Știri
Știri din categoria Analize financiare
Europa de Vest concentrează crearea de noi milionari, iar Europa de Est accelerează ca ritm, arată datele citate de HotNews dintr-un raport UBS: în 2025, Franța a adăugat în medie 95 de noi milionari în dolari pe zi, adică aproximativ unul la fiecare 15 minute, în timp ce țări est-europene conduc la capitolul creștere procentuală.
La nivel global, aproape un milion de persoane au devenit milionari în dolari în 2025, echivalentul a peste 2.680 pe zi, 112 pe oră sau aproape doi pe minut, potrivit datelor din Global Wealth Report publicat de banca elvețiană UBS și preluate de Euronews.com.
În termeni absoluți, Statele Unite au avut cea mai mare creștere din lume: 441.078 de noi milionari, adică aproape jumătate din totalul global, ceea ce înseamnă o medie de 1.208 pe zi (47 pe oră). În prezent, peste 40% dintre milionarii în dolari trăiesc în SUA – peste 23,6 milioane de persoane dintr-un total global de aproximativ 57,5 milioane.
În Europa, contribuția principală vine din economiile mari, unde baza de persoane cu averi ridicate este deja consistentă:
Raportul mai arată că Italia și Germania sunt, de asemenea, în top 10 mondial, fiecare cu peste 24.000 de noi milionari. Tradus în ritm zilnic, Italia a adăugat 67 de persoane pe zi, iar Germania 66 pe zi.
În ansamblu, Europa de Vest găzduiește puțin sub 15 milioane de milionari în dolari, adică aproximativ 25% din totalul global.
Dacă numărul total de noi milionari e dominat de economiile mari, ritmul de creștere procentuală este mai ridicat în Europa de Est. Primele cinci locuri din topul global al creșterii (dintr-un clasament de 30 de țări) sunt ocupate de state europene, inclusiv membri UE, țări candidate, membri EFTA și Regatul Unit.
Conform datelor citate:
Polonia a avut o rată de creștere de 4%, iar Grecia de 3,5%.
Raportul notează că, „într-o anumită măsură”, creșterea numărului de milionari depinde de cât de aproape de pragul de 1 milion de dolari se aflau noii milionari în anul precedent, ceea ce poate amplifica variațiile de la un an la altul.
În metodologia UBS, „averea netă” (bogăția) este definită ca valoarea activelor financiare și imobiliare (în principal locuințe) deținute de persoane fizice, minus datoriile acestora. Raportul avertizează că numărul de milionari dintr-o țară nu reflectă automat dimensiunea economiei, puterea economică sau averea medie pe locuitor, fiind influențat și de factori precum deținerea de locuințe, economiile private pentru pensie și stimulentele fiscale pentru economisire și investiții.
România nu apare în topul restrâns al primelor 30 de țări din raport, însă analiza menționează că numărul milionarilor în dolari a crescut „peste tot în lume, mai mult ca niciodată”, iar în eșantionul UBS (56 de piețe) nicio țară nu a încheiat 2025 cu mai puțini milionari decât la începutul anului.
Recomandate
România a ajuns la 749 de persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari în 2026 , după o creștere accelerată în ultimii cinci ani, care o plasează între țările europene cu cea mai rapidă extindere a segmentului de „foarte bogați”, potrivit Adevărul . România urcă în topul creșterilor, nu al volumelor Datele analizate de Profit.ro indică o dublare a numărului de români cu averi de peste 30 de milioane de dolari în ultimii cinci ani. În intervalul 2021–2026, România a consemnat o creștere de 93%, comparabilă cu Turcia (94%) și sub Polonia, care conduce clasamentul cu un avans de 109%. În termeni absoluți, România numără în 2026 „nu mai puțin de 749 de multimilionari”, conform Wealth Report realizat de Knight Frank . În același timp, și alte țări din regiune – Grecia, Cehia și Portugalia – au raportat creșteri de peste 50%, pe fondul unei tendințe europene mai largi. Context european: creștere generală, dar concentrarea rămâne în Vest La nivel continental, numărul multimilionarilor a crescut cu 26% în ultimii cinci ani, potrivit datelor citate. Totuși, concentrarea celor mai mari averi rămâne în economiile mari din Europa de Vest: Germania: peste 38.000 de multimilionari Regatul Unit: aproape 28.000 Franța: peste 21.000 Nicio altă țară europeană nu depășește pragul de 20.000 de persoane în această categorie, următoarele fiind Elveția (17.692) și Italia (15.433). Imaginea globală: SUA domină, economiile emergente recuperează Raportul Knight Frank indică o redistribuire accelerată a averii la nivel global. Statele Unite rămân liderul mondial, cu peste 387.000 de multimilionari, însă economii emergente precum India „câștigă teren rapid”, conform aceleiași surse. [...]
UniCredit reduce din nou prognoza de creștere a României, iar economia ar urma să fie cea mai slabă din regiune , pe fondul consolidării fiscale, potrivit HotNews . Estimarea revizuită vine într-un moment în care ajustarea bugetară ( consolidarea fiscală ) apasă asupra ritmului de creștere, iar banca italiană UniCredit Bank indică faptul că România ar urma să aibă „de departe” cea mai redusă dinamică economică din regiune în acest an. În același timp, UniCredit anticipează că leul se va deprecia anul viitor, ceea ce poate însemna presiuni suplimentare pentru companiile și populația cu cheltuieli sau datorii în valută, dar și costuri mai mari pentru importuri. Informațiile sunt preluate de HotNews dintr-un material publicat de Profit.ro, disponibil aici . [...]
