Știri
Știri din categoria Apărare
Atacurile cu drone asupra regiunilor-cheie din jurul Sankt Petersburgului și Moscovei forțează măsuri de securitate și perturbă transportul aerian chiar înaintea forumului economic anual de la Sankt Petersburg, un eveniment folosit de Kremlin pentru a proiecta stabilitate și a atrage investiții, potrivit HotNews, care citează Reuters.
În noaptea de marți spre miercuri, sistemele de apărare rusești au doborât 50 de drone deasupra regiunii Leningrad, a declarat guvernatorul Alexander Drozdenko. Regiunea, situată la nord-vest de Moscova, găzduiește infrastructură importantă pentru exporturile de energie și o rafinărie majoră de petrol, iar de miercuri devine centrul forumului economic de la Sankt Petersburg, descris drept „Davosul rus” al președintelui Vladimir Putin.
În Sankt Petersburg, aeroportul Pulkovo a restricționat temporar zborurile, conform Rosaviatsia, autoritatea rusă de supraveghere a aviației, care a comunicat pe Telegram. Agențiile de știri locale au raportat că peste 30 de zboruri au fost întârziate sau anulate.
Autoritățile locale spun că au introdus măsuri suplimentare de siguranță înaintea evenimentului. Guvernatorul orașului, Alexander Beglov, a declarat pentru agenția de știri RIA:
„Toate noile provocări au fost luate în considerare pe deplin. Forțele de ordine au alocat personal și echipamente pentru a asigura siguranța și ordinea publică”.
În același context, Ucraina ar fi intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, cu obiectivul de a reduce veniturile Moscovei, notează materialul. Marți, Ucraina a lovit cu drone rafinăria de petrol de export Ilsky din sudul Rusiei.
Separat, cel puțin 20 de drone care se îndreptau spre Moscova au fost doborâte peste noapte, potrivit primarului Serghei Sobianin, tot pe Telegram. În regiunea Tambov, anexele unei unități industriale din orașul Michurinsk au fost avariate, a declarat guvernatorul local.
Forumul de investiții este al cincilea de la trimiterea trupelor ruse în Ucraina, în 2022, și se deschide la câteva ore după un atac rusesc cu drone și rachete asupra Kievului, descris de Moscova drept răspuns la un atac asupra unui cămin studențesc din regiunea Lugansk controlată de Kremlin.
Potrivit programului citat, Putin urmează să țină discursul principal vineri, într-o sesiune la care sunt anunțați și președinții Uzbekistanului și Tanzaniei, vicepreședintele Chinei și ministrul energiei din Arabia Saudită. Sunt menționați și un reprezentant influent de dreapta din SUA, un oficial american în funcție și un miliardar german din retail.
Reuters precizează că nu a putut verifica independent toate informațiile menționate.
Recomandate
Un acord major SUA–Ucraina pentru drone este pregătit, dar încă nesemnat , iar întârzierea menține în suspensie un parteneriat care ar putea accelera testarea și utilizarea pe scară largă a tehnologiei ucrainene de către americani, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Statele Unite și Ucraina discută un acord amplu privind dronele, însă documentul nu a fost încă semnat. Conform declarațiilor sale, partea americană și-a exprimat interesul să testeze „toate tipurile” de drone ucrainene, iar Kievul a acceptat cadrul propus pentru testare, instruire și utilizare în medii aeriene, terestre și navale. Ce ar schimba acordul, operațional Miza imediată ar fi trecerea de la discuții și intenții la un cadru formal care să permită colaborarea tehnică și operațională. Zelenski afirmă că proiectul ar combina două avantaje complementare: tehnologiile avansate ale companiilor americane, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale (IA); experiența Ucrainei acumulată în condiții reale de război, în utilizarea dronelor pe front. Într-un interviu pentru emisiunea „Face the Nation” de la CBS, Zelenski a susținut că această combinație ar putea duce la una dintre cele mai puternice cooperări militare tehnologice la nivel global. De ce nu e semnat încă și ce spune Kievul Liderul de la Kiev a indicat că există deja înțelegeri similare cu unele state din Orientul Mijlociu și din Europa și că sunt negocieri avansate cu Uniunea Europeană, însă acordul cu Washingtonul rămâne nefinalizat. Potrivit lui, documentul-cadru privind cooperarea în domeniul dronelor între Ucraina și SUA „nu a fost încă finalizat”. Informația despre „așteptăm doar semnătura lui Donald Trump” apare în titlul materialului; în textul citat de Digi24 nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul semnării sau despre condițiile exacte care mai trebuie îndeplinite. Context: intensificarea atacurilor cu drone În paralel cu discuțiile diplomatice, Ucraina a anunțat noi lovituri cu drone asupra unor obiective energetice din Rusia. Statul Major ucrainean a transmis că o rafinărie Rosneft din regiunea Saratov a fost lovită și că a izbucnit un incendiu major, susținând că instalația ar fi avut un rol în alimentarea efortului militar rus. Autoritățile locale ruse au confirmat un atac cu drone în zonă, iar surse independente au raportat izbucnirea unui incendiu la rafinărie, pe fondul intensificării atacurilor reciproce cu drone între cele două state. [...]
