Știri
Știri din categoria Apărare
Clauza de apărare reciprocă a Uniunii Europene ar putea fi activată sau analizată în următoarele zile, după atacurile cu drone asupra Ciprului, potrivit informațiilor publicate de Digi24, care citează Euractiv.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Paula Pinho, a declarat că subiectul va fi discutat în cadrul reuniunilor programate la nivel european, fără a anticipa un rezultat. Articolul 42 alineatul (7) din Tratatul de la Lisabona prevede că, dacă un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre au obligația de a-i acorda ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun.
Discuțiile vin în contextul în care bazele militare britanice din Cipru au fost vizate de peste 20 de atacuri cu drone, unul provocând pagube minore. De asemenea, Aeroportul Internațional Paphos a fost evacuat temporar din cauza unor avertismente privind un posibil atac. Cipru este stat membru al UE și deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii, însă nu face parte din NATO.
Între timp, Grecia a ridicat nivelul de alertă și a anunțat trimiterea a două fregate și a unei perechi de avioane F-16 în Cipru. Ministrul elen al Apărării, Nikos Dendias, a precizat că Atena va contribui „în toate modurile posibile” la apărarea insulei.
Contextul mai larg al conflictului din Orientul Mijlociu și incertitudinile privind angajamentul SUA față de NATO au alimentat, potrivit Euractiv, apeluri pentru reevaluarea mecanismelor europene de apărare colectivă, adesea considerate secundare în raport cu Articolul 5 al Alianței Nord-Atlantice.
Recomandate
Franța și Grecia își consolidează angajamentul de apărare reciprocă pentru încă cinci ani , într-o mișcare care întărește predictibilitatea cooperării militare într-un moment de tensiuni pe rutele maritime strategice, potrivit Economica . Acordul de securitate și apărare, semnat în 2021 între cei doi aliați NATO, prevede că fiecare dintre state va veni în ajutorul celuilalt în cazul unui atac. Înțelegerea include și componenta de achiziții militare: Atena cumpără trei fregate construite în Franța și două duzini de avioane de luptă Dassault. Prelungirea va fi discutată cu ocazia vizitei președintelui francez Emmanuel Macron în Grecia, programată pentru 24-25 aprilie. Un oficial citat sub protecția anonimatului a spus că acordul va fi extins cu încă cinci ani, urmând ca apoi să fie prelungit automat. Contextul operațional: securitatea maritimă și Strâmtoarea Ormuz Pe agenda discuțiilor dintre Macron și oficialii eleni se află și securitatea maritimă, inclusiv situația din Strâmtoarea Ormuz. Potrivit aceleiași surse, navigația prin strâmtoare a încetat duminică, după ce Iranul a oprit din nou trecerea, cu câteva zile înainte de expirarea unui armistițiu descris ca fragil cu SUA. Grecia conduce misiunea navală a Uniunii Europene însărcinată cu protecția navelor în Marea Roșie, însă s-a opus implicării în orice operațiuni militare în Strâmtoarea Ormuz. [...]
