Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Atacurile americane asupra...

Atacurile americane asupra infrastructurii Statului Islamic în Siria reduc capacitățile grupării teroriste - lovituri strategice după ambuscada din Palmyra

Avion militar american decolând pe timp de noapte în Siria.

Armata SUA a lovit infrastructura și depozite de arme ale Statului Islamic în Siria în ultimele zece zile, în cadrul unei campanii care a vizat peste 30 de ținte, potrivit Biziday, care citează informații transmise de Comandamentul Central al SUA (Centcom).

Centcom precizează că forțele americane au efectuat zece atacuri împotriva a „peste 30 de ținte” aparținând Statului Islamic, vizând în mod explicit infrastructura organizației și depozite de armament. Loviturile sunt parte a unei campanii mai ample împotriva grupării extremiste din Irak și Siria.

Atacurile se înscriu în Operațiunea Hawkeye Strike, în cadrul căreia SUA anunță că a ucis și a capturat luptători ai Statului Islamic și că a lovit „peste 100 de ținte”. Operațiunea a fost declanșată după o ambuscadă în orașul Palmyra, în care un membru al forțelor de securitate siriene afiliate Statului Islamic a atacat trupe americane și siriene, ucigând doi soldați americani și un interpret și rănind trei membri ai forțelor guvernamentale siriene.

Contextul politic al campaniei este legat de evoluția coaliției internaționale anti-Statul Islamic, condusă de SUA din 2014, în cooperare cu Forțele Democratice Siriene (SDF), conduse de kurzi. Conform The Guardian, în noiembrie Siria s-a alăturat oficial coaliției, iar Washingtonul s-a orientat ulterior către Damasc ca principal aliat împotriva grupării; sâmbătă, secretarul de stat american Marco Rubio a lăudat participarea Damascului și angajamentul de cooperare cu SUA și coaliția globală.

Recomandate

Articole pe același subiect

Un elicopter zboară deasupra unei păduri din Estonia, în timpul unui exercițiu militar.
Apărare14 feb. 2026

Exercițiu NATO în Estonia - Brigadă britanică „distrusă” într-un joc de război de ucrainieni

O brigadă britanică a fost „distrusă” într-un exercițiu NATO de o unitate ucraineană care a folosit drone și un sistem de comandă asistat de inteligență artificială , potrivit unor informații publicate la câteva luni după desfășurarea jocului de război. Conform The Telegraph , exercițiul Hedgehog 2025 a avut loc în Estonia și a implicat peste 16.000 de militari din 12 state membre NATO. Într-unul dintre scenarii, un grup de luptă format din mii de soldați, inclusiv o brigadă britanică și o divizie estoniană, a fost învins de o echipă ucraineană care a jucat rolul inamicului. Un participant a descris rezultatul drept „oribil” pentru NATO, afirmând că unitățile aliate s-au deplasat fără camuflaj adecvat, iar „totul a fost distrus”. Rolul dronelor și al sistemului Delta Unitatea ucraineană a utilizat sistemul Delta, o platformă digitală de gestionare a câmpului de luptă, capabilă să colecteze informații în timp real și să analizeze datele cu ajutorul inteligenței artificiale. Potrivit relatărilor, o echipă de doar 10 ucraineni a reușit să „distrugă” 17 vehicule blindate și să execute 30 de lovituri simulate în jumătate de zi. Două batalioane ar fi fost eliminate într-o singură zi de exercițiu. Locotenent-colonelul Arbo Probal, responsabil cu programul de sisteme fără pilot al Forțelor de Apărare Estoniene, a explicat că obiectivul exercițiului a fost testarea capacității de adaptare a trupelor într-un mediu dominat de drone și supraveghere constantă. Exercițiul a evidențiat transformările rapide ale câmpului de luptă modern, unde dronele sunt considerate responsabile pentru aproximativ 70% din pierderile din războiul din Ucraina, potrivit estimărilor citate de presa britanică. [...]

Ursula von der Leyen susține apărarea europeană la Conferința de Securitate de la München.
Apărare14 feb. 2026

Mesaj ferm de la München - UE pregătește o „trezire europeană” în domeniul militar

