Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina spune că a recucerit 51 km² și a capturat peste 250 de prizonieri într-o operațiune menită să oprească avansul Rusiei în nordul regiunii Donețk și să arate aliaților că presiunea de pe front poate fi inversată, potrivit Politico.
Anunțul a fost făcut luni de generalul Andrii Bilețkîi, comandantul Corpului 3 Armată, care a susținut că militari ruși „s-au predat pe subunități întregi”, inclusiv ofițeri, piloți și artileriști. Bilețkîi a descris succesul ca a treia etapă din „Operațiunea Vivaldi”, o ofensivă „pregătită cu atenție” pentru recâștigarea inițiativei în Donețk.
Potrivit Corpului 3 Armată, ultima fază a recucerit 51 km², iar totalul recuperat în cadrul „Vivaldi” ar fi ajuns la 176 km². Miza operațională este zona din jurul orașului Lîman, descris ca un punct-cheie în „centura de fortărețe” care a frânat avansul rusesc ani la rând.
Mykola Bielieskov, cercetător la Institutul Național de Studii Strategice al Ucrainei și analist la ONG-ul Come Back Alive Initiatives Center, a avertizat că, dacă forțele ruse ar fi avansat mai mult, apărarea Lîmanului ar fi devenit „semnificativ mai dificilă”, iar logistica și liniile de aprovizionare ar fi fost perturbate.
Dincolo de câștigul tactic, operațiunea este prezentată ca argument politic: Kievul vede astfel de contraatacuri ca dovadă pentru aliați — „în special administrația Trump”, notează publicația — că avansul rusesc în Donețk nu este inevitabil și că Vladimir Putin nu poate doar să aștepte epuizarea apărării ucrainene și a sprijinului occidental.
„Vivaldi” ar fi folosit integrat drone, blindate, artilerie și infanterie împotriva forțelor ruse care încercau o manevră de încercuire pentru a prelua controlul asupra Lîmanului.
Politico relatează și despre accentul pus de Ucraina pe tehnologie fără pilot pentru a reduce pierderile, inclusiv:
Bilețkîi a mai susținut că trupele ucrainene au indus în eroare Rusia, sugerând că lovitura principală va veni spre Șandrîholove și Zelena Dolîna, atrăgând rezervele ruse acolo, în timp ce atacul real a fost îndreptat spre Nove.
Câștigurile ucrainene ar fi fost documentate independent de monitori open-source, inclusiv DeepState, potrivit articolului. În schimb, Ministerul rus al Apărării a respins informațiile, numind anunțul un „paravan” pentru „tutorii occidentali” ai Kievului și susținând că ar fi vorba doar despre infiltrări eșuate ale unor „grupuri mici de asalt” în nordul regiunii Donețk.
Comandantul Corpului 3 Armată a spus că operațiunea va continua, iar numele „Vivaldi” vine de la ciclul „Anotimpurile” al compozitorului italian Antonio Vivaldi.
„Muzica lui Vivaldi merge mai departe”, a declarat Bilețkîi, potrivit Politico.
