Știri
Știri din categoria Apărare
UE și NATO vor să-și coordoneze mai strâns investițiile și producția de armament în Europa, într-o mișcare cu miză directă pentru finanțarea și capacitatea industrială a apărării, pe fondul riscului politic ca SUA să-și reducă angajamentul în Alianță, potrivit Euronews.
Ursula von der Leyen a transmis, după întâlnirea de joi de la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, că obiectivul este accelerarea efortului european: investiții mai mari, producție mai mare și livrare mai rapidă. Cei doi au convenit și „să lucreze în strânsă colaborare” pentru pregătirea summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie.
Contextul este tensionat de declarațiile repetate ale lui Donald Trump la adresa aliaților europeni și de amenințările privind o posibilă retragere a SUA din NATO. Trump a scris săptămâna trecută, după o întâlnire la Washington cu Mark Rutte:
„NATO nu a fost acolo când am avut nevoie de ei și nu vor fi acolo când vom avea din nou nevoie de ei”.
Potrivit materialului, președintele american îi acuză pe europeni inclusiv că ar fi refuzat să ajute Washingtonul în războiul din Orientul Mijlociu, purtat împreună cu Israelul, iar Mark Rutte a încercat să-l calmeze în ultimele luni. În paralel, Rutte a punctat public ideea că o Europă mai puternică înseamnă un NATO mai puternic.
Pe partea de finanțare, Bruxellesul a decis să sprijine reînarmarea statelor UE în fața amenințării ruse, inclusiv prin credite totale de 150 de miliarde de euro (aprox. 750 de miliarde de lei). Primele plăți ar urma să aibă loc în luna mai, potrivit lui Kubilius, citat în articol.
În plus, sunt anunțate „alte măsuri de susținere”, cu accent pe IMM-uri, care „se confruntă frecvent cu dificultăți pentru a aduna fonduri” — un semnal că viitoarele programe ar putea viza mai direct lanțul de furnizori și capacitățile de producție din industria europeană de apărare.
Pentru context, Euronews amintește și un material separat despre presiunile lui Trump asupra NATO: Euronews.
Recomandate
Pentagonul vrea să cedeze coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina unui aliat NATO , o mutare care ar reduce rolul direct al SUA în conducerea operațională a mecanismului de livrări și instruire, fără să oprească sprijinul în sine, potrivit Mediafax , care citează POLITICO . Schimbarea vizează Grupul de Asistență pentru Securitate – Ucraina (SAG-U) , comandamentul cu sediul la Wiesbaden, în Germania, care coordonează livrările de armament și instruirea forțelor armate ucrainene. Conform informațiilor publicate de POLITICO, transferul conducerii ar urma să aibă loc în cursul anului viitor. Oficiali americani citați în material susțin că tranziția nu va afecta sprijinul militar acordat Ucrainei și nici ritmul livrărilor de echipamente. Ce se schimbă în lanțul de comandă SAG-U a fost înființat în 2022 și funcționează în paralel cu misiunea NATO de Asistență pentru Securitate și Instruire pentru Ucraina, având un rol important în coordonarea ajutorului militar occidental. Potrivit aceleiași surse, conducerea structurii ar putea fi preluată de un ofițer european sau canadian, iar un ofițer american ar urma să rămână implicat ca adjunct. De ce contează: mai multă responsabilitate pentru aliații europeni Reprezentanții Pentagonului afirmă că SAG-U a fost gândit de la început ca o structură temporară, iar transferul face parte dintr-un proces prin care aliații europeni își asumă un rol mai important în coordonarea sprijinului pentru Ucraina. În termeni practici, mutarea ar putea reduce implicarea SUA în coordonarea operațională, însă nu ar pune capăt mecanismului prin care statele occidentale continuă să furnizeze sprijin militar Ucrainei. [...]
