Știri
Știri din categoria Apărare
Clauza de apărare reciprocă a Uniunii Europene ar putea fi activată sau analizată în următoarele zile, după atacurile cu drone asupra Ciprului, potrivit informațiilor publicate de Digi24, care citează Euractiv.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Paula Pinho, a declarat că subiectul va fi discutat în cadrul reuniunilor programate la nivel european, fără a anticipa un rezultat. Articolul 42 alineatul (7) din Tratatul de la Lisabona prevede că, dacă un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre au obligația de a-i acorda ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun.
Discuțiile vin în contextul în care bazele militare britanice din Cipru au fost vizate de peste 20 de atacuri cu drone, unul provocând pagube minore. De asemenea, Aeroportul Internațional Paphos a fost evacuat temporar din cauza unor avertismente privind un posibil atac. Cipru este stat membru al UE și deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii, însă nu face parte din NATO.
Între timp, Grecia a ridicat nivelul de alertă și a anunțat trimiterea a două fregate și a unei perechi de avioane F-16 în Cipru. Ministrul elen al Apărării, Nikos Dendias, a precizat că Atena va contribui „în toate modurile posibile” la apărarea insulei.
Contextul mai larg al conflictului din Orientul Mijlociu și incertitudinile privind angajamentul SUA față de NATO au alimentat, potrivit Euractiv, apeluri pentru reevaluarea mecanismelor europene de apărare colectivă, adesea considerate secundare în raport cu Articolul 5 al Alianței Nord-Atlantice.
Recomandate
Serviciile europene nu indică un risc iminent de atac rusesc asupra NATO, dar avertizează că presiunea „hibridă” a Rusiei va continua , potrivit informațiilor publicate de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru mediul de afaceri prin prisma riscurilor operaționale și de securitate asociate atacurilor „hibride” (sabotaj, dezinformare, atacuri cibernetice), chiar și în absența unor semnale privind o escaladare militară clasică. O înaltă responsabilă europeană, citată sub rezerva anonimatului, a afirmat că „serviciile europene nu văd riscuri de atac rusesc împotriva țărilor europene” și că, în privința unor amenințări la adresa membrilor europeni ai NATO, „nu vedem nimic care ar indica faptul că ar fi în pregătire acum ceva”. De ce contează: accent pe riscuri „hibride”, nu pe un atac convențional În același timp, oficialul european susține că Rusia încearcă „în mod activ să creeze dificultăți” pentru statele UE, în contextul în care Uniunea sprijină Ucraina după invazia din 2022. Potrivit acesteia, „escaladarea din partea Rusiei există în mod clar”, iar ceea ce se observă sunt „atacuri hibride, apoi mai puțin hibride”, cu așteptarea că ele vor continua. Pentru companii, această nuanță mută discuția din zona unui scenariu militar imediat în zona continuității operaționale: protecția infrastructurii critice, securitatea IT, lanțurile de aprovizionare și managementul riscului reputațional în fața campaniilor de influență. Context: informații din presa americană și reacția Kremlinul ui Materialul menționează că, potrivit presei americane, directorul CIA, John Ratcliffe , s-ar fi deplasat marți la Moscova pentru a descuraja Rusia să atace NATO. Kremlinul a respins joi aceste informații, calificându-le drept „povești alarmiste”, fără „orice legătură cu realitatea”. [...]
