Știri
Știri din categoria Apărare
Canada își mută achizițiile de apărare spre Europa și va cumpăra avioane de alertă timpurie GlobalEye de la grupul suedez Saab, în detrimentul modelului american E-7 Wedgetail produs de Boeing, potrivit Agerpres. Decizia are o miză operațională și industrială: Ottawa vrea să reducă dependența de furnizorii americani și să lege contractele de investiții și locuri de muncă în Canada.
Prim-ministrul Mark Carney a declarat că țara sa va opta pentru GlobalEye, un avion de avertizare timpurie (platformă aeriană cu senzori și radar pentru supraveghere și coordonare) bazat pe aeronava Bombardier Global 6500. În competiție a fost și E-7 Wedgetail al Boeing, despre care se menționează că a fost afectat de întârzieri și depășiri de costuri.
„Această decizie construiește autonomia strategică a Canadei, creează joburi canadiene și întărește poziția Canadei de lider global. Și este produsul preferat pentru mulți parteneri ai Canadei, inclusiv Franța, Suedia și Emiratele Arabe Unite.”
Carney nu a oferit detalii privind mărimea flotei sau costul unui posibil contract. Totuși, oficiali militari canadieni au indicat anterior că ar dori să cumpere șase avioane de alertă timpurie.
Saab a transmis, într-un comunicat, că intenționează să investească în cercetare și dezvoltare în Canada ca parte a oricărui acord, ceea ce sugerează o componentă industrială locală în pachetul de achiziție.
Guvernul liberal condus de Carney anunțase anul trecut planuri de creștere a cheltuielilor de apărare, în condițiile în care SUA și alți aliați au criticat de-a lungul anilor faptul că Ottawa nu atinge ținta NATO privind cheltuielile militare.
În paralel, Canada încearcă să cumpere mai puține arme americane și să-și consolideze legăturile cu industria europeană de apărare. Premierul suedez Ulf Kristerson a afirmat, într-o postare pe rețelele sociale, că GlobalEye „deja creează locuri de muncă în Canada” și lucrează cu un lanț de aprovizionare canadian.
Pe segmentul avioanelor de luptă, Saab este, de asemenea, în cursă pentru a vinde Canadei Gripen. În același timp, Canada are un acord pentru achiziția a 88 de avioane F-35 de la Lockheed Martin, însă Carney a cerut anul trecut armatei să verifice dacă această comandă poate fi anulată, după ce SUA au impus taxe vamale pe unele importuri-cheie din Canada. Ulterior, el a spus că o decizie privind flota de avioane de luptă va fi luată „la momentul potrivit” și a evitat să comenteze dacă armata ar putea opera două tipuri de avioane de luptă.
Săptămâna trecută, un oficial al Pentagonului a declarat că întârzierea deciziei privind F-35 ar arăta că Ottawa pune politica înaintea chestiunilor de apărare, după ce Washingtonul a suspendat convorbirile bianuale cu Canada în domeniul apărării.
Recomandate
Exercițiul naval China–Singapore „Cooperare Maritimă-2026” mizează pe creșterea capacității de răspuns la incidente pe mare , într-o zonă cu trafic intens și riscuri recurente, potrivit Global Times , care relatează despre deschiderea oficială a antrenamentului comun la Zhanjiang , în provincia Guangdong. Exercițiul se desfășoară în apele și spațiul aerian din apropierea orașului Zhanjiang și include două etape: activități în port și manevre pe mare. China participă cu fregata Type 054A Dali (cu elicoptere la bord și o echipă de schimb profesional), iar Singapore cu fregata RSS Stalwart, conform informațiilor publicate de Marina Armatei Populare de Eliberare (PLA) pe contul său de WeChat și preluate de Xinhua. Ce se antrenează concret și când începe faza pe mare În etapa din port, ofițeri superiori ai celor două părți au avut întâlniri și discuții de planificare, iar în zilele următoare sunt programate schimburi profesionale pe: operațiuni de scufundare; căutare și salvare a submarinelor; medicină subacvatică. Faza pe mare urmează să înceapă oficial pe 8 septembrie și include exerciții de comunicații, realimentare în marș (aprovizionare în timpul navigației), lovituri comune la suprafață și operațiuni comune de căutare și salvare, potrivit Xinhua. De ce contează: accent pe căutare și salvare în Marea Chinei de Sud Expertul militar Zhang Junshe, citat de Global Times, leagă componenta de căutare și salvare de importanța practică a zonei: Marea Chinei de Sud este o arteră majoră de transport maritim, cu rute care converg și trafic dens, iar condițiile hidrometeorologice complicate fac ca urgențele maritime și dezastrele naturale să fie recurente. În acest context, Zhang amintește că, în baza zonelor de responsabilitate pentru căutare și salvare stabilite de Organizația Maritimă Internațională, atât China, cât și Singapore au obligații