Ursula von der Leyen transmite Washingtonului că Europa își asumă apărarea colectivă , afirmând că investițiile europene în domeniul militar ar putea depăși până în 2028 nivelul cheltuielilor făcute de Statele Unite anul trecut. Potrivit Euronews , declarația a fost făcută la Conferința de Securitate de la München, în contextul dezbaterilor privind rolul Europei în cadrul NATO și relația cu Washingtonul. Președinta Comisiei Europene a vorbit despre o „trezire europeană” și a subliniat că apărarea reciprocă nu este opțională, ci o obligație prevăzută în Tratatul Uniunii Europene, la articolul 42 alineatul 7. „Unul pentru toți și toți pentru unul” – a rezumat ea principiul solidarității europene. Von der Leyen a arătat că Uniunea trebuie să dezvolte o „coloană vertebrală europeană” în domenii strategice precum spațiul, informațiile și capabilitățile de atac, insistând că „niciun tabu nu trebuie să rămână necontestat” . Mesajul a fost interpretat ca un răspuns direct la presiunile venite din SUA privind asumarea unui rol mai mare al Europei în propria securitate. Oficialul european a pledat și pentru accelerarea procesului decizional în materie de apărare, inclusiv prin utilizarea votului cu majoritate calificată în locul unanimității, fără a modifica tratatele existente. Declarațiile vin într-un moment în care există speculații privind o eventuală retragere parțială a SUA din anumite mecanisme NATO și pe fondul tensiunilor generate de războiul din Ucraina și de relația cu Rusia. Bruxellesul încearcă astfel să transmită un semnal de coeziune și responsabilitate strategică. [...]

Radu Miruță discută despre modernizarea Armatei și proiectele de apărare.
Apărare14 feb. 2026

Miruță respinge acuzațiile privind „vechituri” pentru Armată - 21 de proiecte noi în valoare de 9,53 miliarde de euro

Ministrul Apărării respinge acuzațiile că România cumpără „vechituri” , susținând că 21 de proiecte noi sunt derulate simultan pentru modernizarea Armatei. Potrivit Mediafax , Radu Miruță a reacționat sâmbătă, 14 februarie 2026, la criticile privind Programul SAFE , prin care România ar achiziționa echipamente depășite tehnologic. Ministrul afirmă că, după ani de stagnare, este pentru prima dată când sunt lansate concomitent 21 de proiecte de înzestrare cu tehnologie de ultimă generație, în valoare totală de 9,53 miliarde de euro. El le-a cerut criticilor să se raporteze la datele oficiale, nu la „propagandă”, și a respins ideea că România ar fi dependentă de alte state europene. Ce include Programul SAFE Potrivit datelor prezentate de ministru: 21 de proiecte în total; 10 proiecte realizate în comun cu alte state; 11 proiecte derulate individual de România; valoare totală: 9,53 miliarde de euro. Printre achiziții se numără rachete Mistral, elicoptere H225 și trei sisteme de apărare antiaeriană. Accent pe producție în România Radu Miruță a precizat că o parte importantă din producție va fi realizată în țară, prin introducerea de roboți și linii moderne de fabricație în industria națională de apărare. Obiectivul declarat este crearea de locuri de muncă și transferul de tehnologie , în paralel cu creșterea capacității de apărare. Ministrul a subliniat că România trebuie să fie parte activă în transformările de securitate din Europa și că succesul depinde de capacitatea autorităților de a negocia parteneriate solide. În acest context, el a respins teoriile privind „conspirații”, susținând că este vorba despre profesionalism și asumarea intereselor naționale. [...]

Transport de echipamente militare pentru sprijinul Ucrainei.
Apărare14 feb. 2026

Patru state europene alocă 500 de milioane de dolari pentru arme SUA destinate Ucrainei – Accent pe apărarea antiaeriană

Țările de Jos, Marea Britanie, Norvegia și Suedia au alocat 500 de milioane de dolari pentru achiziția de armament american destinat Ucrainei , potrivit European Pravda , care citează Ministerul Apărării din Țările de Jos. Fondurile, echivalentul a aproximativ 420 de milioane de euro, sunt direcționate prin inițiativa PURL și vizează consolidarea apărării aeriene și a capacităților militare ale Kievului. Ce include pachetul de sprijin Contribuția financiară va fi folosită pentru cumpărarea de echipamente esențiale din Statele Unite, printre care: rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot; proiectile de artilerie; muniție pentru avioanele de luptă F-16; piese de schimb și componente tehnice. Anunțul a fost făcut după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO , desfășurată la Bruxelles . Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans , a declarat că, în pofida eforturilor diplomatice, atacurile rusești continuă zilnic, inclusiv asupra infrastructurii energetice, în condițiile în care temperaturile din Ucraina coboară până la minus 20 de grade Celsius. Oficialul a subliniat că sprijinul pentru apărarea aeriană rămâne o prioritate. Alte măsuri anunțate Țările de Jos au confirmat anterior că vor furniza Ucrainei simulatoare pentru instruirea piloților pe avioane F-16, parte a efortului mai amplu de integrare a acestor aeronave în forțele aeriene ucrainene. În aceeași zi, 12 februarie, Marea Britanie a anunțat că se alătură inițiativei PURL și va contribui inițial cu 205 milioane de dolari pentru achiziții de armament american. Inițiativa are ca scop accelerarea livrărilor de echipamente critice, în special sisteme de apărare antiaeriană. Sprijinul financiar anunțat de cele patru state marchează o nouă etapă în coordonarea europeană pentru susținerea Ucrainei, într-un context în care necesarul de muniții și sisteme defensive rămâne ridicat pe fondul continuării conflictului cu Rusia . [...]

