Știri
Știri din categoria Apărare
Adjunctul administrației militare din Herson avertizează România să se pregătească din timp pentru război, într-un interviu acordat Libertatea. Mesajul vine dintr-o regiune aflată la circa 500 km de granița României, unde autoritățile locale descriu un tip de conflict în care presiunea militară se combină cu lovituri repetate asupra infrastructurii și a populației civile.
În logica pregătirii României pentru un posibil război, interviul este relevant nu doar ca avertisment politic, ci ca radiografie a modului în care arată, în practică, o campanie de uzură: bombardamente frecvente, atacuri cu drone și degradarea continuă a serviciilor publice. Pentru București, lecția principală este că reziliența nu se construiește în momentul crizei, ci înainte, prin planificare, stocuri, proceduri și capacitatea de a menține funcțiile esențiale ale statului și economiei.
„De fiecare dată când din Moscova se aud cuvinte despre «pace», regiunea noastră suferă noi atacuri. Cartierele rezidențiale, spitalele și școlile sunt bombardate. Adulți și copii sunt uciși.”
Anton Samoilenko, adjunct al șefului Administrației Militare Regionale din Herson, descrie strategia Rusiei într-un singur cuvânt: „teroare”, susținând că intensitatea bombardamentelor a crescut față de 2024. Potrivit datelor prezentate în interviu, în 2025 ar fi fost trase peste 235.000 de obuze asupra regiunii Herson, iar „pacea rusească” ar fi însemnat aproape 40.000 de clădiri civile distruse sau avariate, 307 persoane ucise (inclusiv 6 copii) și 2.564 de răniți (inclusiv 62 de copii) în ultimul an.
Un element central pentru orice plan de pregătire în România este adaptarea la amenințarea dronelor, pe care oficialul ucrainean o numește cea mai mare primejdie pentru civili. În interviu se afirmă că, în 2025, rușii ar fi folosit aproximativ 97.000 de drone de atac împotriva comunităților din regiune, iar jumătate dintre civilii uciși și răniți ar fi fost victime ale atacurilor cu drone. Din această perspectivă, pregătirea nu înseamnă doar capabilități militare, ci și măsuri civile: avertizare timpurie, protecția transportului de urgență, proceduri pentru școli și spitale, precum și continuitatea activității economice în condiții de risc.
Interviul insistă și pe dimensiunea de infrastructură, în special energia electrică, descrisă drept „prioritate maximă”, în contextul loviturilor repetate și al reparațiilor făcute sub amenințare. Pentru România, implicația este directă: într-un scenariu de escaladare regională, presiunea pe rețelele energetice, comunicații și logistică ar deveni rapid o problemă de securitate națională și de funcționare a economiei, nu doar o chestiune tehnică. În acest cadru, avertismentul din Herson se traduce într-o concluzie pragmatică: pregătirea pentru război înseamnă, în primul rând, pregătirea societății și a infrastructurii critice pentru a rezista șocurilor prelungite.
Recomandate
Militarii danezi au fost pregătiți de luptă în Groenlanda în fața unui posibil atac american , potrivit HotNews.ro , care citează informații publicate de radioul danez Danmarks Radio . În ianuarie 2026, în contextul tensiunilor dintre Danemarca și administrația Donald Trump, trupele trimise pe insulă au adus inclusiv explozibili și pungi de sânge, semn că nu era vorba despre un simplu exercițiu. Surse din guvern, armată și servicii de informații au indicat că militarii aveau inclusiv misiunea de a pregăti distrugerea pistelor de aterizare din Nuuk și Kangerlussuaq, pentru a împiedica debarcarea trupelor americane în cazul unei intervenții. Transportul de sânge pentru transfuzie arată că scenariul luat în calcul era unul real, cu posibile victime. Temerile s-au accentuat după 3 ianuarie 2026, când Statele Unite au lansat o operațiune militară în Venezuela, eveniment care a ridicat semne de întrebare în rândul oficialilor danezi privind posibile acțiuni similare în Groenlanda. În acest context, Danemarca a mobilizat rapid forțe proprii și aliați europeni: trupe daneze, inclusiv unități de elită Jægerkorps militari francezi, inclusiv vânători alpini sprijin din partea Germaniei, Norvegiei și Suediei avioane de vânătoare F-35 complet înarmate o navă de război franceză în Atlanticul de Nord Scopul nu era respingerea unui atac american, considerat imposibil de contracarat, ci creșterea costurilor unei eventuale intervenții militare. Operațiunea a fost prezentată oficial drept exercițiul „Arctic Endurance”, însă sursele citate susțin că desfășurarea a fost una reală. Diferența esențială: în astfel de situații sunt transportate resurse medicale și explozibili, lucru care nu se întâmplă în exercițiile obișnuite. În final, scenariul unui conflict nu s-a concretizat, dar pregătirile arată nivelul ridicat de tensiune dintre aliați NATO la începutul anului 2026 și importanța strategică a Groenlandei. [...]
