Știri
Știri din categoria Apărare
Adjunctul administrației militare din Herson avertizează România să se pregătească din timp pentru război, într-un interviu acordat Libertatea. Mesajul vine dintr-o regiune aflată la circa 500 km de granița României, unde autoritățile locale descriu un tip de conflict în care presiunea militară se combină cu lovituri repetate asupra infrastructurii și a populației civile.
În logica pregătirii României pentru un posibil război, interviul este relevant nu doar ca avertisment politic, ci ca radiografie a modului în care arată, în practică, o campanie de uzură: bombardamente frecvente, atacuri cu drone și degradarea continuă a serviciilor publice. Pentru București, lecția principală este că reziliența nu se construiește în momentul crizei, ci înainte, prin planificare, stocuri, proceduri și capacitatea de a menține funcțiile esențiale ale statului și economiei.
„De fiecare dată când din Moscova se aud cuvinte despre «pace», regiunea noastră suferă noi atacuri. Cartierele rezidențiale, spitalele și școlile sunt bombardate. Adulți și copii sunt uciși.”
Anton Samoilenko, adjunct al șefului Administrației Militare Regionale din Herson, descrie strategia Rusiei într-un singur cuvânt: „teroare”, susținând că intensitatea bombardamentelor a crescut față de 2024. Potrivit datelor prezentate în interviu, în 2025 ar fi fost trase peste 235.000 de obuze asupra regiunii Herson, iar „pacea rusească” ar fi însemnat aproape 40.000 de clădiri civile distruse sau avariate, 307 persoane ucise (inclusiv 6 copii) și 2.564 de răniți (inclusiv 62 de copii) în ultimul an.
Un element central pentru orice plan de pregătire în România este adaptarea la amenințarea dronelor, pe care oficialul ucrainean o numește cea mai mare primejdie pentru civili. În interviu se afirmă că, în 2025, rușii ar fi folosit aproximativ 97.000 de drone de atac împotriva comunităților din regiune, iar jumătate dintre civilii uciși și răniți ar fi fost victime ale atacurilor cu drone. Din această perspectivă, pregătirea nu înseamnă doar capabilități militare, ci și măsuri civile: avertizare timpurie, protecția transportului de urgență, proceduri pentru școli și spitale, precum și continuitatea activității economice în condiții de risc.
Interviul insistă și pe dimensiunea de infrastructură, în special energia electrică, descrisă drept „prioritate maximă”, în contextul loviturilor repetate și al reparațiilor făcute sub amenințare. Pentru România, implicația este directă: într-un scenariu de escaladare regională, presiunea pe rețelele energetice, comunicații și logistică ar deveni rapid o problemă de securitate națională și de funcționare a economiei, nu doar o chestiune tehnică. În acest cadru, avertismentul din Herson se traduce într-o concluzie pragmatică: pregătirea pentru război înseamnă, în primul rând, pregătirea societății și a infrastructurii critice pentru a rezista șocurilor prelungite.
Recomandate
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz riscă să perturbe traficul maritim și să crească tensiunea în jurul blocadei navale impuse Iranului , după ce presa de stat de la Teheran a susținut că nave ale Marinei SUA din zonă au fost lovite cu rachete și „forțate să fugă”, relatează HotNews , citând informații transmise de televiziunea iraniană IRIB și preluate de Reuters și AFP. Potrivit IRIB, atacul ar fi fost o ripostă la o acțiune a armatei americane din ziua precedentă, când SUA au lovit un petrolier iranian. Televiziunea de stat iraniană a invocat un oficial militar neidentificat, care a afirmat că „unitățile inamice din strâmtoare au fost ținta rachetelor iraniene” și că s-ar fi retras după ce au suferit avarii. Reuters notează că, „momentan, nu este clar când a avut loc incidentul”. În același timp, agenția semi-oficială iraniană Tasnim a scris că trei distrugătoare americane aflate în apropierea Strâmtorii Hormuz ar fi fost ținta atacului lansat de marina iraniană. Pentagonul nu a răspuns imediat unei solicitări de a transmite un punct de vedere, conform informațiilor din articol. Context: lovitura asupra petrolierului M/T Hasna și blocada navală Cu o zi înainte, armata americană anunțase că a lovit petrolierul M/T Hasna, sub pavilion iranian și fără încărcătură la bord, pe motiv că ar fi încercat să navigheze către un port al Iranului, încălcând blocada navală impusă de SUA. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis, într-o postare pe X, că echipajul nu s-a conformat avertismentelor, iar un avion F/A-18 Super Hornet „a dezactivat cârma navei prin tragerea mai multor proiectile cu tunul de 20 mm”. CENTCOM a mai precizat că „Hasna nu se mai îndreaptă spre Iran” și că blocada „rămâne în vigoare”. În articol este menționat și un material anterior despre acest episod, disponibil aici: HotNews . Ce se știe despre aplicarea blocadei Potrivit informațiilor citate, ar fi a doua oară când armata SUA a tras asupra unei nave despre care susține că a încercat să sfideze blocada aflată în vigoare din 13 aprilie. CENTCOM a mai anunțat anterior că peste 50 de nave comerciale „au fost obligate să se întoarcă din drum sau să revină în port” pentru a respecta blocada. [...]
