combustibil, iar Havana se confruntă cu cele mai grave întreruperi de curent din ultimele decenii. HotNews amintește că au avut loc proteste la Havana pe fondul penelor de curent.
Tot săptămâna aceasta, președintele american Donald Trump a numit Cuba „stat eșuat”, afirmând că Havana cere ajutor și că „vor avea loc discuții”. Separat, autoritățile cubaneze au publicat un „ghid de familie” pe site-uri oficiale, cu recomandări despre cum să supraviețuiască unor „potențiale atacuri inamice”.
În lipsa unor confirmări publice independente privind planurile operaționale ale Cubei, informațiile rămân, deocamdată, la nivelul evaluărilor și avertismentelor vehiculate de oficiali americani pe baza unor date clasificate invocate de Axios.
Recomandate

UE face un pas procedural important spre aderarea Ucrainei și Moldovei, deschizând negocieri pe politica externă , un capitol considerat relativ „ușor” de diplomați, în timp ce dosarele cu impact economic direct – piața internă și politica agricolă comună – rămân cele mai sensibile, potrivit Kyiv Post . Decizia de a iniția negocierile pe regulile comune ale UE în materie de politică externă a fost agreată la nivel tehnic de statele membre, pe baza informațiilor transmise de trei diplomați către Euractiv. Următorii pași sunt aprobarea de către ambasadorii UE săptămâna viitoare și validarea formală de către miniștrii UE la Bruxelles, pe 14 iulie. De ce contează: capitol „accesibil” acum, blocaje la capitolele cu miză economică Diplomații UE descriu capitolul de politică externă drept „ultimul câștig ușor” pe drumul administrativ al aderării. În schimb, clusterele rămase – care includ domenii mai politizate, precum politica agricolă comună și piața internă – sunt anticipate ca fiind mai complicate. În arhitectura negocierilor de aderare, legislația UE este grupată în „clustere” (pachete tematice). Conform informațiilor din material, patru astfel de clustere rămân încă neîncepute. Context politic: Ungaria a frânat procesul, semnale de schimbare după alegeri Negocierile privind parcursul de aderare al Ucrainei și Moldovei au fost blocate deoarece premierul Ungariei, Viktor Orbán , a împiedicat avansarea procesului. După alegerile naționale din aprilie, noul prim-ministru, Péter Magyar, ar fi indicat o abordare mai pragmatică față de perspectiva aderării Ucrainei. Chiar dacă UE a fost de acord luna trecută să deschidă primul cluster – cel privind fundamentele statului de drept – avansarea către următoarele etape a întâmpinat rezistență. La Consiliul European din iunie, liderii au eliminat formularea care cerea deschiderea clusterelor rămase „cât mai curând posibil”, modificare atribuită opoziției venite din Budapesta. Moldova rămâne „legată” de Ucraina în calendarul de aderare Procesul de aderare al Moldovei a rămas, până acum, strâns conectat de cel al Ucrainei, deși Chișinăul se confruntă cu o rezistență politică semnificativ mai redusă față de candidatura sa, potrivit aceleiași relatări. [...]

Italia încearcă să slăbească angajamentul NATO de finanțare a ajutorului militar pentru Ucraina până în 2027 , cerând eliminarea din proiectul declarației finale a summitului de la Ankara a unei referințe explicite la anul 2027, potrivit Kyiv Post . Miza este una de politică și planificare bugetară: formularea actuală fixează un orizont clar al sprijinului, iar Roma susține că un calendar rigid ar putea îngreuna o eventuală soluție negociată mai devreme cu Rusia. Proiectul de comunicat prevede că aliații NATO ar urma să ofere Ucrainei 70 miliarde euro în asistență militară în 2026 și 2027 . Suma nu ar reprezenta obligații financiare noi, ci ar agrega angajamente anterioare: un nivel anual de 40 miliarde euro , plus încă 30 miliarde euro pe an dintr-un program de împrumuturi al Uniunii Europene. De ce contează formularea: de la „sprijin” la calendar și sume Includerea unei sume și a unui interval de timp ar marca o schimbare față de declarația summitului de anul trecut, care nu menționa explicit termene și valori pentru ajutorul financiar destinat Ucrainei. În acest context, tentativa Italiei de a elimina referința la 2027 vizează reducerea rigidității politice a angajamentului, fără a pune sub semnul întrebării sprijinul în sine, potrivit sursei. Bloomberg, citat de Kyiv Post, notează că Italia ar fi invocat și intensificarea contactelor diplomatice cu Moscova ca argument pentru a evita „blocarea” sprijinului până în 2027, pe motiv că ar putea complica negocieri potențiale. Italia spune că nu va rupe consensul, dar își ajustează instrumentele de sprijin Aceleași informații indică faptul că oficiali familiarizați cu poziția guvernului italian consideră improbabil ca Roma să blocheze consensul în alianță pe acest subiect, subliniind că angajamentul general al Italiei față de Ucraina „nu este pus în discuție”. În paralel, discuțiile despre comunicatul NATO vin după decizii recente ale Italiei privind mecanismele de finanțare: Italia a decis să nu finanțeze achiziția de arme fabricate în SUA pentru Ucraina prin mecanismul NATO „Prioritised Ukraine Requirements List (PURL)” (lista de necesități prioritare), potrivit declarațiilor ministrului apărării Guido Crosetto în parlamentul de la Roma, la 19 iunie. Guvernul a semnalat că probabil nu va participa nici la programul de împrumuturi al UE „Security Action for Europe (SAFE)”, care ar fi pus la dispoziția Italiei 14,9 miliarde euro pentru investiții în apărare, invocând presiuni interne legate de costul vieții și cheltuielile cu energia înaintea alegerilor de anul viitor. Creșterea bugetului de apărare, în pofida reticenței față de unele programe Deși evită anumite instrumente de finanțare, Italia ar urma să își majoreze cheltuielile de apărare. Potrivit materialului, premierul Giorgia Meloni este așteptată să anunțe la summitul de la Ankara că Italia va urca în acest an la 2,8% din PIB pentru apărare. Roma ar fi informat NATO și despre planuri pe termen lung de a aloca 5% din PIB pentru apărare și securitate, cu accent pe securizarea frontierelor, capabilități cibernetice, spațiu și tehnologii cu utilizare duală (civilă și militară). [...]