Ucraina schimbă regulile de funcționare ale economiei în timpul alertelor aeriene , introducând un sistem cu două niveluri care separă amenințările cu drone de cele cu rachete, pentru a reduce blocajele repetate din transport și activitatea companiilor, potrivit Kyiv Post . Noul mecanism prevede o alertă „galbenă” folosită în principal pentru apropierea dronelor rusești și o alertă „roșie” pentru amenințări mai grave – atacuri cu rachete, rachete balistice și lovituri aeriene de amploare. Anunțul a fost făcut de premierul Serhii Korețkîi într-un mesaj pe Telegram, pe 3 septembrie. „Economia trebuie să continue să funcționeze, taxele trebuie să continue să intre în buget, iar oamenii trebuie să își primească salariile.” Ce se schimbă pentru companii: activitate permisă la „galben”, dar cu obligații Logica măsurii este ca, în timpul alertelor considerate mai puțin severe, o parte din economie să poată continua să opereze , în locul actualului sistem „totul sau nimic”, care a creat dificultăți tot mai mari pentru firme și angajați pe fondul atacurilor frecvente cu drone. În timpul alertei „galbene”, companiile vor putea funcționa dacă respectă cerințe stricte de siguranță . Concret: firmele trebuie să asigure acces la adăposturi pentru angajați și vizitatori; companiile care nu au adăposturi au la dispoziție trei luni pentru a rezolva problema. Recomandări pentru Kiev: metrou deschis la „galben” și posibilă reducere a restricțiilor de noapte Guvernul a recomandat ca metroul din Kiev să funcționeze normal în timpul alertelor „galbene”, pentru a limita întreruperile de mobilitate care afectează accesul la locuri de muncă, stații și spitale. Totodată, autoritățile sunt îndemnate să suplimenteze transportul public de suprafață atunci când este necesar. Executivul a mai recomandat scurtarea intervalului de restricții nocturne (curfew) la 01:00–05:00 , iar propunerea ar permite și tranzitul camioanelor grele și transportul de pasageri în acele ore, în funcție de deciziile locale. Separat, comunitățile sunt împinse să accelereze instalarea de adăposturi mobile suplimentare , pentru protecția civililor împotriva resturilor rezultate din interceptări sau a fragmentelor căzute. De ce contează: atacurile cu drone țin orașele sub alertă ore întregi Schimbarea vine pe fondul unei tactici rusești tot mai frecvente de a folosi valuri de drone care mențin zone întinse sub amenințare pentru perioade lungi, uneori ore întregi, ceea ce a dus deja la perturbări repetate ale transportului și la dificultăți operaționale pentru companii în Kiev. Prin diferențierea alertelor, autoritățile urmăresc ca orașul și economia să poată funcționa în condiții de risc mai redus (drone), păstrând restricții mai dure când amenințarea escaladează la rachete și atacuri masive. [...]
O creștere neobișnuită a zborurilor de supraveghere NATO lângă granițele Rusiei indică o intensificare a culegerii de informații într-un moment de tensiuni ridicate, potrivit HotNews , care citează date din monitorizări din surse deschise și relatarea UKDefenceJournal. Activitatea descrisă include două avioane de supraveghere RC-135W Rivet Joint , cel puțin două aeronave P-8A Poseidon și avioane americane de realimentare în zbor, care au operat aproape de frontierele Rusiei. Potrivit UKDefenceJournal, seria de zboruri este „mai puțin obișnuită” atât ca amploare, cât și ca tip de aeronave implicate, iar misiunile au fost derulate din Regatul Unit și Islanda. De ce contează: focus pe Murmansk și Marea Barents Un element notabil este reapariția unui avion Rivet Joint al Forțelor Aeriene ale SUA în zona Comandamentului European „pentru prima dată după o lungă perioadă”, cu zboruri în apropierea complexului bazei navale ruse din Murmansk. Publicația citată consideră probabilă operarea cu escortă de vânătoare, în contextul prezenței unui convoi de avioane-cisternă în zonă. Murmansk și Peninsula Kola au o importanță strategică majoră pentru Rusia: găzduiesc Flota Nordică, inclusiv submarinele cu rachete balistice – componenta maritimă a descurajării nucleare ruse – și submarine de atac care se deplasează spre Atlantic. Zona este descrisă ca fiind cea mai concentrată adunare de putere navală rusă și punct de plecare pentru desfășurări către culoarul Groenlanda–Islanda–Regatul Unit. Ce rol au aeronavele: supraveghere electronică și vânătoare de submarine În configurația misiunilor, aeronavele au roluri complementare: RC-135W Rivet Joint : platformă de supraveghere electronică; echipajele scanează spectrul electromagnetic pentru a colecta comunicații, emisii radar și alte semnale. Zborul de-a lungul frontierei permite cartografierea radarelor și a rețelelor de comunicații fără intrarea în spațiul aerian vizat. P-8A Poseidon : misiuni anti-submarin; folosește balize aruncate în apă, radar și sisteme de procesare acustică. Context: două săptămâni de activitate aliată intensă Zborurile vin la finalul unei perioade de două săptămâni cu activitate aeriană aliată „neobișnuit de intensă” de-a lungul frontierei ruse. Pe 18 august, aproximativ 25 de aeronave din mai multe țări au operat în regiunea baltică într-o operațiune coordonată de SUA, inclusiv o aeronavă de atac electronic EA-37B Compass Call și o platformă de informații ARTEMIS II, iar zborurile au continuat în zilele următoare. Ulterior, aeronave NATO E-3A Sentry și avioane-cisternă ale Flotei Multinaționale MRTT au operat deasupra Lituaniei și Poloniei. În același tablou, HotNews notează că intensificarea are loc pe fondul deteriorării relațiilor Rusia–NATO, inclusiv pe fondul incursiunilor cu drone rusești în spațiul aerian al unor state aliate, „inclusiv în România”, și al unor măsuri recente anunțate de Germania după atribuirea către serviciile ruse a unei tentative de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle. Ce urmează nu poate fi dedus cu certitudine doar din aceste date, însă amploarea și compoziția misiunilor sugerează o prioritate operațională pentru culegerea de informații în proximitatea unor obiective militare ruse cu valoare strategică ridicată. [...]