Extinderea infrastructurii militare din Belarus poate reduce timpul de reacție al Ucrainei la un nou atac din nord , pe măsură ce Minsk dezvoltă rute logistice, poligoane și facilități coordonate cu Moscova, care ar putea fi „activate” rapid, potrivit Focus . Belarus, vecinul Ucrainei la nord, își extinde infrastructura militară și o orientează tot mai mult spre sprijinirea operațiunilor ruse, în condițiile în care, deocamdată, trupele ruse nu ar fi prezente acolo la un nivel care să permită lansarea imediată a unei noi ofensive. Totuși, „bazele” pentru o astfel de opțiune sunt construite treptat, relatează Kyiv Independent, citat de publicația germană. Rețea logistică și poligoane, pregătite pentru „umplere” rapidă Elementul central al riscului, din perspectiva Kievului, este infrastructura care poate fi folosită ca multiplicator operațional: rute și facilități care, în caz de escaladare, pot fi populate rapid cu personal și echipamente. Potrivit materialului, armata belarusă creează, în coordonare strânsă cu Moscova: noi rute logistice; poligoane de instruire; alte instalații cu utilizare militară. Andrii Demcenko, purtător de cuvânt al serviciului ucrainean de grăniceri, a transmis pe Telegram că prezența actuală a trupelor ruse în Belarus nu ar reprezenta, în acest moment, o amenințare imediată. În schimb, amenințarea ar fi tocmai infrastructura, care poate fi activată oricând. În paralel, serviciile ucrainene de informații, Ministerul Apărării și grănicerii monitorizează situația de la frontieră, cu obiectivul de a detecta din timp orice dislocare a unor forțe ruse semnificative către Belarus. Semnale de tensiune la graniță și suspiciuni privind rolul Belarusului Avertismentele sunt puse în legătură cu declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski , care a vorbit despre mișcări neobișnuite în zona de frontieră. În plus, un incident a amplificat îngrijorările: un balon de spionaj care ar fi intrat din Belarus în spațiul aerian ucrainean și ar fi retransmis semnale pentru atacuri ruse, potrivit relatării preluate de Focus. Pe acest fond, conducerea ucraineană a transmis că va răspunde oricărei provocări și că se pregătește să respingă un posibil avans din nord, regiunea de la granița cu Belarus fiind considerată deosebit de sensibilă. Belarus se aliniază mai strâns la efortul de război al Rusiei Materialul mai notează că Belarus se apropie și mai mult de aparatul de război al Rusiei, inclusiv prin aplicarea la granițe a unor interdicții de călătorie asociate cu recrutarea militară rusă, pentru a împiedica ieșirea din țară a celor care ar încerca să evite serviciul militar în Rusia, conform informațiilor atribuite publicației ungare Portfolio. În plan politic, Alexander Lukașenko conduce Belarus din 1994 și este prezentat drept un aliat ferm al lui Vladimir Putin. Lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, îl acuză că ar ceda treptat independența țării către Rusia și că pune teritoriul Belarusului la dispoziția intereselor Moscovei, transformându-l într-o platformă pentru obiective militare și geopolitice ruse. [...]