Conducerea Armatei intră într-o evaluare rapidă , după ce ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a spus că „în zilele următoare” va fi luată o decizie privind „cei mai importanți doi oameni din Armată”, pe fondul dosarului DNA care îl vizează pe șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad , potrivit TVR . Miruță a indicat că analiza are în vedere „potențialele consecințe” ale situației asupra desfășurării activităților Armatei Române, subliniind că ancheta este „strictă responsabilitatea Parchetului”. Ministrul a mai precizat că l-a informat pe președintele Nicușor Dan despre caz. „Vom hotărî ce se întâmplă cu cei mai importanți doi oameni din Armată, în zilele următoare, după o analiză serioasă.” Ce declanșează analiza: dosarul DNA care îl vizează pe șeful SMAP Contextul prezentat este că șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, este pus sub acuzare de DNA într-un dosar care vizează „favoruri, funcții și privilegii pentru copiii unor generali”, cu impact de imagine pentru instituție, într-un moment în care securitatea a devenit o temă majoră pentru România. Potrivit informațiilor din material, Gheorghiță Vlad este acuzat că ar fi intervenit ilegal pentru suplimentarea unor locuri bugetate la Facultatea de Educație Fizică și Sport din cadrul UNEFS. Solicitarea ar fi fost făcută în vara trecută de generalul-locotenent Iulian Berdilă, locțiitor al șefului SMAP pentru operații și instrucție. În lista suplimentară de 20 de admiși la buget s-ar fi aflat și fiica generalului Șomordolea (fost secretar general al CSAT), precum și fiica generalului Mircea Anicescu, iar la finalul studiilor ar fi urmat încadrarea ca ofițeri în MApN. TVR trimite și la un material separat despre audierea lui Gheorghiță Vlad la DNA, disponibil aici: TVR . De ce contează: risc operațional și de comandă într-un moment sensibil Dincolo de componenta penală, mesajul ministrului indică o preocupare imediată pentru continuitatea conducerii și pentru funcționarea curentă a Armatei, în condițiile în care cazul poate produce efecte asupra activităților instituției. În acest cadru, decizia anunțată „în perioada următoare” este prezentată ca una de management al riscului, nu ca o concluzie asupra vinovăției. Ce urmează, conform declarațiilor: discuții și o „analiză serioasă” la nivelul conducerii politice a Apărării, înaintea unei decizii privind funcțiile de vârf menționate de ministru. [...]