NATO își întărește apărarea aeriană pe flancul estic printr-un detașament spaniol cu capabilități antidronă , care va fi desfășurat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu , potrivit HotNews . Pe lângă avioane de vânătoare, Spania trimite și trei elicoptere NH-90 alocate misiunilor de combatere a dronelor, într-un context în care România a avut recent incidente repetate cu drone care au pătruns în spațiul aerian. Spania va disloca la Kogălniceanu șapte avioane F-18, trei elicoptere NH-90 „în faza finală a desfășurării” și o aeronavă A400M pentru sprijin de realimentare în zbor, alături de aproximativ 200 de militari din Forțele Aeriene și Spațiale spaniole, conform comunicatului NATO citat de publicație. De ce contează: capabilități dedicate pentru combaterea dronelor Elicopterele NH-90 sunt, în principal, platforme de transport tactic sau pentru misiuni navale, însă pot fi folosite și împotriva dronelor. În acest scop, pot fi echipate cu mitraliere montate în ușă, de calibrul 7,62 mm sau 12,7 mm, utilizabile direct împotriva vehiculelor aeriene fără pilot. HotNews notează că forțele navale ale NATO au folosit anterior armamentul de pe NH-90 pentru a combate drone în zone de conflict. Mutarea are relevanță operațională pentru România prin faptul că adaugă, la o bază-cheie de pe litoral, o componentă explicit orientată spre amenințările cu drone, pe lângă misiunile clasice de poliție aeriană. Context: incidente recente cu drone și reacția României În zilele recente, forțele române au doborât trei drone care au pătruns în spațiul aerian al României, în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, însă doborârea a fost realizată cu avioane de vânătoare F-16. Publicația mai arată că, luni dimineață, sistemul radar al MApN a detectat o nouă dronă intrată în spațiul aerian, iar două avioane F-16 au fost ridicate de la sol; ulterior, a fost detectat și un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Ce spune partea spaniolă și cum se leagă de „ Eastern Sentry ” Comandantul detașamentului spaniol, locotenent-colonelul Alberto Calvo, a indicat obiectivul misiunii în termeni de descurajare și protecție a spațiului aerian aliat: „Scopul nostru este clar: să contribuim la descurajarea aliată, să protejăm spațiul aerian al NATO și să consolidăm poziția Alianței pe flancul estic.” NATO a precizat că, după activarea operațiunii „Eastern Sentry” în septembrie anul trecut, misiunea de apărare aeriană urmărește consolidarea sistemelor integrate de apărare aeriană și antirachetă la nivelul întregii Alianțe, pentru a răspunde amenințărilor „emergente și viitoare”. În același pachet de decizii, Turcia va desfășura pentru prima dată cinci avioane F-16 și aproximativ 80 de militari în Estonia, iar Italia va trimite patru Eurofighter Typhoon și peste 100 de militari în Lituania. Totodată, avioanele F-16 ale României dislocate în Lituania din martie urmează să revină în țară. [...]