Turcia avertizează că o retragere, chiar și parțială, a SUA din arhitectura de securitate europeană ar putea destabiliza Europa și spune că aliații discută deja cum ar putea fi gestionat sau limitat impactul unui asemenea scenariu, potrivit news.ro . Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a avertizat că efectele ar putea fi „distructive” dacă o eventuală retragere ar avea loc necoordonat. Fidan nu a oferit detalii despre discuțiile în curs, dar a insistat că riscul nu ține doar de o ieșire totală a SUA, ci și de o diminuare a implicării americane în securitatea Europei, în lipsa unei coordonări între aliați. Contextul tensiunilor din NATO În relatarea citată de Reuters, președintele american Donald Trump a amenințat că ar putea retrage Statele Unite din NATO după ce unele state europene membre ale alianței ar fi refuzat să trimită nave pentru a debloca Strâmtoarea Ormuz, la începutul războiului americano-israelian împotriva Iranului. Potrivit aceleiași surse, această poziționare a amplificat tensiuni deja existente în interiorul alianței, inclusiv pe fondul declarațiilor lui Trump privind intenția de a achiziționa Groenlanda. Critici la adresa statelor UE din NATO și miza summitului Ministrul turc a criticat statele UE din cadrul NATO, acuzându-le că acționează „ca un club separat” în interiorul alianței și că unele decizii europene ar contrazice poziția comună a NATO. „Discutăm foarte serios cum să gestionăm sau să limităm impactul unei retrageri americane din arhitectura de securitate europeană. Nu neapărat totală, dar chiar şi o retragere parţială ar fi foarte distructivă pentru Europa dacă nu se face într-un mod coordonat.” Fidan a cerut ca summitul NATO programat în iulie, la Ankara, să fie folosit pentru „resetarea” relațiilor cu administrația Trump și pentru pregătirea unei eventuale reduceri a implicării SUA în securitatea Europei. Semnale din partea conducerii NATO și a Casei Albe Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că înțelege frustrările lui Trump față de alianță, dar a susținut că majoritatea statelor europene au sprijinit eforturile Washingtonului în războiul împotriva Iranului. Separat, un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că Trump ar fi analizat și posibilitatea retragerii unei părți a trupelor americane staționate în Europa, pe fondul nemulțumirilor față de aliații din NATO. [...]
Ucraina încearcă să înlocuiască o treime din infanterie cu roboți și drone în 2026 , pe fondul unui război în care lipsa de personal și supravegherea aeriană fac tot mai riscantă prezența soldaților în prima linie, potrivit CNN . Un exemplu invocat este o operațiune desfășurată vara trecută de unitatea „NC13” din cadrul Brigăzii a Treia de Asalt Separate , în care o poziție inamică ar fi fost luată cu ajutorul roboților tereștri și al dronelor, iar prizonierii ar fi fost capturați fără implicarea infanteriei. Comandantul unității, Mykola „Makar” Zinkevych, a declarat că „poziția a fost capturată fără să se tragă niciun foc”. CNN notează că afirmația privind „prima dată în istorie” este greu de verificat independent. De ce contează: răspuns operațional la deficitul de personal și la riscul pentru infanterie Zinkevych spune că Ucraina nu va avea „niciodată” un avantaj numeric față de Rusia și că încearcă să compenseze prin tehnologie. În acest context, misiunile în care roboții înlocuiesc soldații au devenit, potrivit lui, o activitate obișnuită pentru unitate. Schimbarea vine după ani în care dronele au dominat cerul deasupra frontului, crescând costul uman al deplasărilor și al operațiunilor în apropierea liniei de contact. Ca răspuns, Ucraina a extins utilizarea dronelor terestre (vehicule controlate de la distanță, pe roți sau șenile) și a altor sisteme robotice de la roluri logistice la misiuni de asalt. Ce pot face roboții tereștri și unde au avantaj Potrivit materialului, dronele terestre sunt mai greu de observat și interceptat decât vehiculele militare mai mari. Spre deosebire de dronele aeriene, ele pot opera în toate condițiile meteo și pot transporta încărcături mai mari, având și o autonomie mai bună. Ca exemplu de reziliență, Corpul III de Armată (din care face parte brigada menționată) a afirmat la finalul anului trecut că un robot terestru echipat cu mitralieră ar fi reușit să țină pe loc un avans rusesc timp de 45 de zile, având nevoie doar de mentenanță ușoară și de reîncărcarea bateriei o dată la două zile. 22.000 de misiuni în trei luni și o dezbatere care abia începe Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat marți că dronele și roboții au efectuat peste 22.000 de misiuni în ultimele trei luni și că „au fost salvate vieți de peste 22.000 de ori” prin trimiterea roboților în zonele cele mai periculoase. Robert Tollast, expert în război terestru la Royal United Services Institute, a apreciat că progresele Ucrainei vor alimenta o dezbatere despre dacă roboții sunt „viitorul războiului”. El a avertizat însă că dronele terestre ar putea avea dificultăți în a menține controlul asupra teritoriului, comparând situația cu folosirea tancurilor fără sprijinul infanteriei, chiar dacă aceste sisteme „salvează acum în mod regulat viețile soldaților” în evacuări, reaprovizionare, deminare și tot mai des în luptă. [...]