Ucraina ar putea semna în câteva luni un acord pentru avioane Gripen, ceea ce ar schimba capacitățile aeriene pe termen mediu. Potrivit HotNews , ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov , a spus la Stockholm că un acord privind achiziția de avioane de vânătoare Gripen, produse de grupul suedez Saab , ar putea fi semnat „în câteva luni”. Miza este una operațională: primele livrări sunt estimate la trei ani după finalizarea oricărui acord, iar aeronavele sunt considerate o prioritate pentru flota de avioane de vânătoare a Ucrainei. În același timp, au existat întrebări legate de finanțare, pe care Fedorov susține că Ucraina le-a adresat printr-un plan propriu. Ce include discuția și de ce contează Suedia și Ucraina au semnat anul trecut o scrisoare de intenție care ar permite furnizarea către Ucraina a până la 150 de avioane Gripen. În conferința de presă comună cu omologul său suedez, Pål Jonson, Fedorov a indicat că un eventual acord ar avea o semnificație strategică directă în raport cu Rusia. Finanțarea: buget suedez și contribuții din alte țări Ministrul suedez al apărării a declarat pentru Reuters, după conferință, că negocierile „merg bine” și nu a exclus semnarea unui acord chiar în acest an. Jonson a mai spus că o parte din cele 80 de miliarde de coroane suedeze rezervate în buget pentru ajutorul destinat Ucrainei în 2026 și 2027 — echivalentul a 8,70 miliarde de dolari (aprox. 39,6 miliarde lei) — ar putea fi folosită pentru a sprijini finanțarea acordului. Pe lângă finanțarea directă, Stockholm discută și cu alte țări despre posibile contribuții, care ar putea include instruire sau sisteme de armament, potrivit declarațiilor lui Jonson. [...]
România își pune pe agendă apărarea antidrone pe Flancul Estic , într-un context în care incidentele cu drone în spațiul aerian al statelor aliate au devenit un subiect de coordonare în NATO, potrivit Mediafax . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a avut joi, la București, o întrevedere cu președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , aflat în vizită oficială în România. Discuțiile au vizat securitatea Flancului Estic, situația din regiunea Mării Negre, apărarea aeriană și reacția NATO la incidentele cu drone în spațiul aerian al statelor aliate, inclusiv al României. Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, oficialul NATO a apreciat rolul României în cadrul Alianței și a spus că țara rămâne „un aliat de încredere”. Amiralul Cavo Dragone a vorbit și despre contribuția României la misiunile NATO, procesul de modernizare a forțelor armate și implicarea pe Flancul Estic, reconfirmând că Alianța acordă o atenție „foarte specială” securității Mării Negre și că sprijinul pentru România va continua. De ce contează: securitatea Mării Negre, legată de energie și economie În cadrul discuțiilor, Oana Țoiu a invocat importanța strategică, energetică și economică a Mării Negre pentru România și pentru Europa. Totodată, ministra a menționat colaborarea regională consolidată dintre România, Bulgaria și Turcia pentru protejarea zonei. Șefa diplomației române a susținut și necesitatea unei cooperări mai strânse între statele aliate pentru combaterea amenințărilor hibride și a atacurilor care pot afecta securitatea regională. Ce urmează: seminar NATO la București, în octombrie Cei doi oficiali au discutat și despre un seminar NATO care urmează să fie organizat în luna octombrie la București, de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Alianța Nord-Atlantică. „România este profund angajată în dezvoltarea celei mai puternice alianţe defensive din lume şi cei peste 20 de ani de când suntem membri NATO au sedimentat o încredere puternică a cetăţenilor în alianţa nord-atlantică, iar asta poate face faţă oricăror furtuni politice. Avem nevoie de NATO pentru securitatea noastră şi ceilalţi aliaţi ştiu că se pot baza la rândul lor pe noi”, a declarat Oana Ţoiu. „Alianţa face faţă acum crizelor multiple, presiunii relaţiei dintre aliaţi şi nevoii de inovare şi coordonare crescută, iar România are un rol cheie în coordonarea necesară evoluţiei alianţei, ca gazdă, într-o săptămână, a summit-ului B9, în Bucureşti şi a seminarului NATO, pe care îl găzduim în toamnă, privind ameninţările hibride”, a mai transmis ministrul. [...]