Draftul declarației NATO de la Ankara pune presiune pe bugetele de apărare europene , în condițiile în care SUA își reafirmă formal angajamentul față de Articolul 5, dar semnalizează tot mai apăsat că vor reduce din resursele militare puse la dispoziția Alianței, potrivit Antena 3 . Documentul pregătit pentru summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie) ar urma să reconfirme principiul apărării colective („un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”), inclusiv cu un angajament explicit al președintelui american Donald Trump. În același timp, proiectul califică Rusia drept o „amenințare pe termen lung” pentru securitatea euro-atlantică. Semnalul-cheie pentru Europa: mai multă autonomie, mai multe investiții Pe fondul tensiunilor din ultimele luni, statele europene din NATO încearcă să convingă administrația Trump că securitatea continentului nu mai poate depinde în aceeași măsură de armata americană, într-o tranziție descrisă în material drept „NATO 3.0” – o arhitectură în care Europa își conduce propriile capacități de apărare. În paralel, Trump a criticat în repetate rânduri aliații care, în opinia sa, nu contribuie „echitabil” la costurile de securitate și a reluat acuzații că partenerii NATO nu au sprijinit SUA în ofensiva împotriva Iranului. Reduceri anunțate de SUA în „modelul de forțe” al NATO Un element cu impact operațional direct este decizia Washingtonului, anunțată în luna mai, de a reduce resursele militare puse la dispoziția NATO „chiar și în perioade de război”, astfel încât anumite capabilități – inclusiv bombardiere strategice, avioane de luptă, submarine și nave de război – să nu mai fie disponibile pentru utilizare europeană în caz de conflict. Ambasadorul SUA la NATO, Mathew Whittaker, a declarat într-un briefing la Bruxelles că aliații au fost informați despre această reducere, argumentând că europenii „nu pot continua să profite de contribuabilii americani”. Cifrele invocate de NATO: creșteri de cheltuieli, dar și o problemă de execuție În același context, secretarul general al NATO, Mark Rutte , urmează să evidențieze că Europa și Canada și-au majorat cheltuielile de bază pentru apărare cu 20% față de anul precedent, iar investițiile suplimentare pentru 2025 și 2026 ar însuma aproape 258 de miliarde de dolari (225 de miliarde de euro). Rutte ar urma să insiste și pe ideea că nivelul cheltuielilor trebuie transformat în capabilități militare efectiv utilizabile, ceea ce implică: mai mulți militari pentru atingerea obiectivelor „NATO 3.0”; extinderea și accelerarea capacităților de producție ale industriei europene de apărare. Ce mai include proiectul de declarație Conform copiei consultate de Euronews, documentul mai conține: o formulare potrivit căreia „Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară”; un sprijin suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina, cu menținerea în 2027 a unor niveluri „cel puțin echivalente”. Textul a fost negociat și agreat în prealabil de cele 32 de state aliate la nivel de ambasadori, dar urmează să fie validat oficial de lideri la finalul summitului, pe 8 iulie. [...]

