Știri
Știri din categoria Apărare
Adjunctul administrației militare din Herson avertizează România să se pregătească din timp pentru război, într-un interviu acordat Libertatea. Mesajul vine dintr-o regiune aflată la circa 500 km de granița României, unde autoritățile locale descriu un tip de conflict în care presiunea militară se combină cu lovituri repetate asupra infrastructurii și a populației civile.
În logica pregătirii României pentru un posibil război, interviul este relevant nu doar ca avertisment politic, ci ca radiografie a modului în care arată, în practică, o campanie de uzură: bombardamente frecvente, atacuri cu drone și degradarea continuă a serviciilor publice. Pentru București, lecția principală este că reziliența nu se construiește în momentul crizei, ci înainte, prin planificare, stocuri, proceduri și capacitatea de a menține funcțiile esențiale ale statului și economiei.
„De fiecare dată când din Moscova se aud cuvinte despre «pace», regiunea noastră suferă noi atacuri. Cartierele rezidențiale, spitalele și școlile sunt bombardate. Adulți și copii sunt uciși.”
Anton Samoilenko, adjunct al șefului Administrației Militare Regionale din Herson, descrie strategia Rusiei într-un singur cuvânt: „teroare”, susținând că intensitatea bombardamentelor a crescut față de 2024. Potrivit datelor prezentate în interviu, în 2025 ar fi fost trase peste 235.000 de obuze asupra regiunii Herson, iar „pacea rusească” ar fi însemnat aproape 40.000 de clădiri civile distruse sau avariate, 307 persoane ucise (inclusiv 6 copii) și 2.564 de răniți (inclusiv 62 de copii) în ultimul an.
Un element central pentru orice plan de pregătire în România este adaptarea la amenințarea dronelor, pe care oficialul ucrainean o numește cea mai mare primejdie pentru civili. În interviu se afirmă că, în 2025, rușii ar fi folosit aproximativ 97.000 de drone de atac împotriva comunităților din regiune, iar jumătate dintre civilii uciși și răniți ar fi fost victime ale atacurilor cu drone. Din această perspectivă, pregătirea nu înseamnă doar capabilități militare, ci și măsuri civile: avertizare timpurie, protecția transportului de urgență, proceduri pentru școli și spitale, precum și continuitatea activității economice în condiții de risc.
Interviul insistă și pe dimensiunea de infrastructură, în special energia electrică, descrisă drept „prioritate maximă”, în contextul loviturilor repetate și al reparațiilor făcute sub amenințare. Pentru România, implicația este directă: într-un scenariu de escaladare regională, presiunea pe rețelele energetice, comunicații și logistică ar deveni rapid o problemă de securitate națională și de funcționare a economiei, nu doar o chestiune tehnică. În acest cadru, avertismentul din Herson se traduce într-o concluzie pragmatică: pregătirea pentru război înseamnă, în primul rând, pregătirea societății și a infrastructurii critice pentru a rezista șocurilor prelungite.
Recomandate
NATO pregătește o schimbare majoră de planificare militară, mutând prioritatea de la misiuni externe la apărarea Europei împotriva Rusiei , în cadrul negocierilor dintre cele 32 de state membre privind noile „obiective de capacitate” ale alianței, potrivit Antena 3 , care citează Politico . Miza imediată este una operațională: ce forțe și ce armament ar pune la dispoziție aliații într-un conflict de mare intensitate și cum se împart costurile pentru crearea de noi forțe și achiziția de sisteme de armament. De la „și” la „sau”: cum se schimbă cerințele pentru aliați Conform unui proiect de document de planificare citat de Politico, NATO ar urma să renunțe la cerința de a putea susține simultan un conflict major în Europa și desfășurări de trupe în misiuni externe de gestionare a crizelor. Patru diplomați NATO au declarat pentru Politico că noul text ar înlocui logica „și” cu „sau”, adică aliații ar trebui să asigure forțe pentru unul dintre scenarii, nu pentru ambele în același timp. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a descris schimbarea ca pe o recunoaștere că o criză majoră în Europa ar depăși, ca prioritate, orice altă criză externă. Discuțiile sunt încă într-o fază incipientă, iar un diplomat NATO de rang înalt a rezumat dificultatea negocierilor astfel: „O să fie greu.” Procesul: „Ghidul Politic”, termen 2029 și ținta februarie 2027 Negocierile se poartă în jurul unui document numit „Ghid Politic”, parte a unui proces de patru ani care ar urma să se încheie cu aprobarea noilor cerințe de capacitate militară până în 2029. Potrivit aceleiași surse, aliații se așteaptă să finalizeze un acord până în februarie 2027. Schimbarea este legată și de presiunea SUA pentru reorientarea misiunii principale a NATO spre apărarea Europei, proiect denumit de Washington „NATO 3.0”. Ce se întâmplă cu misiunile actuale din afara teritoriului NATO Politico notează că revizuirea doctrinei nu ar afecta automat operațiunile curente din străinătate, precum misiunile NATO din Kosovo sau Irak. Totuși, dezbaterea are implicații majore, deoarece cerința de a acoperi concomitent ambele tipuri de scenarii datează de cel puțin două decenii. Oana Lungescu, cercetătoare la Institutul pentru Studii Strategice de la Londra (RUSI) și fostă purtătoare de cuvânt a NATO, a sintetizat direcția astfel: „NATO a închis un cerc complet. Este firesc ca efortul principal al NATO, ca alianță defensivă, să fie de a descuraja o Rusie agresivă și de a menține Europa în siguranță, mai ales în timp ce SUA își reduc angajamentul.” Falii între aliați și motivul invocat: resurse limitate Istoric, țările din sudul Europei au favorizat parteneriatele și gestionarea crizelor, în timp ce SUA, țările nordice și statele de pe Flancul Estic susțin mai puternic prioritizarea apărării împotriva Rusiei, potrivit unor diplomați citați de Politico. Argumentele pentru regândirea cerințelor includ bugete limitate pentru apărare, nevoia de concentrare pe descurajarea Rusiei și prioritizarea resurselor, în condițiile în care SUA iau în calcul retragerea trupelor din Europa, mai arată publicația. În același context, oficiali europeni au avertizat în mod repetat asupra posibilității unei incursiuni ruse pe teritoriul NATO până în 2029, potrivit materialului citat. [...]
Procedura de destituire împotriva secretarului Apărării SUA, Pete Hegseth, riscă să adâncească incertitudinea politică asupra deciziilor militare ale administrației Trump , într-un moment în care Congresul ar putea fi chemat rapid la vot, potrivit Știrile Pro TV . Hegseth a condamnat marți demersul de punere sub acuzare inițiat de republicanul Thomas Massie , pe care l-a descris drept „un spectacol politic” și un „manifest personal alimentat de ego și resentimente”. Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă la Pentagon, la o zi după inițierea procedurii, potrivit Associated Press. Ce declanșează procedura și ce mize are Massie a inițiat luni o procedură pentru a forța un vot privind punerea sub acuzare a lui Hegseth, invocând modul în care acesta a gestionat războiul împotriva Iranului și „alte acțiuni”. Congresmanul din Kentucky a citit rezoluția în plenul Camerei Reprezentanților la câteva ore după reluarea sesiunii, după alegerile de la jumătatea mandatului . În reacția sa, Hegseth a susținut că demersul ar reprezenta un „sabotaj” împotriva trupelor americane și a insistat că nu a făcut nimic greșit, afirmând că are sprijinul lui Donald Trump și al vicepreședintelui JD Vance. Întrebat despre reacția politică negativă față de război, reflectată în alegerile de la jumătatea mandatului, Hegseth a evitat răspunsurile. „Susțin fiecare dintre aceste operațiuni. Am fost mândru să le duc la îndeplinire și aș face-o din nou mâine.” Acuzațiile: Iran, dar și Yemen și Venezuela Potrivit materialului, procedura de destituire se concentrează în mare parte pe războiul din Iran, însă include și referiri la rolul lui Hegseth în desfășurarea acțiunilor militare din Yemen și Venezuela. Massie a afirmat că acțiunile lui Hegseth constituie „crime grave și delicte”, susținând că acesta „a executat și a pus în aplicare în cunoștință de cauză ordine ilegale” și că „rămâne o amenințare la adresa Constituției”. Calendar posibil și aritmetică politică în Congres Un vot în Camera Reprezentanților „ar putea avea loc până la mijlocul săptămânii”, însă pașii următori sunt descriși ca fiind „extrem de incerți”. Liderul democraților din Cameră, Hakeem Jeffries, susține măsura; dacă majoritatea democraților îl urmează, Massie ar avea nevoie de sprijinul „câtorva republicani” pentru ca punerea sub acuzare să treacă. Dacă Camera votează punerea sub acuzare, cazul ajunge în Senat, care poate respinge acuzațiile sau poate organiza un proces. În prezent, republicanii dețin majoritatea în ambele camere până la întrunirea noului Congres în ianuarie, care va fi sub controlul democraților, potrivit informațiilor prezentate. Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, a susținut demersul: „Hegseth trebuie să fie judecat în fața Senatului.” Reacția lui Trump Donald Trump a lăudat prestația lui Hegseth într-o postare pe rețelele sociale, publicată la câteva minute după conferința de presă, atacându-l în termeni duri pe Thomas Massie. [...]