Israel își semnalează intenția de escaladare totală în cazul unui atac iranian , după ce ministrul Apărării, Israel Katz , a spus că un astfel de scenariu ar „elibera” armata israeliană (IDF) „de orice restricții”, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul indică o posibilă schimbare de prag operațional, cu implicații directe pentru riscul regional și pentru infrastructura energetică a Iranului. Katz a făcut declarațiile într-un discurs adresat angajaților Ministerului Apărării, înaintea sărbătorii Rosh Hashanah, într-un context în care publicația notează că informațiile au fost relatate de Walla. Oficialul israelian a avertizat că, în cazul unui atac iranian, Israelul ar viza „toată infrastructura națională, militară și civilă” a Iranului, inclusiv infrastructura energetică. „Vom distruge toată infrastructura națională, militară și civilă din Iran, inclusiv infrastructura energetică.” Mesajul operațional: „fără restricții” și ținte extinse În aceeași intervenție, Katz a susținut că regimul iranian „știe foarte bine” de ce a evitat recent să atace Israelul. El a invocat acțiuni anterioare ale Israelului împotriva Iranului, afirmând că Israelul „a atacat cu forță”, că ar fi „distrus programul nuclear” al Iranului și că ar fi „asasinat” pe (fostul lider suprem) Khamenei, precum și că ar fi afectat „capabilitățile strategice” ale Teheranului. Publicația nu oferă, în textul extras, detalii independente care să susțină aceste afirmații. Katz a mai spus că Israelul este pregătit atât pentru apărare, cât și pentru atac, iar IDF „este gata să îndeplinească misiunea”. Context: presiunea sancțiunilor SUA și poziția lui Netanyahu Ministrul Apărării a legat situația și de presiunea economică asupra Iranului, afirmând că sancțiunile SUA ar putea împinge regimul „spre pragul distrugerii”, apreciere pe care a calificat-o drept „probabilă”. Declarațiile lui Katz vin după un mesaj al premierului Benjamin Netanyahu , care a spus miercuri că un atac al Iranului ar fi „una dintre ultimele lor decizii”. Netanyahu a afirmat, într-o vizită la o instituție religioasă din Sderot, că Iranul „atacă și amenință pe toată lumea”, dar „nu aici”, pentru că ar cunoaște consecințele unui atac asupra Israelului. [...]