NATO își extinde apărarea aeriană pe flancul estic , iar România intră în noul dispozitiv printr-o rotație care aduce la Mihail Kogălniceanu avioane de vânătoare, elicoptere și circa 200 de militari spanioli, potrivit G4Media . Schimbarea contează operațional: misiunea trece de la „poliție aeriană” la un rol mai larg de „apărare aeriană”, cu o arhitectură mai flexibilă în cadrul Apărării Integrate Aeriene și Antirachetă (IAMD) a Alianței. Ce se schimbă pentru România: detașament spaniol la Mihail Kogălniceanu Spania va desfășura la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu șapte avioane de vânătoare F-18 și aproximativ 200 de militari. În plus, sunt menționate un avion A400M pentru sprijin de realimentare aer-aer și trei elicoptere NH-90, în faza finală a desfășurării, alocate misiunilor de combatere a sistemelor aeriene fără pilot (C-UAS – contracararea dronelor). Articolul notează și că elicopterele NH-90 sunt considerate eficiente în lupta contra dronelor, ceea ce indică o adaptare a misiunilor la tipul de amenințări din regiune. Rotații pe flancul estic: cine înlocuiește pe cine În același pachet de rotații, Italia, Spania și Turcia preiau de la alte state contribuțiile pentru securitatea spațiului aerian NATO de-a lungul flancului estic: Turcia desfășoară pentru prima dată aproximativ 80 de militari și cinci avioane F-16 în Estonia, la baza Amari, preluând misiunea de la Portugalia (prezentă acolo din martie). Italia se desfășoară la baza Šiauliai din Lituania cu patru avioane Eurofighter Typhoon și peste 100 de membri ai personalului, succedând Franței , care a fost națiune lider alături de Forțele Aeriene Române în Lituania din martie 2026. De ce contează: de la „poliție aeriană” la apărare aeriană integrată Potrivit informațiilor citate în material, trecerea la un rol mai larg de apărare aeriană este gândită pentru a oferi NATO o abordare mai flexibilă în IAMD. Diferența, pe scurt, este că poliția aeriană a fost orientată în principal spre protecția împotriva aeronavelor (cu sau fără pilot), în timp ce cadrul de apărare aeriană vizează „întreaga gamă de amenințări”, inclusiv drone și rachete (de croazieră și balistice), pentru a crește capacitatea de reacție la schimbările din mediul de securitate. În acest context, detașamentul spaniol din România – care include și capabilități dedicate anti-dronă – indică o prioritizare a apărării pe mai multe straturi, nu doar a interceptărilor clasice cu avioane de alertă rapidă (QRA). [...]
Pregătirea populației pentru alerte de securitate devine o prioritate operațională , iar autoritățile ar trebui să discute deschis despre ce are de făcut publicul în scenarii precum atacuri cu drone, conflicte sau alerte teroriste, susține Raed Arafat , șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, într-o intervenție la Euronews . Mesajul central: informarea și exercițiul nu sunt echivalente cu „anunțarea” unui pericol iminent. Arafat spune că discuția despre riscuri trebuie normalizată, pe modelul pregătirii populației pentru cutremure, și că argumentul „inducerii panicii” a blocat în trecut comunicarea publică pe astfel de teme. În opinia sa, pregătirea ar trebui „intensificată” și pentru situații de conflict, inclusiv prin explicații practice despre comportamentul recomandat în cazul unor atacuri teroriste. De ce contează: comunicarea de criză și procedurile pentru public Șeful DSU insistă că „a vorbi deschis” nu înseamnă că „se va întâmpla ceva mâine”, ci că societatea poate reacționa mai bine când apar alerte reale. El atrage atenția și asupra riscului ca subiectul să fie deturnat în spațiul public de comentatori care, în loc să explice, amplifică temeri. În același context, Arafat indică faptul că statele de pe Flancul estic al NATO au început deja să comunice mai direct cu populația, menționând explicit țările baltice ca exemplu de abordare. Context: incidente recente cu drone Declarațiile vin după ce, săptămâna trecută, România a neutralizat trei drone în trei zile consecutive , potrivit relatării Euronews. În același material este citată și poziția fostului ministru de Externe Cristian Diaconescu, care consideră că aceste incidente reprezintă o provocare de securitate pentru România și NATO. Pentru context, Euronews a relatat separat despre aceste episoade aici . [...]