Coreea de Nord vizează introducerea unei torpile de mare viteză din 2027 , un pas care poate schimba calculul operațional în regiune prin întărirea capabilităților subacvatice ale Phenianului, potrivit Digi24 . Agenția nord-coreeană KCNA a transmis că noul sistem ar urma să intre în dotarea armatei „de la începutul anului 2027”, fără să ofere detalii suplimentare, informație atribuită de Digi24 agenției EFE, preluată de Agerpres. Anunțul vine la o zi după ce Coreea de Nord ar fi testat proiectilul subacvatic în Marea Japoniei , test care ar fi verificat „eficacitatea în luptă” a armei. Ce aduce nou torpila și ce rămâne neclar Autoritățile de la Phenian anunțaseră încă din luna precedentă teste pentru un sistem de torpile de mare viteză care ar putea încorpora Inteligență Artificială (IA) – adică software capabil să ia decizii automatizate pe baza datelor. Totuși, nu au fost comunicate date despre viteza exactă, fiind menționat doar că tehnologiile de propulsie au fost perfecționate în „zeci de teste” în ultimii ani. În lipsa unor specificații tehnice, rămâne neclar ce performanțe ar avea efectiv sistemul și în ce măsură ar putea fi produs și desfășurat la scară. Contextul de securitate: tensiuni intercoreene și reacții la decizii ale SUA Anunțul este plasat pe fundalul unor tensiuni intercoreene, după explozia din septembrie a două mine antipersonal în Zona Demilitarizată, incident care a rănit trei soldați sud-coreeni și a generat acuzații reciproce între Phenian și Seul privind responsabilitatea amplasării minelor. Explozia a avut loc în timpul unei operațiuni comune a Coreei de Sud cu Comandamentul Națiunilor Unite (UNC), iar ulterior ar fi fost descoperită încă o mină în apropiere. Separat, Ministerul de Externe nord-coreean a criticat acordul prin care SUA au permis Coreei de Sud să dețină submarine cu propulsie nucleară, apreciind că decizia „adaugă un nou element de instabilitate” în regiunea Asia-Pacific. Primul submarin de acest tip ar urma să intre în dotarea armatei sud-coreene la jumătatea deceniului următor. De ce contează: presiune operațională în regiune Introducerea unei torpile de mare viteză – cu potențială componentă de IA, conform anunțurilor nord-coreene – indică o prioritate pentru capabilități subacvatice care pot complica apărarea maritimă și planificarea militară a vecinilor. În paralel, știrea se suprapune peste un climat de securitate deja tensionat, alimentat de incidente în Zona Demilitarizată și de evoluții în programele navale ale Coreei de Sud. Pe termen scurt, următorul reper va fi dacă Phenianul oferă detalii verificabile despre sistem și dacă apar noi teste înainte de termenul indicat pentru introducerea în dotare, la începutul lui 2027. [...]