Rheinmetall își extinde portofoliul către rachete de croazieră, mizând pe reînarmarea Europei și pe reducerea dependenței de SUA , intenționând să înceapă producția „încă din acest an sau la începutul lui 2027”, potrivit Biziday . Proiectul va fi derulat printr-o societate mixtă cu start-up-ul olandez Destinus, într-un moment în care statele europene caută să-și consolideze capacitățile militare pe fondul amenințării Rusiei. Noua companie, Rheinmetall Destinus Strike Systems, va produce atât rachete de croazieră, cât și sisteme de artilerie cu rachete balistice, destinate Germaniei și altor clienți internaționali. Destinus, fondată în 2021, este specializată în dezvoltarea de sisteme de atac cu rază lungă. Ce tehnologie intră în producție și ce indică despre capacitățile europene Destinus a anunțat luna trecută un test de zbor reușit pentru sistemul Ruta Block 2, cu o rază declarată de peste 700 km. Deși este sub distanța unor rachete americane precum Tomahawk, sistemul este prezentat ca un pas relevant pentru dezvoltarea capabilităților europene de apărare. Start-up-ul furnizează deja rachete de croazieră Ucrainei, iar Ministerul rus al Apărării a inclus compania pe lista posibilelor ținte, conform informațiilor citate. Impact pentru industrie: intrare pe o piață dominată de MBDA și ținte de creștere Parteneriatul marchează intrarea Rheinmetall pe o piață dominată de grupul pan-european MBDA. Rheinmetall este cunoscută în principal pentru tancuri, artilerie și muniții, dar își extinde activitatea în mai multe domenii. În plan financiar, compania arată că, deși rezultatele trimestriale publicate joi au fost ușor sub estimările analiștilor, conducerea se așteaptă la o creștere semnificativă a comenzilor în a doua parte a anului viitor. Rheinmetall estimează o creștere a veniturilor cu 40-45% în 2026, ceea ce ar duce cifra de afaceri la peste 14 miliarde de euro (aprox. 70 miliarde lei). [...]
Rheinmetall își extinde producția în rachete de croazieră încă din 2026 , într-o mișcare care accelerează efortul Europei de a-și reduce dependența de armamentul american pentru lovituri la distanță, pe fondul schimbărilor de politică de la Washington, potrivit Ziarul Financiar . Grupul german de armament intenționează să înceapă producția de arme cu „rază lungă” pentru Germania și alte state încă din acest an, în contextul în care Europa încearcă să acopere goluri de capabilitate în planurile de descurajare a Rusiei. Informația este atribuită de ZF publicației Financial Times (FT). Producția ar urma să fie realizată printr-o societate mixtă cu start-up-ul olandez de apărare Destinus , anunțată luna trecută. Compania comună, Rheinmetall Destinus Strike Systems, ar urma să înceapă producția la finalul acestui an sau la începutul lui 2027. Ce va produce și de ce contează Noua entitate va produce: rachete de croazieră; artilerie cu rachete balistice, cu obiectivul declarat de a răspunde cererii din Germania și din partea clienților internaționali. Destinus, fondată în 2021, a anunțat luna trecută că a finalizat cu succes un zbor de testare al noului său sistem de lovire în adâncime, Ruta Block 2. Raza declarată a rachetei este de 700 km sau mai mult. Contextul: virajul SUA și reacția Europei În material se arată că această rază este semnificativ mai mică decât cea a unor arme precum rachetele de croazieră Tomahawk, lansate de pe uscat sau de pe mare, care urmau să fie desfășurate în Germania de către SUA în acest an. Planul a fost însă anulat vineri de președintele american Donald Trump, o decizie care, potrivit articolului, a determinat Berlinul și alte capitale europene să intensifice achizițiile de soluții temporare și să accelereze proiectele pentru dezvoltarea propriilor capabilități de lovire de precizie în adâncime. Implicații pentru industrie: Rheinmetall intră pe o piață nouă Societatea mixtă este prezentată ca prima intrare a Rheinmetall în producția de rachete de croazieră, pe o piață în care principalul jucător regional este grupul paneuropean MBDA. Rheinmetall, cu sediul la Düsseldorf, este cunoscută tradițional ca producător de tancuri, artilerie și muniție, dar s-a extins în mai multe domenii, pe fondul creșterii accelerate a cheltuielilor europene pentru apărare. În același context, articolul notează că Destinus furnizează deja rachete de croazieră Ucrainei și a fost menționată luna trecută de Ministerul rus al Apărării pe o listă de posibile ținte, din cauza rolului său în livrările de armament către Kiev. [...]