Recomandate
Ucraina își mută tot mai mult logistica și recunoașterea pe roboți tereștri , pe măsură ce dezvoltatorii locali le adaugă microfoane și difuzoare pentru culegere de informații și comunicare directă pe front, potrivit Adevărul . Miza operațională este reducerea expunerii soldaților și menținerea fluxului de aprovizionare și coordonare în condiții în care comunicațiile clasice pot fi întrerupte. Ucraina folosește tot mai mult vehicule terestre fără pilot pentru atac, transport de echipamente, evacuarea răniților și amplasarea de mine, controlate de la distanță din poziții mai sigure. În paralel, aceste platforme sunt utilizate tot mai frecvent și pentru comunicare și recunoaștere, inclusiv prin detectarea prezenței trupelor și a echipamentelor ruse din apropiere cu ajutorul microfoanelor. Microfoane și difuzoare: recunoaștere și comunicare în același sistem O parte din roboții ucraineni sunt echipați cu difuzoare care permit transmiterea de mesaje către soldați, atât pentru coordonare între unități dispersate, cât și pentru îndemnuri adresate trupelor ruse să se predea. Compania ucraineană DevDroid a început să monteze difuzoare capabile să redea sunet live sau înregistrări audio, iar directorul de cercetare-dezvoltare Oleg Fedorîșîn a explicat, într-o declarație pentru Business Insider, rațiunea acestei funcții: „Uneori trebuie să transmitem un mesaj către inamic sau către propriii soldați.” În material sunt menționate și înregistrări video în care soldați ruși se predau în fața unor roboți de luptă ucraineni, inclusiv modele produse de DevDroid. Alte companii, precum Roboneers, au prezentat exemple similare, iar unele unități ucrainene susțin că au difuzat mesaje de predare și prin difuzoare montate pe drone aeriene. De ce contează sunetul: avantaj față de camere în teren dificil DevDroid susține că sunetul transmis în timp real către operator oferă informații suplimentare față de camerele video, care pot avea vizibilitate limitată de teren (de exemplu, de iarba înaltă). Potrivit companiei, zgomotele din mediul înconjurător pot indica mișcarea persoanelor sau a vehiculelor și alte activități care nu intră în câmpul vizual al camerelor. Difuzoarele sunt prezentate și ca soluție de continuitate operațională atunci când stațiile radio nu pot fi folosite: roboții pot funcționa ca „punte de comunicare” pentru cereri de muniție, transmiterea de informații esențiale, coordonarea evacuării răniților sau contactarea unor soldați blocați. Actualizări rapide și extinderea flotei: „ca telefoanele mobile” Ritmul de adaptare este descris ca foarte scurt: Fedorîșîn spune că DevDroid oferă asistență non-stop unităților care folosesc sistemele companiei și că unele probleme pot fi rezolvate de la distanță în câteva minute. Tot el afirmă că o actualizare poate fi proiectată, testată cu o brigadă și implementată în toate sistemele aflate deja pe front în decurs de o săptămână, cu echipamente concepute să fie actualizate ușor, „la fel ca telefoanele mobile sau sistemele de operare”. În același context, materialul menționează că Ucraina își extinde flota de roboți de luptă și transferă tot mai multe misiuni de la oameni la mașini, iar Kievul și-a exprimat obiectivul ca logistica de pe linia frontului să fie realizată integral de roboți. Fedorîșîn apreciază că astfel de vehicule ar putea deveni esențiale în conflictele viitoare, argumentând că, deși tancurile și blindatele moderne au o forță de foc mai mare, sunt costisitoare și greu de înlocuit rapid, în timp ce roboții sunt descriși drept „relativ ieftini” și mai simplu de produs. Operațiuni cu roboți livrați aerian și date despre misiuni Materialul descrie și o tactică atribuită Al Treilea Corp de Armată al Ucrainei: folosirea dronelor bombardiere grele pentru a livra roboți tereștri de tip „kamikaze” la peste 10 kilometri în spatele liniilor inamice. Generalul de brigadă Andrii Bilețki afirmă că unitatea a fost „prima din lume” care a desfășurat sisteme robotice terestre prin transport aerian, în condiții de „tăcere informațională maximă”, ceea ce limitează detaliile publice despre operațiune. Corpul a anunțat că „ Operațiunea Vivaldi ”, desfășurată lângă Liman (estul Ucrainei), ar fi permis recucerirea a 125 de kilometri pătrați, dintre care 50 de kilometri pătrați „direct de sub ocupația rusă”. Într-o postare separată, unitatea a mai transmis că roboții au realizat peste 15.700 de misiuni reușite și au transportat aproximativ 3.300 de tone de echipamente și provizii, în timp ce artileria și sistemele fără pilot au lovit puncte de comandă și infrastructură logistică rusească. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire în adâncimea Rusiei, punând presiune pe logistica și costurile de apărare ale Moscovei , pe fondul unei campanii care combină drone lansate „cu sutele” cu rachete noi, inclusiv balistice, potrivit Adevărul . Miza operațională, dincolo de efectul politic, este forțarea Rusiei să redistribuie și să consume resurse antiaeriene scumpe pentru a acoperi un număr tot mai mare de ținte. Atacuri în valuri asupra Moscovei și țintirea infrastructurii de combustibil Volodimir Zelenski a spus că forțele ucrainene au lansat duminică „cel mai amplu atac asupra Moscovei” de la începutul războiului, chiar în ultima zi a alegerilor legislative din Rusia. Potrivit relatării, aproximativ 450 de drone au vizat capitala, urmate de o serie de rachete, iar atacurile au provocat doi morți și pagube în zone rezidențiale. Zelenski a afirmat că Ucraina a lovit o instalație petrolieră „cheie” și un punct logistic din regiune, care ar asigura peste o treime din combustibilul folosit la Moscova, inclusiv combustibil de aviație pentru armată. Ministrul ucrainean al apărării a susținut că astfel de lovituri „subminează direct capacitatea inamicului de a continua războiul de agresiune și de a-și aproviziona trupele”. „ Pelican ” și „Flamingo”: rachete noi, presiune pe apărarea antiaeriană Zelenski a indicat că operațiunea a implicat racheta balistică lansată de la sol FP-7, denumită „Pelican”, proiectată și construită în Ucraina de firma Fire Point. Conform datelor prezentate, racheta ar avea o rază maximă de acțiune de aproximativ 200 km, o încărcătură de 150 kg și o precizie de 13 metri, iar duminică ar fi fost prima confirmare oficială a folosirii ei în luptă, după încheierea testelor la începutul lunii. Expertul Justin Bronk (RUSI) a explicat, în declarații citate de The Sun, că rachetele balistice sunt dificil de interceptat din cauza vitezei și a traiectoriei înalte, cu reintrare abruptă. În același timp, el a susținut că arme precum FP-7 și, pe termen mai lung, FP-9 (aflată în teste de zbor) ar putea reduce numărul sistemelor rusești capabile să le intercepteze și ar obliga Rusia să folosească mai multe rachete sol-aer cu rază lungă, mai costisitoare. În același pachet de capabilități, Zelenski a enumerat și alte rachete sau drone folosite: „FP-1, RZ-100, MICH-2000, Palianiția, Vendetta, Liutîi, Bars, Flamingo și Sichen”. „Flamingo”, folosită pentru prima dată în luptă în august 2025, ar putea lovi ținte la peste 3.000 km, cu o încărcătură explozivă de 1.000 kg, având o anvergură de șase metri și viteze de până la 900 km/h, potrivit articolului. Drone „kamikaze” și redistribuirea apărării ruse: efect direct pe front Bronk a argumentat că dronele ucrainene sunt suficient de ieftine încât să fie lansate în număr mare, ceea ce obligă apărarea antiaeriană rusă să gestioneze sute de ținte lente, la altitudini joase, cu semnături radar diferite. Chiar dacă „cele mai multe” ar fi doborâte, consumul de resurse ar eroda capacitatea de apărare. Un efect operațional important, potrivit aceluiași expert, este că apărarea antiaeriană terestră a Rusiei ar fi „mult mai puțin densă” pe front, deoarece o parte semnificativă a fost redistribuită în interiorul Rusiei pentru a contracara loviturile cu rază lungă. Roboți tereștri „kamikaze” lansați din aer, în spatele liniilor Articolul mai descrie „ Operațiunea Vivaldi ”, în care Ucraina ar folosi pentru prima dată transportul aerian al unor roboți tereștri de tip „kamikaze”, lansați în spatele liniilor inamice. Aceștia ar fi controlați de operatori aflați la zeci de kilometri, ar transporta muniție și ar putea ocupa poziții, deplasându-se cu până la 12 km/h. Într-un mesaj atribuit armatei ucrainene, se arată că drone grele de tip bombardier ar fi transportat roboți tereștri kamikaze la peste 10 km în spatele pozițiilor rusești, cu scopul de a trimite „mașinile în cea mai periculoasă zonă a frontului, înaintea infanteriei”. De ce contează: costuri, logistică și presiune internă în Rusia Dincolo de dimensiunea militară, relatarea susține că loviturile asupra depozitelor petroliere și asupra unei mari platforme ruse de comerț electronic ar fi afectat o economie rusă „deja șubrezită”, cu efecte precum falimente, blocarea comerțului și lipsuri de combustibil. În paralel, este menționată o creștere a solicitărilor de sprijin pentru emigrare de urgență raportată de proiectul antirăzboi Ark, pe fondul temerilor privind o nouă mobilizare. În acest context, Bronk leagă eficiența campaniei de lovituri de impactul asupra percepției elitelor ruse privind „riscurile și costurile”, iar Zelenski afirmă că Putin ar plănui recrutarea a peste 300.000 de noi militari. [...]