Amenințarea unor lovituri asupra podurilor din Kiev ridică riscul unui blocaj logistic major în capitală , într-un scenariu în care Rusia ar încerca să izoleze malul stâng de cel drept, potrivit unui avertisment citat de Adevărul . Denis Iaroslavski , ofițer în trupele de asalt ale Forțelor Armate ale Ucrainei, a spus într-un interviu pentru canalul de YouTube „News Factory” că Moscova ar putea urmări „să paralizeze infrastructura esențială” a capitalei, ca parte a unei campanii de epuizare a orașului. Informațiile au fost preluate de publicația ucraineană focus.ua . Potrivit lui Iaroslavski, un atac coordonat asupra podurilor ar putea produce perturbări majore, iar autoritățile ar trebui să pregătească din timp planuri de continuitate și intervenție, nu doar mesaje de evacuare. El a susținut că populația ar trebui informată din timp despre măsurile concrete care ar urma să fie aplicate în caz de avarie severă a infrastructurii de transport. „Nu încerc să intimidez pe nimeni. Vorbesc doar despre realitate, pentru ca noi să fim pregătiți și să nu intrăm în panică. Întrebarea este alta: ce facem atunci când se va întâmpla? Autoritățile ar trebui să spună: avem planul B, planul C, planul D.” De ce contează: vulnerabilitate operațională și timp lung de refacere Militarul a indicat și problema duratei de reconstrucție, invocând faptul că reparațiile la Podul de Sud din Kiev durează de aproximativ cinci ani, ceea ce ar sugera dificultăți mari dacă infrastructura ar fi lovită în timpul războiului. Avertismentul este plasat în contextul pregătirilor Ucrainei pentru o posibilă intensificare a atacurilor rusești asupra infrastructurii critice înainte de sezonul rece. Conform unor evaluări prezentate anterior de autoritățile ucrainene, țintele probabile ar include instalații de producere a energiei termice, alimentarea cu apă, rețelele de încălzire și infrastructura de gaze. Agenția de Stat pentru Reconstrucție a avertizat, de asemenea, că loviturile asupra stațiilor de pompare și a altor obiective din sistemele de alimentare cu apă pot genera efecte în lanț: orașe rămase fără apă și, simultan, afectarea furnizării agentului termic. [...]
Livrarea primului prototip Lynx XM30 către armata SUA deschide faza de testare a vehiculului care ar urma să înlocuiască Bradley , un program finanțat cu miliarde de dolari și cu o decizie finală planificată până la finalul lui 2027, potrivit Focus . American Rheinmetall a livrat armatei americane primul prototip al vehiculului de luptă pentru infanterie Lynx XM30, parte a programului prin care SUA caută un înlocuitor pentru M2 Bradley, aflat în serviciu din 1981. În total sunt prevăzute opt prototipuri, iar restul ar urma să fie livrate în cursul acestui an. De ce contează: un program de înzestrare cu buget dedicat și calendar până în 2027 După livrare, XM30 intră într-o perioadă mai lungă de evaluare. Testarea începe cu verificări de siguranță, urmate de exerciții în care trupele vor folosi vehiculul în scenarii cât mai apropiate de luptă, în paralel cu investigații tehnice. Șeful companiei, Matt Warnick, a descris pentru Defense News un „calendar de evaluare în paralel”. Miza este înlocuirea unei platforme care, deși modernizată în repetate rânduri, a ajuns la limitele de creștere: potrivit publicației militare Stars and Stripes , un raport către Congres arată că există tot mai puțin spațiu pentru integrarea de electronică suplimentară, protecție adițională și noi sisteme de apărare. (Raportul este disponibil aici: Congress.gov .) Cine concurează și ce bani sunt în joc În 2023, American Rheinmetall (filială a grupului german Rheinmetall) și General Dynamics Land Systems au primit sarcina de a-și dezvolta conceptele și de a construi prototipuri. Pentru această etapă, armata SUA a alocat, potrivit „Stars and Stripes”, 1,6 miliarde dolari (aprox. 7,2 miliarde lei). Separat, American Rheinmetall lucrează la vehicul în baza unui contract de dezvoltare și producție de circa 764 milioane dolari (aprox. 3,4 miliarde lei). Ce specificații urmărește armata SUA la XM30 XM30 este bazat pe Lynx KF41, iar compania susține că platforma este gândită pentru un câmp de luptă în care dronele și bruiajul electronic au un rol tot mai mare, cu o arhitectură care să permită modernizări ulterioare mai ușor. Cerințele menționate includ: propulsie hibridă; echipaj de două persoane; spațiu pentru până la șase militari în plus; tun de 50 mm; turelă operată de la distanță; rachete antitanc. (Detalii tehnice în documentul companiei: Rheinmetall – Lynx XM30 .) Ce urmează Nu este încă stabilit cine va câștiga competiția: American Rheinmetall și General Dynamics Land Systems rămân în cursă. Conform planificării actuale, armata SUA vrea să decidă până la finalul lui 2027, după care ar urma să înceapă o producție în serie mică. [...]