Incertitudinea privind controlul asupra Kostiantinivkăi complică evaluarea riscului operațional în estul Ucrainei , într-un moment în care Rusia susține că a cucerit orașul, iar Kievul neagă, potrivit Economica . Statul-major al Ucrainei a respins sâmbătă informația, conform Reuters , printr-o poziție tranșantă: „Dezminţim acest lucru. Sunt noi afirmaţii false”. Deși nu a comentat inițial, partea ucraineană a recunoscut recent, prin oficiali militari, că situația de la Kostiantinivka este „dificilă”, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară despre evoluția frontului, Statul-major a menționat doar lupte grele în jurul localității, fără a confirma pierderea controlului. De ce contează: un posibil pas spre controlul integral al Donbasului Dacă informația privind cucerirea s-ar confirma, ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a ocupa integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, sursa indică drept singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka. În același timp, contradicția dintre afirmațiile Moscovei și dezmințirea Kievului lasă, deocamdată, situația de pe teren neclară, cu implicații directe pentru anticiparea următoarelor mișcări militare în zonă. [...]

Donald Trump și Benjamin Netanyahu au convenit să se întâlnească în curând în SUA, o mișcare cu potențial de a influența negocierile de pace cu Iranul , pe fondul tensiunilor recente dintre cei doi lideri, potrivit Economica . Discuția are loc în contextul unor relatări despre divergențe legate de eforturile de a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu, conflict care, conform articolului, a început la sfârșitul lunii februarie, odată cu bombardamente americano-israeliene asupra Iranului. Biroul premierului israelian a transmis că Netanyahu a subliniat, în conversația cu Trump, rolul Statelor Unite ca „garanții libertății în lume” și a evidențiat aprecierea Israelului pentru relațiile strânse dintre cele două țări. „Prim-ministrul a subliniat în conversaţia lor că Statele Unite sunt garanţii libertăţii în lume şi că Israelul apreciază foarte mult legăturile strânse dintre cele două naţiuni” Totodată, Netanyahu l-a felicitat pe Trump cu prilejul celei de-a 250-a aniversări a independenței SUA, iar cei doi „au convenit să se întâlnească în curând în SUA”, potrivit comunicatului citat. De ce contează întâlnirea Statele Unite rămân principalul aliat al Israelului, însă articolul notează că Trump l-a criticat public în mod repetat pe Netanyahu în ultimele săptămâni. Motivul invocat este că ofensiva Israelului în Liban împotriva Hezbollah — grupare șiită pro-iraniană — a amenințat negocierile de pace cu Iranul. În acest cadru, o întâlnire la nivel înalt în SUA poate deveni un test pentru coordonarea politică dintre Washington și Ierusalim și pentru direcția negocierilor privind încheierea păcii cu Iranul, fără ca materialul să ofere, deocamdată, un calendar sau obiective concrete ale discuțiilor. [...]

China își mută presiunea asupra Taiwanului în zona „aplicării legii” maritime , printr-o nouă patrulă a pazei de coastă la est de insulă, într-o tactică ce poate ridica riscul de escaladare și complicații diplomatice în regiune, potrivit HotNews , care citează Reuters. Beijingul a transmis sâmbătă că a lansat o nouă patrulă, înlocuind o forță operativă a cărei prezență în largul Taiwanului a iritat autoritățile de la Taipei și a alimentat îngrijorări în unele capitale occidentale. În paralel, armata chineză desfășoară aproape zilnic operațiuni în jurul Taiwanului, pe care China îl consideră teritoriu propriu. Un element distinct al acestei runde este accentul pus pe paza de coastă, folosită pentru a susține pretențiile teritoriale prin „lawfare” – o strategie descrisă de Taiwan ca „război juridic”, menită să creeze un temei legal pentru acțiunile Chinei. Paza de Coastă a Chinei a anunțat „patrule de aplicare a legii” și a spus că va intensifica acțiunile în „apele jurisdicționale ale Chinei”, invocând apărarea „suveranității teritoriale” și a „drepturilor și intereselor maritime”. Reacția Taiwanului: monitorizare și avertisment de intervenție Paza de Coastă din Taiwan a anunțat că urmărește două nave chineze și că a dislocat din timp două nave proprii pentru a naviga alături de acestea și a le monitoriza. Sâmbătă dimineață, navele chineze erau la 54 de mile marine (aprox. 100 km) est de Hualien, în afara apelor restricționate, potrivit autorităților taiwaneze. Într-o declarație, Paza de Coastă a Taiwanului a afirmat că va continua să ia „toate măsurile necesare” pentru a îndepărta navele chineze care „ne hărțuiesc apele”, invocând apărarea suveranității și securitatea domeniilor maritime. A doua patrulare într-o lună și miza diplomatică Este a doua oară în aproximativ o lună când China trimite nave ale pazei de coastă în apele din apropierea coastei de est a Taiwanului, o evoluție care, potrivit relatării, riscă să agraveze o dispută diplomatică în care au fost implicate Statele Unite, Franța, Germania și Marea Britanie. China a susținut că prima operațiune, din iunie, a fost un răspuns la anunțul Japoniei și Filipinelor privind începerea unor discuții oficiale despre granițele lor maritime, demers pe care Beijingul l-a interpretat ca vizând și ape pe care le consideră chineze în largul Taiwanului. [...]