de intervenție în zone relevante din Marea Chinei de Sud, iar forțele navale au un rol direct în îndeplinirea acestora. Continuitate și semnal operațional: al cincilea exercițiu, cu elemente de luptă „Cooperare Maritimă-2026” este al cincilea exercițiu maritim comun China–Singapore. Primul a avut loc în 2015, iar de atunci cele două marine au stabilit un mecanism de găzduire alternativă, cu o creștere treptată a dimensiunii și influenței exercițiilor, potrivit Xinhua. Față de edițiile anterioare, China nu a dislocat de această dată nave de dragare a minelor, iar selecția navelor participante este stabilită prin consultare comună, în funcție de cerințe militare, planuri de instruire și sprijin logistic, susține Zhang. Ministerul chinez al Apărării a precizat, de asemenea, că exercițiul include trageri cu muniție reală, iar expertul notează că astfel de secvențe, împreună cu realimentarea în marș, urmăresc să îmbunătățească atât utilizarea armamentului, cât și capacitatea de susținere a operațiilor pe distanțe mari. Comandantul flotei navale din Singapore a descris exercițiul ca pe o oportunitate de învățare reciprocă și un pas înainte în consolidarea înțelegerii și a încrederii între cele două părți, potrivit Marinei PLA. [...]
CSAT intră în faza de decizie pe marile programe de înzestrare, cu efect direct asupra calendarului de achiziții și a relației cu SUA. Potrivit Antena 3 , președintele României, Nicușor Dan, a convocat pentru luni, 7 septembrie 2026, ora 15:00, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la Palatul Cotroceni , cu pe agendă documente care vizează atât modernizarea Armatei, cât și implementarea programului SAFE . Pe ordinea de zi, conform Administrației Prezidențiale, se află subiecte legate de Planul de înzestrare a Armatei României 2027–2036, Programul „Armata României 2044” și un document de analiză privind implementarea programului SAFE, aprobat într-o ședință de lucru interinstituțională din 13 august 2026. Ce se decide: achiziții, programare și evaluarea SAFE Miza operațională a ședinței este trecerea în revistă a stadiului programelor de modernizare, inclusiv „ce s-a făcut până în momentul de față, ce investiții se derulează, cum decurg contractele din programul SAFE”, după cum a relatat jurnalistul Antena 3 Vasile Marcu. Tot în cadrul discuțiilor intră programul de dezvoltare a armatei până în 2044, descris în material ca având componente care țin de resursa umană, profesionalizare, modernizare pe termen lung, dar și securitate cibernetică și tehnologii noi. Componenta SUA: revizuirea posturii și prezența militară în România Ședința CSAT ar urma să abordeze și „termenii de referință” pentru revizuirea, la nivelul Departamentului de Război, a posturii Forțelor SUA și a locațiilor de dislocare în Europa, precum și consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul României. În plus, pe agenda ședinței sunt menționate și „alte tematici de actualitate” din domeniul securității naționale, inclusiv analiza războiului dintre Rusia și Ucraina, potrivit relatării din material. Ce urmează Ședința este programată luni, 7 septembrie 2026, la ora 15:00, la Palatul Cotroceni. Antena 3 notează că CSAT va analiza temele de pe ordinea de zi, însă nu oferă detalii despre eventuale decizii, termene sau sume asociate programelor discutate. [...]
Statele Unite au aprobat o vânzare de armament de 5 miliarde de dolari către Arabia Saudită , într-o decizie cu impact direct asupra echilibrului de securitate din Golf și asupra cooperării militare SUA–Riad, potrivit Mediafax . Pachetul include bombe, kituri de ghidare și alte echipamente, iar Departamentul de Stat al SUA susține că tranzacția „propusă va spori capacitățile de apărare aeriană ale Arabiei Saudite împotriva amenințărilor regionale actuale și viitoare”. Ce urmărește Washingtonul prin această vânzare În comunicatul citat, Departamentul de Stat afirmă că livrările ar urma să aibă două efecte operaționale principale: întărirea apărării teritoriale a Arabiei Saudite și creșterea interoperabilității (capacitatea de a opera împreună) cu sistemele folosite de forțele americane și de alți parteneri din regiunea Golfului. Potrivit AFP, vânzarea este prezentată și ca instrument de politică externă și securitate națională pentru SUA, prin consolidarea securității „ unui aliat major din afara NATO ”. Contextul de securitate invocat Arabia Saudită a fost ținta unor atacuri cu drone și rachete atribuite forțelor iraniene și rebelilor Houthi din Yemen, susținuți de Teheran, de la începutul războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului în februarie, mai notează materialul. [...]