Friedrich Merz discutând despre securitatea europeană la Conferința de la Munchen.
Apărare14 feb. 2026

Germania anunță reînarmarea și ambiția de a avea cea mai puternică armată din Europa - Discursul lui Merz schimbă direcția strategică a UE

Friedrich Merz anunță reînarmarea Germaniei și un nou curs pentru Europa la Conferința de la Munchen , iar declarațiile sale, relatate de jurnalistul Vitalie Cojocari pe pagina sa de Facebook , conturează o schimbare majoră de direcție în politica de securitate europeană. Cancelarul german a vorbit despre un moment de cotitură istorică, susținând că Europa trebuie să își asume propria apărare într-o lume în care „ordinea internațională bazată pe reguli nu mai există”, iar leadership-ul global al SUA este contestat. În centrul discursului s-au aflat câteva idei-cheie: Bundeswehr va deveni „cea mai puternică armată din Europa”. PIB-ul UE este de zece ori mai mare decât al Rusiei, dar această forță economică nu se reflectă în puterea militară. Războiul din Ucraina s-ar putea încheia doar când Rusia va fi epuizată economic. Lumea nu mai este unipolară, iar China ar putea egala SUA în plan militar. Nici măcar Statele Unite nu mai pot acționa singure pe scena globală. Merz a subliniat că Germania nu mai poate aștepta protecția americană și trebuie să investească decisiv în propria capacitate de apărare, mizând pe o Europă unită. După discurs, a publicat o fotografie alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și de premierul britanic Keir Starmer, însoțită de mesajul: „Împreună pentru o Europă puternică” . În acest context, a revenit în discuție ideea unui posibil scut nuclear european construit în jurul capacității nucleare franceze. Reacțiile nu au întârziat. Potrivit The Financial Times, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și-a anulat o întâlnire cu lideri europeni, invocând un program încărcat. De la Moscova, fostul președinte Dmitri Medvedev a reacționat ironic, făcând o trimitere la anul 1933. Discursul lui Merz marchează, astfel, o repoziționare strategică a Germaniei și ridică întrebări esențiale despre viitorul securității europene într-un an 2026 dominat de tensiuni geopolitice și reașezări de putere. [...]

Mark Rutte discută despre responsabilitatea Europei în apărare la München.
Apărare13 feb. 2026

Mark Rutte, mesaj ferm la München – „Europenii trebuie să-și asume mai multă responsabilitate pentru apărare”

Mark Rutte avertizează că Europa trebuie să-și asume un rol mult mai activ în propria apărare, într-un moment în care presiunile din partea SUA cresc, iar războiul din Ucraina rămâne în centrul agendei de securitate , potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis la sosirea la Conferința de Securitate de la München, unde tema reechilibrării puterii în NATO domină discuțiile. Secretarul general al NATO a anticipat că șeful diplomației americane, Marco Rubio, va insista pentru o alianță „mai condusă de europeni”, iar acest lucru nu ar trebui privit ca o retragere a SUA, ci ca o consolidare a parteneriatului. „Europenii ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Și vestea bună este că o fac. Există cheltuieli suplimentare pentru apărare”, a declarat Rutte. În contextul războiului din Ucraina, liderul NATO a respins percepția potrivit căreia Rusia ar avea un avantaj decisiv pe câmpul de luptă. „Rușii nu câștigă acest război, așa cum cred unii. Așa-numitul urs rusesc nu există. Ceea ce vedem în Ucraina este, practic, viteza stângace a unui melc”, a afirmat el, subliniind că ofensiva Moscovei avansează lent și cu „pierderi uluitoare”. Rutte a anunțat și că vor fi alocate fonduri suplimentare pentru sprijinirea Kievului: „O veste bună: vor veni mai mulți bani pentru a sprijini Ucraina în efortul de război.” Mesajul său vine într-un moment sensibil pentru NATO , în care Statele Unite cer de mai mult timp statelor europene să își crească bugetele de apărare și să preia mai multă responsabilitate strategică. În același timp, Rutte a ținut să sublinieze că o Europă mai implicată nu înseamnă o Americă mai puțin angajată: „Este și așteptarea mea că acest lucru va ajuta Statele Unite să se ancoreze și mai mult în NATO.” Conferința de la München are loc pe fondul dezbaterilor privind viitorul arhitecturii de securitate europene, în contextul conflictului din Ucraina și al tensiunilor persistente cu Rusia. Declarațiile lui Rutte reflectă o schimbare de ton în interiorul alianței, unde accentul cade tot mai mult pe autonomia și capacitatea militară a Europei. [...]