Miniștrii Apărării din UE discută un „protocol de securitate de urgență” care ar putea crea un mecanism comun de reacție la atacurile hibride atribuite Rusiei , într-o formulă inspirată de Articolul 4 al NATO, potrivit Politico . La reuniunea Consiliului Afaceri Externe de luni, discuția s-a concentrat pe așa-numitul „ Emergency Security Protocol ”, descris de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, drept parte a unei „strategii mai ample” împotriva atacurilor hibride. Propunerea a fost avansată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul privind Starea Uniunii din această lună, ca o versiune europeană a Articolului 4, care permite consultări între aliați atunci când un stat consideră că securitatea îi este amenințată. Ce ar acoperi protocolul și de ce contează Miza practică este crearea unui cadru comun care să permită UE să reacționeze mai coerent la incidente „sub pragul agresiunii armate”, adică fără a ajunge la un scenariu de război deschis. Kallas a spus că miniștrii au discutat și cum ar putea coopera instituțiile UE cu statele membre pentru a decide ce instrumente pot fi folosite în cadrul unui astfel de răspuns. Diplomați citați de publicație spun că detaliile sunt încă neclare, însă protocolul ar putea fi aplicat în cazuri precum: incursiuni cu drone, sabotaj, atacuri cibernetice, după ce devine suficient de clar cine este responsabil. Obstacolul politic: raportarea la NATO și lipsa unei majorități Propunerea a alimentat temeri în unele capitale privind o posibilă competiție de atribuții cu NATO. Kallas a declarat, la finalul reuniunii de luni, că nu este încă limpede dacă există o majoritate de state membre care să susțină inițiativa. Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a argumentat că intensificarea acțiunilor hibride vine pe fondul lipsei de progrese ale Rusiei pe câmpul de luptă și a cerut o abordare „calmă, dar decisivă”. El a indicat că răspunsurile ar putea include sancțiuni suplimentare și restricții de vize pentru turiștii ruși, subliniind totodată nevoia de cooperare strânsă cu NATO. Problema operațională: atribuirea rapidă și credibilă a atacurilor Un punct cheie pentru orice mecanism comun rămâne capacitatea UE de a strânge rapid dovezi solide pentru a atribui atacurile hibride. În Estonia, autoritățile investighează încă un incendiu suspect, la mijlocul lui august 2026, la contractorul din apărare Milrem Robotics , ca posibil act de sabotaj rusesc. Ministrul estonian al Apărării, Martin Herem, a spus că ar vrea ca, după identificarea autorilor, informația să fie făcută publică „așa cum a făcut Germania” cu câteva săptămâni înainte, iar apoi să urmeze acțiunea. Pe fond, discuția din UE indică o încercare de a standardiza reacția la o zonă gri a securității — între incident și conflict armat — însă rămâne de văzut dacă statele membre vor coagula o majoritate și ce instrumente concrete vor fi puse pe masă. [...]
Polonia și Lituania pregătesc un plan comun de evacuare a civililor peste graniță , un demers cu impact operațional direct asupra modului în care cele două state ar gestiona o criză majoră sau o amenințare militară, potrivit HotNews . Planul vizează evacuarea populației în scenariul unei deteriorări rapide a situației de securitate, iar coordonarea bilaterală este construită în jurul unei fâșii de teritoriu care leagă Polonia de Lituania și care este considerată esențială pentru mobilitate și acces între cele două țări. În context, HotNews amintește și de exerciții militare comune în zonă: soldați lituanieni au participat la un exercițiu lituaniano-polonez desfășurat în apropierea Coridorului Suwalki , lângă granița cu Polonia, la 26 aprilie 2024. [...]