Ucraina schimbă regulile de funcționare ale economiei în timpul alertelor aeriene , introducând un sistem cu două niveluri care separă amenințările cu drone de cele cu rachete, pentru a reduce blocajele repetate din transport și activitatea companiilor, potrivit Kyiv Post . Noul mecanism prevede o alertă „galbenă” folosită în principal pentru apropierea dronelor rusești și o alertă „roșie” pentru amenințări mai grave – atacuri cu rachete, rachete balistice și lovituri aeriene de amploare. Anunțul a fost făcut de premierul Serhii Korețkîi într-un mesaj pe Telegram, pe 3 septembrie. „Economia trebuie să continue să funcționeze, taxele trebuie să continue să intre în buget, iar oamenii trebuie să își primească salariile.” Ce se schimbă pentru companii: activitate permisă la „galben”, dar cu obligații Logica măsurii este ca, în timpul alertelor considerate mai puțin severe, o parte din economie să poată continua să opereze , în locul actualului sistem „totul sau nimic”, care a creat dificultăți tot mai mari pentru firme și angajați pe fondul atacurilor frecvente cu drone. În timpul alertei „galbene”, companiile vor putea funcționa dacă respectă cerințe stricte de siguranță . Concret: firmele trebuie să asigure acces la adăposturi pentru angajați și vizitatori; companiile care nu au adăposturi au la dispoziție trei luni pentru a rezolva problema. Recomandări pentru Kiev: metrou deschis la „galben” și posibilă reducere a restricțiilor de noapte Guvernul a recomandat ca metroul din Kiev să funcționeze normal în timpul alertelor „galbene”, pentru a limita întreruperile de mobilitate care afectează accesul la locuri de muncă, stații și spitale. Totodată, autoritățile sunt îndemnate să suplimenteze transportul public de suprafață atunci când este necesar. Executivul a mai recomandat scurtarea intervalului de restricții nocturne (curfew) la 01:00–05:00 , iar propunerea ar permite și tranzitul camioanelor grele și transportul de pasageri în acele ore, în funcție de deciziile locale. Separat, comunitățile sunt împinse să accelereze instalarea de adăposturi mobile suplimentare , pentru protecția civililor împotriva resturilor rezultate din interceptări sau a fragmentelor căzute. De ce contează: atacurile cu drone țin orașele sub alertă ore întregi Schimbarea vine pe fondul unei tactici rusești tot mai frecvente de a folosi valuri de drone care mențin zone întinse sub amenințare pentru perioade lungi, uneori ore întregi, ceea ce a dus deja la perturbări repetate ale transportului și la dificultăți operaționale pentru companii în Kiev. Prin diferențierea alertelor, autoritățile urmăresc ca orașul și economia să poată funcționa în condiții de risc mai redus (drone), păstrând restricții mai dure când amenințarea escaladează la rachete și atacuri masive. [...]