Escaladarea crizei cu Iranul ridică miza pentru apărarea colectivă în Europa , iar NATO „devine din ce în ce mai importantă” pe fondul riscurilor de securitate percepute ca fiind mai directe pentru statele europene, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , pe baza unui interviu acordat de John Bolton postului TVP World. Fostul consilier pentru securitate națională al SUA susține că guvernele europene nu ar trebui să trateze confruntarea cu Iranul ca pe o problemă exclusiv americană sau doar prin prisma riscului ca un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu să reducă sprijinul militar al SUA pentru Ucraina. În evaluarea sa, activitățile Iranului și capabilitățile sale în materie de rachete pot ajunge să afecteze direct Europa. „Importanța alianței NATO crește, nu scade”, a spus Bolton. De ce ar conta direct pentru Europa Bolton argumentează că Europa este mai aproape geografic de Iran decât Statele Unite și ar putea fi atinsă de rachetele balistice iraniene cu rază medie de acțiune. În plus, el afirmă că Iranul ar fi desfășurat „un număr semnificativ” de activități teroriste în Europa, comparabile cu cele din America de Nord. În acest context, mesajul central este că riscurile asociate Iranului nu se limitează la securitatea SUA, ci pot deveni o problemă de securitate europeană, ceea ce ar întări rolul NATO ca mecanism de coordonare și apărare colectivă. Critica privind coordonarea SUA cu aliații În același interviu, Bolton îl critică pe Donald Trump pentru lipsa de claritate privind obiectivul SUA în criza iraniană. El spune că președintele american nu și-ar fi explicat clar ținta strategică – dacă urmărește distrugerea programului nuclear iranian, forțarea unei schimbări de regim sau un acord mai restrâns. Bolton mai afirmă că Trump nu ar fi consultat Congresul, aliații din NATO, statele arabe din Golf și parteneri-cheie ai SUA din Asia înainte ca situația să se agraveze. În logica fostului consilier, această incertitudine de strategie și coordonare poate avea efecte mai largi asupra securității globale, inclusiv în dosarul Ucrainei. Miza Strâmtorii Ormuz și riscul de precedent Un alt punct invocat este riscul ca Teheranul să exercite presiuni asupra traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz – rută cheie pentru transportul de petrol și gaze între Iran și Oman. Bolton avertizează că o astfel de evoluție ar crea „un precedent foarte periculos” pentru alte căi navigabile internaționale similare. Totodată, el susține că, chiar și în scenariul în care instalațiile nucleare iraniene ar fi grav avariate, Iranul ar putea reconstrui programul dacă își păstrează oamenii de știință și cunoștințele tehnice. [...]
Digi ar urma să ia un contract de 196 milioane euro pentru o platformă de securitate cibernetică , într-un val de achiziții de apărare derulate prin programul SAFE , care poate direcționa bani publici și către companii listate la Bursa de Valori București , potrivit Profit . Informația indică faptul că, pe lângă marii contractori internaționali și firmele strict din industria de armament, schema paneuropeană în care este angrenat statul român ar putea alimenta și venituri pentru companii locale tranzacționate la bursă – cu efect direct asupra perspectivelor lor comerciale și, implicit, asupra interesului investitorilor. Digi, „cel mai mare nume local” din lista analizată Conform listei analizate de Profit, Digi Communications (simbol DIGI), operator telecom listat la BVB din 2017, ar urma ca prin Digi România să fie beneficiarul unui contract în valoare de 196,00 milioane euro (aprox. 1,03 miliarde lei ). Obiectul contractului este dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM (model lingvistic de mari dimensiuni – tehnologie folosită pentru analiză și automatizare pe baza limbajului) pentru securitate cibernetică , cu realizare integrală în România , potrivit aceleiași surse. De ce contează pentru piața locală și investitori Miza economică nu este doar valoarea punctuală a contractului, ci semnalul că programele de înzestrare și securitate pot genera proiecte mari și pentru companii listate, accesibile investitorilor de retail prin bursă. În același timp, articolul notează că fondurile mobilizate de România în această schemă paneuropeană ar urma să ajungă și la giganți externi precum Rheinmetall și Airbus , ceea ce sugerează o competiție și o structură de furnizori în care firmele locale pot prinde proiecte pe segmente precum tehnologia și securitatea cibernetică, nu doar producția clasică de armament. Ce urmează Materialul folosește formulări de tip „ar urma”, ceea ce indică faptul că informațiile sunt legate de contracte/atribuiri dintr-o listă analizată și de planuri în derulare. Confirmarea finală a implementării și calendarul efectiv depind de pașii administrativi și contractuali ai programului SAFE și ai beneficiarilor din România. [...]