Condamnarea Londrei ridică presiunea diplomatică asupra Phenianului după o nouă rundă de teste balistice cu focoase ce includ muniții cluster , într-un context în care Coreea de Nord își accelerează programul de rachete în pofida rezoluțiilor ONU, potrivit The Jerusalem Post . Ministerul britanic de Externe (Foreign, Commonwealth and Development Office) a transmis că lansările de rachete balistice din 19 aprilie reprezintă „o nouă încălcare” a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU și „destabilizează pacea și securitatea regională”. Londra a cerut Phenianului să se angajeze în „diplomație semnificativă”. Ce a testat Coreea de Nord și de ce contează operațional Potrivit agenției de stat KCNA, liderul nord-coreean Kim Jong Un a supervizat duminică lansări de test pentru a evalua performanța unor focoase care transportă muniții cluster și mine de fragmentare. KCNA a precizat că au fost efectuate cinci lansări cu versiuni modernizate ale rachetei tactice cu rază scurtă Hwasong-11 Ra (sol-sol), pentru a verifica „puterea și performanța” noilor focoase. În raportarea KCNA, rachetele au fost trase către o zonă-țintă insulară aflată la circa 136 km, lovind o suprafață de aproximativ 12,5–13 hectare, cu „densitate ridicată”, ceea ce ar demonstra capacitatea sistemului de a executa lovituri de „suprimare concentrată” (atacuri menite să neutralizeze rapid o zonă prin saturare). Frecvența testelor și reacția Seulului Testele au fost a patra lansare de rachete balistice a Coreei de Nord în această lună și a șaptea din acest an, pe fondul eforturilor Phenianului de a-și dezvolta capabilitățile de rachete și nucleare, în pofida rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. Coreea de Sud a anunțat că lansările au avut loc din apropierea orașului Sinpo, de pe coasta de est, către mare, în jurul orei 6:10 dimineața, iar biroul prezidențial (Blue House) a cerut Phenianului să înceteze „provocările”. Mesajul intern al regimului și evaluarea unui expert KCNA a relatat că Kim Jong Un s-a declarat mulțumit de rezultate și a cerut oamenilor de știință din domeniul apărării să continue dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru creșterea „pregătirii de luptă”. În același material, Lim Eul-chul, profesor la Kyungnam University, a spus că testul indică intenția Phenianului de a lovi „mai precis, pe o arie mai largă și cu o letalitate mult mai mare”, avertizând că, dacă rachetele ar fi desfășurate mai aproape de linia frontului, ar putea aduce Seulul și baze militare-cheie sud-coreene și americane în raza de acțiune. În martie, Kim a afirmat că statutul Coreei de Nord ca stat înarmat nuclear este „ireversibil” și că extinderea unui „factor de descurajare nucleară auto-defensiv” este esențială pentru securitatea națională, mai notează publicația. [...]