O creștere neobișnuită a zborurilor de supraveghere NATO lângă granițele Rusiei indică o intensificare a culegerii de informații într-un moment de tensiuni ridicate, potrivit HotNews , care citează date din monitorizări din surse deschise și relatarea UKDefenceJournal. Activitatea descrisă include două avioane de supraveghere RC-135W Rivet Joint , cel puțin două aeronave P-8A Poseidon și avioane americane de realimentare în zbor, care au operat aproape de frontierele Rusiei. Potrivit UKDefenceJournal, seria de zboruri este „mai puțin obișnuită” atât ca amploare, cât și ca tip de aeronave implicate, iar misiunile au fost derulate din Regatul Unit și Islanda. De ce contează: focus pe Murmansk și Marea Barents Un element notabil este reapariția unui avion Rivet Joint al Forțelor Aeriene ale SUA în zona Comandamentului European „pentru prima dată după o lungă perioadă”, cu zboruri în apropierea complexului bazei navale ruse din Murmansk. Publicația citată consideră probabilă operarea cu escortă de vânătoare, în contextul prezenței unui convoi de avioane-cisternă în zonă. Murmansk și Peninsula Kola au o importanță strategică majoră pentru Rusia: găzduiesc Flota Nordică, inclusiv submarinele cu rachete balistice – componenta maritimă a descurajării nucleare ruse – și submarine de atac care se deplasează spre Atlantic. Zona este descrisă ca fiind cea mai concentrată adunare de putere navală rusă și punct de plecare pentru desfășurări către culoarul Groenlanda–Islanda–Regatul Unit. Ce rol au aeronavele: supraveghere electronică și vânătoare de submarine În configurația misiunilor, aeronavele au roluri complementare: RC-135W Rivet Joint : platformă de supraveghere electronică; echipajele scanează spectrul electromagnetic pentru a colecta comunicații, emisii radar și alte semnale. Zborul de-a lungul frontierei permite cartografierea radarelor și a rețelelor de comunicații fără intrarea în spațiul aerian vizat. P-8A Poseidon : misiuni anti-submarin; folosește balize aruncate în apă, radar și sisteme de procesare acustică. Context: două săptămâni de activitate aliată intensă Zborurile vin la finalul unei perioade de două săptămâni cu activitate aeriană aliată „neobișnuit de intensă” de-a lungul frontierei ruse. Pe 18 august, aproximativ 25 de aeronave din mai multe țări au operat în regiunea baltică într-o operațiune coordonată de SUA, inclusiv o aeronavă de atac electronic EA-37B Compass Call și o platformă de informații ARTEMIS II, iar zborurile au continuat în zilele următoare. Ulterior, aeronave NATO E-3A Sentry și avioane-cisternă ale Flotei Multinaționale MRTT au operat deasupra Lituaniei și Poloniei. În același tablou, HotNews notează că intensificarea are loc pe fondul deteriorării relațiilor Rusia–NATO, inclusiv pe fondul incursiunilor cu drone rusești în spațiul aerian al unor state aliate, „inclusiv în România”, și al unor măsuri recente anunțate de Germania după atribuirea către serviciile ruse a unei tentative de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle. Ce urmează nu poate fi dedus cu certitudine doar din aceste date, însă amploarea și compoziția misiunilor sugerează o prioritate operațională pentru culegerea de informații în proximitatea unor obiective militare ruse cu valoare strategică ridicată. [...]
Israel își semnalează intenția de escaladare totală în cazul unui atac iranian , după ce ministrul Apărării, Israel Katz , a spus că un astfel de scenariu ar „elibera” armata israeliană (IDF) „de orice restricții”, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul indică o posibilă schimbare de prag operațional, cu implicații directe pentru riscul regional și pentru infrastructura energetică a Iranului. Katz a făcut declarațiile într-un discurs adresat angajaților Ministerului Apărării, înaintea sărbătorii Rosh Hashanah, într-un context în care publicația notează că informațiile au fost relatate de Walla. Oficialul israelian a avertizat că, în cazul unui atac iranian, Israelul ar viza „toată infrastructura națională, militară și civilă” a Iranului, inclusiv infrastructura energetică. „Vom distruge toată infrastructura națională, militară și civilă din Iran, inclusiv infrastructura energetică.” Mesajul operațional: „fără restricții” și ținte extinse În aceeași intervenție, Katz a susținut că regimul iranian „știe foarte bine” de ce a evitat recent să atace Israelul. El a invocat acțiuni anterioare ale Israelului împotriva Iranului, afirmând că Israelul „a atacat cu forță”, că ar fi „distrus programul nuclear” al Iranului și că ar fi „asasinat” pe (fostul lider suprem) Khamenei, precum și că ar fi afectat „capabilitățile strategice” ale Teheranului. Publicația nu oferă, în textul extras, detalii independente care să susțină aceste afirmații. Katz a mai spus că Israelul este pregătit atât pentru apărare, cât și pentru atac, iar IDF „este gata să îndeplinească misiunea”. Context: presiunea sancțiunilor SUA și poziția lui Netanyahu Ministrul Apărării a legat situația și de presiunea economică asupra Iranului, afirmând că sancțiunile SUA ar putea împinge regimul „spre pragul distrugerii”, apreciere pe care a calificat-o drept „probabilă”. Declarațiile lui Katz vin după un mesaj al premierului Benjamin Netanyahu , care a spus miercuri că un atac al Iranului ar fi „una dintre ultimele lor decizii”. Netanyahu a afirmat, într-o vizită la o instituție religioasă din Sderot, că Iranul „atacă și amenință pe toată lumea”, dar „nu aici”, pentru că ar cunoaște consecințele unui atac asupra Israelului. [...]