Exporturile de armament ale Israelului au depășit 19 miliarde de dolari în 2025, consolidând industria de apărare ca motor de venituri externe , pe fondul cererii crescute pentru sisteme antiaeriene și al contractelor mari, potrivit Digi24 , care citează un anunț al Ministerului israelian al Apărării, relatat de AFP. Ministerul indică faptul că exporturile au atins un record pentru al cincilea an consecutiv, depășind 19 miliarde de dolari (aprox. 83 miliarde lei) în 2025, ceea ce reprezintă „o creștere de aproape 30%” față de anul precedent. Ce a tras în sus exporturile: apărarea antiaeriană și rachetele Potrivit datelor prezentate, sistemele de rachete și de apărare antiaeriană au reprezentat 29% din contractele încheiate de Israel. Totodată, din „sutele de contracte noi” semnate, mai mult de jumătate au fost „mega-contracte” de 100 de milioane de dolari sau mai mult (aprox. 435 milioane lei). Unde ajung livrările: Europa, principalul client Distribuția pe regiuni arată o orientare puternică spre piețele europene: Europa: 36% din exporturile israeliene de armament în 2025; Asia-Pacific: 32%; Orientul Mijlociu și Africa de Nord: 15%. Context: cerere alimentată de utilizarea în conflicte și presiune pe producție Ministerul israelian al Apărării atribuie nivelul record al vânzărilor interesului internațional pentru sistemele folosite în războaiele purtate de Israel după atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Ministrul apărării, Israel Katz , a legat performanța exporturilor de rezultatele militare și de capacitatea industriei locale: „Există o legătură clară şi incontestabilă între succesele obţinute de Forţele de Apărare Israeliene (IDF) pe toate fronturile, capacităţile extraordinare ale industriei de apărare israeliene şi succesul exporturilor israeliene de apărare la nivel mondial.” În aprilie, ministerul a anunțat intenția de a accelera producția de rachete interceptoare Arrow , în contextul întrebărilor apărute în mass-media internațională privind stocurile Israelului de interceptoare pentru rachete balistice, inclusiv pe fondul războiului cu Iranul lansat la începutul acestui an. [...]
MApN a refuzat oferta de transportoare Piranha la circa 10 milioane de euro bucata pentru că depășea plafonul aprobat de Parlament , iar semnarea contractului nu ar fi fost legală, potrivit explicațiilor ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, într-un mesaj citat de Adevărul . Miruță respinge acuzațiile apărute în spațiul public, pe care le numește „fake news”, potrivit cărora ministerul ar fi blocat achiziția transportoarelor Piranha sau ar fi schimbat criteriile de selecție pentru a elimina oferta. El susține că cerințele operaționale au fost stabilite înainte de preluarea mandatului său și au rămas neschimbate pe parcursul procedurii. Diferența de preț și limita legală invocată Ministrul afirmă că, în martie 2026, MApN a plătit aproximativ 3,9 milioane de euro (aprox. 19,9 milioane lei) pentru un transportor Piranha, iar ulterior Parlamentul a aprobat un plafon de circa 6 milioane de euro (aprox. 30,6 milioane lei) pe unitate, în funcție de evoluția costurilor. În cadrul programului SAFE, oferta primită ulterior ar fi fost de aproximativ 10 milioane de euro (aprox. 51 milioane lei) pentru fiecare vehicul. Miruță susține că, în aceste condiții, ministerul nu putea semna contractul deoarece valoarea depășea limitele aprobate de Parlament și ar fi fost comparabilă cu costul unei mașini de luptă a infanteriei, categorie superioară de armament. „Da, avem nevoie de transportoare blindate, dar nu putem plăti 10 milioane de euro pentru ceva ce am achiziționat cu 4 milioane de euro cu doar câteva luni înainte.” Ce s-a întâmplat cu banii și ce urmează Pentru a evita pierderea fondurilor disponibile, Miruță spune că sumele au fost redirecționate către alte programe de înzestrare care se încadrau în limitele financiare aprobate de Parlament. Tot în acest context, MApN a semnat contracte de înzestrare de peste 5,6 miliarde de euro (aprox. 28,6 miliarde lei) în cadrul Programului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), documentele fiind parafate vineri, 29 mai, de Direcția Generală pentru Armamente, în condițiile aprobate de Parlament. Ministrul mai afirmă că verificarea respectării condițiilor aprobate de Parlament a fost făcută de aproximativ 50 de specialiști din minister, pentru a grăbi livrarea echipamentelor „după criterii clare și operaționale”. Context: acuzații separate privind un sistem anti-dronă În aceeași intervenție, Miruță răspunde și unei afirmații a fostului deputat Sebastian Ghiță , potrivit căreia România ar fi returnat Germaniei un sistem anti-dronă primit gratuit și folosit un an în Dobrogea, în condițiile în care MApN ar pregăti achiziția unor sisteme similare din Franța. Miruță susține că nu este responsabil de o eventuală returnare, precizând că a preluat portofoliul Apărării „doar de 6 luni” și că „din semnătura mea n-a fost returnat”. [...]