Comisia Europeană alocă 50 de milioane de euro pentru operaționalizarea hubului de securitate maritimă de la Marea Neagră , un proiect inițiat de România împreună cu Bulgaria și integrat între timp în strategia UE, potrivit HotNews , care relatează declarațiile comune ale președintelui Nicușor Dan și ale Ursulei von der Leyen de la Palatul Cotroceni. Finanțarea anunțată vine pe fondul intensificării incidentelor de securitate în regiune și are ca miză creșterea capacității de supraveghere și reacție în Marea Neagră, o zonă descrisă de cei doi oficiali drept critică atât pentru securitatea Europei, cât și pentru rutele comerciale și securitatea energetică. Hubul de securitate la Marea Neagră: calendar și bani europeni Președintele Nicușor Dan a indicat hubul de securitate la Marea Neagră drept „punctul concret, important” al discuțiilor, subliniind că proiectul trebuie „concretizat în România și Bulgaria cu ajutorul Uniunii Europene”. Ursula von der Leyen a spus că ideea a fost deja inclusă în strategiile europene și a anunțat un acord cu România și Bulgaria pentru accelerarea activității, „cu un calendar pentru finalizare” și 50 de milioane de euro alocați . De ce contează: supraveghere, răspuns la incidente și război hibrid În declarațiile de la Cotroceni, Nicușor Dan a legat securitatea Mării Negre de comerțul global, de securitatea energetică a Europei și de perspectivele de reconstrucție a Ucrainei, argumentând că aceasta nu poate fi eficientă fără o mare sigură. Șeful statului a enumerat incidente recente din regiune, de la incursiuni cu drone la sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, pe care le-a încadrat în spectrul „războiului hibrid”. La rândul ei, Ursula von der Leyen a insistat pe menținerea libertății navigației și pe consolidarea supravegherii în Marea Neagră, inclusiv prin imagini satelitare, precum și pe întărirea securității în spațiul informațional, în contextul manipulării și interferențelor care pot însoți incidentele cu drone. Alte finanțări și instrumente UE invocate în discuție Pe lângă alocarea pentru hub, Ursula von der Leyen a anunțat o finanțare de 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare. Tot în contextul consolidării apărării, președinta Comisiei Europene a menționat programul SAFE (program de achiziții în apărare) și a afirmat că România va primi „mai mult de 16 miliarde de euro” . În același cadru, ea a dat ca exemplu inițiativa comună privind producția de drone cu Ucraina, apreciind că este nevoie de mai multe proiecte similare. Ce urmează: discuții la Guvern și vizite în regiune După întâlnirea de la Cotroceni, Ursula von der Leyen urma să aibă o întrevedere și cu premierul Luca Niculescu, la Palatul Victoria, conform programului citat. Marți, ea urma să fie în Bulgaria, la Varna, pentru întâlniri la nivel înalt și o vizită la Academia Navală „Nikolai Babțarov”, iar ulterior agenda include participări la reuniuni internaționale în Turcia și Irlanda. [...]
Administrația Trump lansează o strategie federală coordonată împotriva dronelor necontrolate , cu măsuri care vizează direct operarea spațiului aerian și siguranța aviației civile, potrivit The Jerusalem Post . Planul este prezentat ca un efort interinstituțional care reunește mai multe departamente și agenții federale. Strategia este descrisă ca o inițiativă comună între Departamentele Transporturilor, Apărării, Securității Interne, Energiei și Justiției, cu obiectivul de a accelera dezvoltarea și utilizarea de „contramăsuri” (tehnologii și proceduri de neutralizare) împotriva amenințărilor reprezentate de drone. În declarațiile citate, secretarul american al Transporturilor, Sean P. Duffy, a pus accentul pe coordonarea între instituții pentru protejarea publicului care zboară, iar administratorul Federal Aviation Administration (FAA) , Bryan Bedford, a indicat că acordul urmărește un proces „consistent” astfel încât tehnologiile anti-dronă să poată fi folosite fără a compromite siguranța aviației. Ce măsuri operaționale sunt menționate Strategia se concentrează, conform publicației, pe două direcții concrete: implementarea unei serii de „restricții temporare de zbor” de-a lungul graniței sudice a SUA; finalizarea evaluării de siguranță pentru sistemul anti-dronă cu laser de mare energie al Departamentului Apărării. Secretarul Apărării, Pete Heghseth, a afirmat că pe granița sudică au fost demonstrate capabilități de apărare anti-dronă de „nouă generație”, inclusiv lasere de mare energie, care pot fi desfășurate rapid și „în siguranță” alături de aviația civilă. Context: laser anti-dronă în rețeaua de protecție de la Mar-a-Lago Materialul notează că anunțul vine la o zi după ce surse de securitate au confirmat desfășurarea unui sistem laser de nivel militar ca parte a rețelei de apărare aeriană care protejează domeniul Mar-a-Lago al președintelui Donald Trump. Oficiali din North American Aerospace Defense Command (NORAD) și US Northern Command au confirmat pentru The War Zone că au fost desfășurate capabilități anti-dronă și de apărare aeriană în jurul Mar-a-Lago, la solicitarea US Secret Service, invocând un mediu de securitate „accentuat”, fără a oferi detalii operaționale. Sistemul menționat este AeroVironment LOCUST , descris ca un laser de mare energie proiectat să detecteze, să urmărească și să dezactiveze amenințări aeriene din categoriile Group 1 până la Group 3, folosind tehnologie cu energie dirijată (directed energy). Conform descrierii, poate fi instalat fix sau mobil, transportat pe palet ori montat pe un vehicul. [...]