Moartea a doi militari în Irak și Liban arată costul operațional al prezenței franceze în Orient , unde Parisul își menține trupele în misiuni „defensive”, dar tot mai expuse pe fondul escaladării regionale, potrivit Le Figaro . Publicația notează că, după decesul unui militar în Irak în martie, armata franceză a pierdut un al doilea om într-o ambuscadă în Liban. În acest context, angajamentul francez în regiune „întărește vocea” Parisului în discuțiile internaționale, însă tocmai caracterul defensiv al misiunilor crește vulnerabilitatea trupelor. Unde este prezentă Franța și de ce crește expunerea Deși „Franța nu este în război”, războiul „este la porțile Franței”, scrie Le Figaro, pe fondul conflictului declanșat la final de februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Din cauza angajamentelor sale internaționale, Franța ajunge „în prima linie” în mai multe puncte: Liban : desfășoară 600 de soldați în cadrul Forței Interimare a Națiunilor Unite în Liban (FINUL). Irak : participă la operațiunea OIR împotriva Daech (Statul Islamic). Țările din Golf : are acorduri de apărare și, potrivit articolului, a contribuit la protejarea acestora de atacuri cu drone iraniene . Componenta navală și ce ar putea urma Pentru a-și susține influența, Franța a desfășurat și capabilități maritime: în Marea Roșie , în cadrul misiunii Aspides ; în Marea Mediterană , unde grupul aeronaval a fost redirecționat. Le Figaro mai scrie că Parisul ia în calcul trimiterea de nave vânătoare de mine în strâmtoarea Ormuz , însă după încetarea ostilităților . În ansamblu, publicația concluzionează că, „mai mult decât alte țări europene”, armata franceză este expusă în regiune — o expunere pe care Parisul o acceptă ca „o condiție” pentru a conta în negocierile internaționale, dar care vine cu riscuri operaționale tot mai vizibile. [...]
Avertismentul șefului Comandamentului Spațial al SUA mută presiunea pe apărarea sateliților , într-un moment în care Europa și NATO discută accelerarea producției de armament și creșterea cheltuielilor militare, potrivit Digi24 . Generalul Stephen Whiting, șeful Comandamentului Spațial al SUA, a spus că Vladimir Putin ar pregăti un atac de tip „Pearl Harbor” împotriva sateliților, prin plasarea pe orbită a unei arme nucleare antisatelit. Într-o declarație pentru The Times, Whiting a afirmat că o astfel de armă ar pune în pericol sateliții aflați pe orbita joasă a Pământului și ar produce un rezultat „pe care pur și simplu nu l-am putea tolera”. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Daily Mail . De ce contează: sateliții sunt infrastructură critică, iar riscul e sistemic Miza depășește zona strict militară: sateliții susțin comunicații, navigație (GPS) și o parte din funcționarea economiei moderne. Whiting a mai spus că Rusia „continuă să investească în arme antispațiale” și a indicat drept element al acestei strategii „bruiajul susținut al comunicațiilor prin satelit și al GPS-ului”, la o scară care ar pune „în pericol avioanele civile”. Generalul a refuzat să comenteze cum a ajuns SUA la concluzia privind planurile Kremlinului, potrivit materialului citat. Implicații de reglementare: posibilă încălcare a Tratatului privind spațiul cosmic Dacă informațiile s-ar confirma, ar fi „o încălcare majoră” a Tratatului privind spațiul cosmic, la care Rusia este semnatară, mai arată articolul. În termeni practici, o astfel de evoluție ar ridica presiunea pentru măsuri de descurajare și protecție a infrastructurii spațiale, inclusiv prin cooperare între aliați. Context NATO–UE: cheltuieli mai mari și producție industrială de apărare Pe fondul „agresivității crescute” a Rusiei, lideri ai UE și NATO au discutat în aceste zile despre consolidarea producției europene de armament. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis după întâlnirea cu șeful NATO, Mark Rutte : „Trebuie să investim mai mult, să producem mai mult și să facem ambele lucruri mai repede.” În același timp, aliații NATO s-au angajat anul trecut să majoreze cheltuielile de bază pentru apărare la 3,5% din PIB, în încercarea de a răspunde criticilor privind nivelul insuficient al investițiilor europene în apărare. Oficialii NATO spun că producția industrială va fi unul dintre subiectele centrale ale viitorului summit al alianței de la Ankara. Rutte a scris că „o Europă mai puternică înseamnă un NATO mai puternic” și că discuțiile cu von der Leyen au vizat inclusiv creșterea producției industriale de apărare, continuarea sprijinului pentru Ucraina și protejarea infrastructurii critice. [...]