Stocurile de rachete sunt „aproape epuizate” , avertizează șeful Rheinmetall, potrivit Mediafax , care citează un interviu acordat CNBC de Armin Papperger, directorul general al celui mai mare producător de armament din Europa. Papperger susține că rezervele de armament din Europa, SUA și Orientul Mijlociu sunt „aproape goale”, pe fondul consumului accelerat de muniții și interceptori în războiul din Orientul Mijlociu, cu accent pe apărarea antiaeriană. Avertisment privind epuizarea rachetelor și presiunea pe apărarea aeriană În interviul citat, șeful Rheinmetall spune că durata conflictului poate împinge rapid piața într-o zonă de deficit sever, în special la rachete și echipamente de apărare antiaeriană. „Nimeni nu știe cât va mai dura războiul. Dacă mai durează încă o lună, aproape că nu vom mai avea deloc rachete disponibile.” Papperger explică această presiune prin asimetria de cost și ritm de producție dintre drone și munițiile folosite pentru a le doborî: dronele pot fi produse în volume mari, la costuri relativ reduse, în timp ce rachetele și sistemele de apărare sunt mai scumpe și necesită timp de fabricație. „E greu să te aperi împotriva dronelor cu rachete”: schimbarea cererii în Orientul Mijlociu Directorul Rheinmetall afirmă că statele din Orientul Mijlociu ar fi ajuns la concluzia că apărarea exclusiv cu rachete împotriva dronelor este dificilă, ceea ce împinge cererea către combinații de capabilități. În acest context, el vorbește despre nevoia unui „mix” de rachete, sisteme modulare de arme și interceptori (muniții sau mijloace dedicate interceptării țintelor aeriene), susținând că această orientare ar putea favoriza vânzările companiei în regiune în următorii ani. Totodată, Papperger anticipează cereri suplimentare pe termen scurt, afirmând că echipa sa se află în Orientul Mijlociu pentru negocieri și că „toate țările din Orient” ar fi interesate să cumpere mai mult din sistemele Rheinmetall. Lecțiile din Ucraina: eficiență, anti-dronă și „trebuie să ai de toate” Papperger spune că războiul din Ucraina a accelerat lecțiile despre rolul dronelor, dar și despre limitele unei singure soluții tehnice. În evaluarea sa, dronele sunt un factor important, însă nu înlocuiesc restul munițiilor și al sistemelor de protecție. El compară costurile, indicând că un proiectil de artilerie ar costa 3.000 de dolari, în timp ce o dronă „de categoria a 2-a” ar depăși, în „lumea occidentală”, 14.000–15.000 de dolari, argumentând că diferențele de preț contează în planificarea stocurilor și a producției. În același timp, șeful Rheinmetall afirmă că ucrainenii ar fi „foarte eficienți” în folosirea muniției aeriene și leagă această eficiență de faptul că, în opinia sa, Rusia nu ar avea „sisteme foarte bune anti-dronă”, concluzionând că pregătirea reală presupune un amestec de muniții și protecție, nu o singură categorie de capabilități. [...]