Atacul cu peste 600 de drone ridică presiunea operațională asupra apărării aeriene ruse și expune vulnerabilități la obiective strategice și logistice , după ce Moscova a raportat interceptarea a 635 de aparate, iar Ucraina a confirmat lovirea unor ținte în mai multe regiuni, potrivit HotNews . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, apărarea antiaeriană a „interceptat și distrus 635 de vehicule aeriene fără pilot ucrainene” deasupra mai multor regiuni ale Rusiei și în Crimeea. Ca și în alte situații, autoritățile ruse nu au oferit detalii despre dronele care ar fi trecut de apărare și și-ar fi atins țintele. Ce ținte au fost confirmate ca lovite Statul Major General al Ucrainei a anunțat că a atacat: rafinăria din Saratov; aerodromul „Engels” (regiunea Saratov); un depozit petrolier din regiunea Kaluga, „și alte obiective ale inamicului”. În cazul rafinăriei din Saratov, sursa citată în material menționează izbucnirea unui incendiu și indică o capacitate de rafinare de 7 milioane de tone de țiței pe an. Pentru aerodromul „Engels”, partea ucraineană a susținut că lovitura a fost urmată de un incendiu în incinta bazei, descrisă drept una dintre cele mai importante pentru aviația strategică rusă. Separat, un depozit al Wildberries din Novosemeykino (regiunea Samara) a fost surprins în imagini distribuite pe rețelele sociale, iar contul de X al forțelor de drone ucrainene a publicat un mesaj cu tentă ironică, sugerând o lovitură reușită. Statul major ucrainean nu a menționat explicit acest obiectiv. Efecte locale: victime, avarii și restricții de zbor Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, a declarat că două persoane au fost ucise în urma atacurilor, iar infrastructura civilă din orașele Engels și Saratov a fost avariată. În regiunea Samara, guvernatorul Vyacheslav Fedorishchev a spus că spațiul aerian de deasupra regiunii a fost închis din cauza atacului cu drone. Un atac de amploare, într-un tipar care se repetă Agenția rusă TASS a enumerat regiunile în care ar fi fost doborâte drone, între care Belgorod, Briansk, Volgograd, Voronej, Kaluga, Kursk, Lipetsk, Orel, Rostov, Ryazan, Saratov, Tambov, Tula, Moscova, Crimeea și Krasnodar. Tot potrivit TASS, atacul se înscrie într-o serie de episoade similare din acest an: pe 24 iulie ar fi fost doborâte 571 de drone, pe 26 iunie 660 (cel mai amplu atac al anului, conform aceleiași surse), iar pe 18 iunie 555. Sunt menționate și 556 de drone doborâte în noaptea de 17 mai. Context: escaladare a loviturilor la distanță și presiune pe apărarea antiaeriană Materialul notează că Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile cu rază lungă în ultimele săptămâni, cu un număr tot mai mare de victime civile. Sâmbătă dimineață, cel puțin 10 persoane au fost ucise la Kiev și în regiunea capitalei în urma unui atac rusesc cu rachete balistice. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere Occidentului mai multe sisteme de apărare antiaeriană; potrivit informațiilor citate, din cauza lipsei de interceptori, forțele ucrainene au reușit să intercepteze doar o rachetă balistică în ultimul atac asupra Kievului. [...]
O nouă alertă RO-Alert în Tulcea arată presiunea operațională constantă asupra sistemului de supraveghere și a mecanismelor de avertizare , după ce o țintă aeriană a fost detectată în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, fără să intre în spațiul aerian al României, potrivit Adevărul . Ținta a fost identificată duminică, 2 august, în jurul orei 09.30, de sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Imediat după detectare, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) , care a dispus măsurile de alertare a populației din județul Tulcea, inclusiv transmiterea unui mesaj RO-Alert. „Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat în cursul acestei dimineți, 2 august, în jurul orei 09.30, o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea, care a transmis mesaj RO-Alert.” Ce s-a întâmplat după alertă MApN precizează că, la scurt timp după emiterea alertei, ținta aeriană a dispărut de pe sistemele de monitorizare radar și că aceasta a evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, fără să pătrundă în spațiul aerian național. Alerta aeriană a fost ridicată la ora 09.52, după ce autoritățile au constatat că nu mai există pericol pentru teritoriul României. Context: alerte repetate în zona de graniță În ultimele luni, județul Tulcea a fost vizat în repetate rânduri de alerte aeriene generate de atacurile desfășurate de Rusia asupra infrastructurii portuare din sudul Ucrainei, în apropierea graniței cu România, conform aceleiași surse. Pentru context suplimentar, publicația trimite și la materiale anterioare despre emiterea alertei și despre alertele aeriene generate de atacurile desfășurate de Rusia . [...]