România începe recepția obuzierelor K9, iar miza imediată este trecerea de la import la producție locală : după primul lot livrat din Coreea de Sud, restul sistemelor ar urma să fie fabricate la Petrești (Dâmbovița), în cadrul unei investiții industriale a Hanwha, potrivit Economedia . Primele obuziere autopropulsate K9 „Tunetul” au fost văzute deja pe străzile din România. Publicația notează că acestea sunt livrate, probabil, către unitatea militară care le va opera. Contractul și calendarul de livrare România are un contract de aproape 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) pentru 54 de unități K9 și 36 de unități K10 (vehicule de realimentare cu muniție), cu livrări până în 2029. Planul de derulare, așa cum este prezentat, include: un lot inițial de 18 vehicule livrat din Coreea de Sud; restul unităților , care urmează să fie produse în România , la fabrica pe care compania o construiește la Petrești, cu o durată de construcție estimată la doi ani . Ce înseamnă fabrica de la Petrești pentru capacitatea industrială Hanwha Aerospace România a început la începutul acestui an lucrările pentru o fabrică unde vor fi produse K9 și K10 pentru Armata României. Proiectul este prezentat drept prima investiție industrială a grupului sud-coreean în Europa , iar unitatea este parte dintr-un „centru de excelență” (hub industrial specializat) dezvoltat de companie. Conform declarațiilor conducerii companiei citate în articol, fabrica ar urma să aibă: capacitate maximă anuală de până la 60 de sisteme K9 și până la 60 de vehicule K10 sau variante similare (în total aprox. 120 de sisteme pe an, în funcție de cerere și mix); o suprafață de aprox. 181.000 mp ; un poligon propriu de aproape 1,8 km ; rol extins pe ciclul de viață: asamblare, integrare, testare, mentenanță și suport tehnic. Localizare și lanț de furnizori: ținta de 80% Compania își propune un grad de localizare de până la 80% , prin implicarea industriei românești în lanțul de furnizori și transfer de tehnologie. În prezent, Hanwha Aerospace colaborează deja cu peste 30 de parteneri români , potrivit aceleiași surse. Pe termen lung, centrul de la Petrești ar putea fi extins către alte sisteme terestre (inclusiv vehicule de luptă ale infanteriei, sisteme de lovire de precizie cu rază lungă și vehicule terestre fără echipaj). O astfel de extindere ar putea genera până la 2.000 de locuri de muncă directe și indirecte , conform estimărilor companiei. Context operațional: integrare în NATO și ritm de producție K9 este folosit de nouă națiuni (inclusiv Polonia, Norvegia și Estonia), iar România ar urma să devină al zecelea utilizator. În fabrica din Changwon, compania produce peste 200 de unități K9 și K10 pe an , iar un K9 este asamblat în 21 de zile și testat timp de zece zile , conform articolului. Economedia notează că introducerea K9 este prezentată ca un pas pentru creșterea interoperabilității României în NATO și pentru consolidarea capacității de apărare pe flancul estic, în cadrul strategiei mai largi de modernizare a Armatei României. [...]
Marea Britanie își justifică majorarea bugetului apărării prin amenințarea Rusiei. Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting , a declarat pentru HotNews că Rusia și președintele Vladimir Putin reprezintă „cea mai mare amenințare” la adresa securității Regatului Unit și a avertizat că țara se confruntă cu „cel mai mare risc de război” din timpul vieții sale. Streeting a legat direct această evaluare de decizia Londrei de a adopta „cea mai mare creștere susținută a cheltuielilor pentru apărare de la sfârșitul Războiului Rece ”, potrivit agențiilor PA Media și DPA, citate de Agerpres. Mesaj politic înaintea conferinței laburiștilor Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Sun on Sunday, înaintea conferinței Partidului Laburist, care începe duminică la Liverpool. În acest context, ministrul a formulat fără echivoc ținta principală a politicii de securitate: „Fără nicio urmă de îndoială, cea mai mare amenințare la adresa Marii Britanii o reprezintă Rusia și președintele Putin.” Argumentul operațional: descurajarea depinde de ritmul investițiilor Streeting a invocat războiul de pe continent și a susținut că Moscova „pune constant la încercare” capacitățile de apărare ale Marii Britanii și ale NATO, precum și „soliditatea alianțelor” occidentale. În logica sa, creșterea riscului de conflict impune accelerarea investițiilor în apărare. Ministrul s-a declarat încrezător că Regatul Unit are resursele necesare pentru a-și menține securitatea, dar a avertizat că situația s-ar schimba dacă sistemele de apărare ar „stagna” timp de cinci ani. „Forța generează capacitate de descurajare, iar aceasta reduce considerabil probabilitatea de a ajunge într-o situație pe care nu ne-o dorim: aceea de a fi în război cu Rusia sau, de altfel, cu oricine altcineva.” [...]