NATO și SUA sunt văzute de români ca principalii garanți ai apărării , potrivit Digi24 , care citează Barometrul Securității Naționale realizat de INSCOP Research la solicitarea Strategic Thinking Group. Sondajul indică o orientare predominantă către partenerii occidentali, în timp ce Rusia și Ucraina se află la coada clasamentului încrederii. În scenariul unui atac asupra României, 38,3% dintre respondenți consideră că NATO ar avea rolul principal în respingerea acestuia, prin activarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă din Tratatul NATO). Pe locul al doilea se află parteneriatele strategice bilaterale (27,6%), iar Armata României este indicată de 19,6% dintre participanți. Uniunea Europeană este menționată de 8,6%, ceea ce sugerează o percepție mai redusă asupra capacității sale militare. „38,3% dintre respondenți consideră că NATO ar avea rolul principal în respingerea unui eventual atac asupra României, prin activarea Articolului 5.” La capitolul încredere în state, SUA conduc detașat: 55,8% dintre români spun că au „foarte multă” și „destul de multă” încredere în Statele Unite. Urmează Marea Britanie (46,8%), Franța (41,9%), Germania (41,7%) și Polonia (41,6%). În zona mediană se află Republica Moldova (29,9%), Bulgaria (29,2%), Turcia (28,6%) și Serbia (21,2%). La polul opus, Rusia este ultima în clasament, cu 12,6% încredere, urmată de Ucraina (16,8%) și Ungaria (20,1%). Sondajul mai arată diferențe de percepție în funcție de profilul respondenților: încrederea în SUA este mai ridicată în rândul votanților PSD și AUR și al persoanelor de peste 60 de ani, în timp ce electoratul PNL și USR, tinerii și persoanele cu studii superioare tind să acorde mai multă încredere statelor vest-europene. Datele includ și percepții despre respectarea Articolului 5: 75,6% dintre respondenți cred că SUA și-ar respecta angajamentele în cazul unui atac asupra României, iar Germania (69,4%) și Franța (69,3%) sunt, de asemenea, văzute ca aliați de încredere. Marea Britanie este la 63,9%, Polonia la 61,7%, în timp ce Ungaria este considerată semnificativ mai puțin predictibilă (40,6%). Principalele rezultate numerice din sondaj, așa cum sunt prezentate în articol, includ: 38,3% indică NATO ca actor principal în respingerea unui atac (Articolul 5) 27,6% indică parteneriatele strategice bilaterale 19,6% indică Armata României 8,6% indică Uniunea Europeană 55,8% au multă/foarte multă încredere în SUA, față de 12,6% în Rusia 75,6% cred că SUA ar respecta Articolul 5 în cazul unui atac asupra României Cercetarea a fost realizată în două valuri (23–27 februarie și 3–13 martie 2026), pe câte un eșantion de 1.100 de persoane fiecare, prin interviuri telefonice (metoda CATI). Eșantioanele sunt reprezentative pentru populația adultă neinstituționalizată a României, iar marja de eroare este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Forțele submarine ruse purtătoare de rachete strategice sunt în alertă maximă de luptă , potrivit Digi24 , care citează declarațiile comandantului flotei ruse, amiralul Aleksandr Moiseev, făcute cu ocazia aniversării a 120 de ani de la crearea flotei de submarine a Rusiei. Moiseev a spus, într-un interviu acordat ziarului Krasnaia Zvezda (publicație prezentată drept organ oficial al Ministerului Apărării), că nivelul de pregătire „a fost confirmat în mod repetat” în timpul inspecțiilor de control prin exerciții desfășurate anual sub comanda președintelui Rusiei, relatează Digi24, pe baza EFE preluată de Agerpres. În același context, amiralul a evidențiat rolul submarinelor nucleare din proiectul 955 Borei, despre care a afirmat că vor rămâne în serviciu până la mijlocul acestui secol și posibil mai mult, invocând potențialul de modernizare inclus în proiect. Submarinele din clasa Borei, de a patra generație, pot lansa rachete intercontinentale Bulava și torpile. Moiseev a mai anunțat că șantierele navale Sevmash construiesc două submarine noi din clasa Borei-A (variantă modernizată), „Dmitri Donskoi” și „Kniaz Potemkin”, care ar urma să intre în dotarea marinei ruse. Potrivit acestuia, Rusia are în prezent opt submarine operaționale de acest tip. Pe partea de modernizare, comandantul flotei a indicat că, în următorii zece ani, este planificată înlocuirea submarinelor multifuncționale de a treia generație cu noua clasă Yasen/Yasen-M, de a patra generație, care ar urma să fie dotată cu sisteme de rachete Kalibr, Onix și Tsirkon, pe lângă armament subacvatic. În declarațiile citate, Moiseev a legat programul de contextul „situației geopolitice complexe” și al competiției pentru influență în Arctica și pe oceane, susținând că forțele submarine au un rol în descurajarea strategică. [...]