UE pune 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei) pe masă pentru securitatea la Marea Neagră , cu 50 milioane euro (aprox. 250 milioane lei) destinate operaționalizării hub-ului de securitate maritimă dezvoltat împreună cu România și Bulgaria și încă 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) pentru operațiuni de căutare și salvare, pe fondul intensificării incidentelor din regiune, potrivit Economedia . Anunțurile au fost făcute la București, după discuțiile dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și președintele României, Nicușor Dan, axate pe securitatea la Marea Neagră și răspunsul european la amenințări hibride. Finanțarea indică o trecere de la declarații politice la măsuri cu buget și calendar, într-un moment în care libertatea navigației este prezentată ca miză economică directă pentru UE, inclusiv pentru securitatea alimentară, pe lângă dimensiunea militară și de protecție a infrastructurii. Ce acoperă finanțarea: hub-ul și intervenția rapidă Pachetul anunțat include două componente distincte: 50 milioane euro (aprox. 250 milioane lei) pentru „operaționalizarea” hub-ului de securitate maritimă de la Marea Neagră, proiect dezvoltat împreună cu România și Bulgaria și integrat într-o strategie europeană; 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) pentru operațiuni de căutare și salvare , în contextul creșterii incidentelor de securitate din zonă. Von der Leyen a legat explicit aceste măsuri de escaladarea recentă, menționând atacuri cu drone care au vizat nave comerciale și pierderi de vieți omenești în rândul marinarilor. De ce contează economic: navigație, comerț și energie În declarațiile comune, miza Mării Negre este descrisă și în termeni economici, nu doar de apărare. Nicușor Dan a argumentat că regiunea este relevantă pentru Europa prin: rolul în comerțul global (inclusiv perspectiva „coridorului de mijloc”); securitatea energetică a UE, cu referire la extracția viitoare din Marea Neagră și conexiunea cu zona Mării Caspice; legătura cu sprijinul pentru Ucraina și perspectiva reconstrucției. În același timp, von der Leyen a insistat că libertatea navigației în Marea Neagră trebuie „menținută și restaurată”, descriind ruta drept „vitală” pentru economia europeană și securitatea alimentară. Context operațional: amenințări hibride și supraveghere extinsă Cei doi oficiali au descris o paletă largă de riscuri: incursiuni cu drone, sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, încadrate ca elemente ale unui „război hibrid”. În acest context, von der Leyen a indicat că supravegherea în Marea Neagră ar urma să fie consolidată inclusiv prin imagini satelitare furnizate de Copernicus (programul UE de observare a Pământului) și prin măsuri de întărire a securității spațiului informațional, pe fondul manipulării și interferențelor. Legătura cu achizițiile de apărare: SAFE și rolul României În declarațiile sale, președinta Comisiei Europene a menționat și instrumente mai largi de finanțare pentru apărare, inclusiv programul SAFE (mecanism UE pentru achiziții în domeniul apărării), afirmând că România „va primi mai mult de 16 miliarde de euro”. Tot în acest registru, a indicat că România este un exemplu privind producția comună de drone cu Ucraina și că UE are proiecte de apărare de interes comun la care România participă. Ce urmează Pentru hub-ul de securitate maritimă, von der Leyen a spus că, „în acord cu România și Bulgaria”, activitatea va fi accelerată cu un calendar pentru finalizare și cu alocarea de 50 milioane euro . În paralel, finanțarea de 10 milioane euro pentru căutare și salvare este prezentată ca răspuns pentru intervenții rapide la incidentele din regiune. [...]