România alocă 2,5% din PIB pentru apărare , conform declarațiilor recente ale președintelui Nicușor Dan și secretarului general al NATO, Mark Rutte . Cei doi oficiali au subliniat importanța acestei măsuri în cadrul unei conferințe de presă comune la Bruxelles, afirmând că aceasta contribuie la întărirea protecției pe flancul estic al NATO și la securitatea națională. Întărirea flancului estic al NATO Mark Rutte a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru contribuția sa la întărirea posturii NATO pe flancul estic. El a menționat că, de la anunțarea misiunii „Eastern Sentinel”, au fost aduse mai multe forțe aliate și mijloace tehnice pentru a proteja această regiune. Rutte a subliniat că România joacă un rol esențial în creșterea producției industriale necesare pentru apărare. „România este sigură, noi vom apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a declarat Mark Rutte, subliniind angajamentul NATO față de securitatea României. Creșterea alocărilor pentru apărare Nicușor Dan a reiterat că România este o țară sigură și a menționat că alocarea de 2,5% din PIB pentru apărare include un procent semnificativ pentru echipamente defensive. În plus, el a subliniat că România își respectă angajamentele față de NATO și a invitat oficialii alianței la summitul B9 din mai, care va avea loc la București. Relația cu SUA și provocările regionale Președintele României a discutat despre importanța relației transatlantice și despre rolul României în găzduirea de echipamente defensive americane. De asemenea, au fost abordate provocările din zona de securitate hibridă și colaborarea cu Ucraina pentru coproducția de echipamente împotriva dronelor. Contextul regional și internațional În contextul regional, oficialii NATO discută despre modalitățile de gestionare a problemelor de securitate, cum ar fi situația din Strâmtoarea Hormuz. Rutte a menționat că aliații sunt de acord că Iranul nu trebuie să posede capacități nucleare sau de rachete balistice, subliniind importanța menținerii deschise a strâmtorii pentru economia globală. România își consolidează poziția în cadrul NATO prin creșterea alocărilor pentru apărare și prin colaborarea strânsă cu aliații săi. Aceste măsuri sunt esențiale pentru menținerea securității naționale și regionale, în contextul provocărilor actuale de securitate. Summitul B9 de la București va fi o oportunitate pentru a discuta și mai detaliat aceste aspecte, consolidând astfel angajamentele României față de partenerii săi internaționali. [...]
Conform Mediafax , președintele României, Nicușor Dan , a declarat că Statele Unite contribuie la întărirea scutului de la Deveselu , oferind astfel o protecție suplimentară atât pentru România, cât și pentru Europa. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu secretarul general al NATO , Mark Rutte, la Bruxelles. În cadrul acestei întâlniri, s-a discutat despre contribuția României la securitatea regională și sprijinul acordat aliaților. Nicușor Dan a subliniat că decizia de a permite Statelor Unite utilizarea bazelor militare românești nu a fost parte a unei negocieri directe, ci a fost o nevoie a alianței pe care România a ales să o satisfacă. „După cum știți, au fost mai multe componente. Una dintre, sau două dintre aceste componente, întăresc scutul de la Deveselu, deci este o protecție suplimentară pentru România și pentru partea de Europa pe care scutul de la Deveselu o apără.”, a declarat președintele României. Întărirea scutului de la Deveselu este esențială în contextul actual de securitate, mai ales în fața amenințărilor externe, cum ar fi cele venite din partea Iranului. Această măsură face parte dintr-un efort mai amplu al NATO de a asigura apărarea pe Flancul Estic al Europei. Printre aspectele discutate la Bruxelles s-au numărat și: Importanța colaborării strânse între România și Statele Unite în cadrul NATO. Necesitatea de a răspunde prompt la nevoile aliaților. Dialogul continuu pe mai multe planuri între România și Statele Unite. Această întărire a scutului antirachetă de la Deveselu vine într-un moment în care securitatea europeană este o prioritate pe agenda internațională, iar România își reafirmă rolul de partener strategic în cadrul Alianței Nord-Atlantice. [...]