Poluarea cu păcură de pe litoralul bulgăresc riscă să lovească direct sezonul turistic , prin costuri de curățare și posibile restricții pe plaje, în condițiile în care autoritățile spun că nu există o sursă activă în larg, iar organizațiile de mediu cer o investigație extinsă, potrivit Economica . Semnalările privind reziduuri negre și lipicioase pe plaje au apărut în jurul datei de 18 iunie, iar o voluntară, Iva Ianceva, a spus că poluarea a fost extinsă pe plajele Silistar și Veleka, în apropierea localității Sinemoreț, și că reapare chiar și după operațiuni de curățare. „Acum două zile făceam curățenie aici, iar noaptea trecută marea a adus din nou păcură la mal”, a declarat ea. Ministerul Mediului și Apelor din Bulgaria a confirmat că a primit zeci de sesizări, iar inspecțiile au identificat bucăți de păcură și alte reziduuri petroliere pe mai multe plaje. Autoritățile locale și concesionarii plajelor au fost instruiți să curețe zonele afectate, ceea ce mută presiunea operațională și financiară către administrarea locală și operatorii de plajă, chiar în plin sezon. Dispută asupra cauzei: „depuneri vechi” versus deversări ilegale Administrația Maritimă susține că nu există, în prezent, o sursă activă de poluare în larg și că materialul ar proveni din „depuneri vechi de produse petroliere și deșeuri”, ridicate de pe fundul mării de valurile puternice și vânt, apoi aduse la țărm. În această logică, autoritățile afirmă că, dacă poluarea nu este recentă, este „obiectiv imposibil” să fie identificat responsabilul. Organizațiile de mediu contestă însă explicația. Hristo Panchev, reprezentant al Greenpeace Bulgaria , a spus presei bulgare că rămân întrebări esențiale fără răspuns. „Dacă poluarea este veche, când s-a produs și de ce nu a fost identificată la timp?”, a întrebat el. Ce verificări cer experții și de ce contează economic Panchev indică drept posibile surse nave care ar deversa ilegal deșeuri în mare, dar și petroliere din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei. Potrivit aceleiași relatări, experții Greenpeace analizează imagini din satelit cu pete întunecate suspecte în Marea Neagră, inclusiv în apropierea petrolierului sancționat Kairos , aflat încă în largul coastelor Bulgariei după ce ar fi fost abandonat la sfârșitul anului 2025. Totuși, el atrage atenția că imaginile din satelit nu sunt suficiente și cere: analize chimice ale reziduurilor; verificarea navelor care operează în zonă. „Dacă aceste proceduri sunt desfășurate rapid și corespunzător, există șanse ca vinovatul să fie identificat și tras la răspundere”, a spus el. Miza imediată pentru litoralul bulgăresc este dublă: pe termen scurt, costurile și logistica de curățare revin concesionarilor și autorităților locale; pe termen mediu, lipsa unui responsabil identificat poate lăsa fără compensații operatorii afectați și poate prelungi incertitudinea într-o perioadă critică pentru încasările din turism. [...]
Plecarea lui Tobias Adrian din conducerea FMI deschide o tranziție într-o zonă-cheie pentru evaluarea riscurilor financiare globale , într-un moment în care instituția își bazează o parte importantă din mesajele către guverne și piețe pe rapoartele de stabilitate financiară . Informația este relatată de Economica , care notează că Adrian va părăsi funcția pe 31 august. Tobias Adrian conduce Departamentul Piețe Monetare al FMI și a coordonat elaborarea rapoartelor de stabilitate financiară ale instituției, axate pe evaluarea riscurilor macrofinanciare (adică riscuri care pot afecta simultan economia reală și sistemul financiar). Potrivit aceleiași surse, el are dublă cetățenie (Germania–SUA) și a ocupat anterior mai multe poziții în cadrul Rezervei Federale din New York. De ce contează pentru piețe și decidenți Rolul departamentului condus de Adrian este relevant deoarece rapoartele și analizele FMI sunt folosite ca reper de guverne, bănci centrale și investitori pentru a înțelege vulnerabilități sistemice și pentru a calibra politici economice. Plecarea sa implică, cel puțin pe termen scurt, o schimbare de leadership într-o zonă care produce analize cu impact asupra percepției de risc. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a evidențiat contribuția lui Adrian la activitatea instituției: „Comunitatea FMI a beneficiat semnificativ de pe urma poziţiei de conducere a lui Tobias şi a capacităţii sale de a explica clar analize complexe, de a da sfaturi politice aplicabile”. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în material nu reiese cine îl va înlocui pe Tobias Adrian și nici motivul plecării. Data menționată pentru încetarea mandatului este 31 august. Sursa foto indicată în articol este Flickr . [...]
Creșterea burselor a împins averile globale la un nou record , iar efectul se vede direct în numărul tot mai mare de milionari și în concentrarea tot mai puternică a bogăției, potrivit datelor prezentate de Digi24 , care citează un studiu Capgemini preluat de AFP. Capgemini definește persoanele bogate drept cele care dețin peste 1 milion de dolari ce pot fi investiți, fără a include reședința principală. În 2025, numărul acestora a urcat cu 7,9%, până la 25,3 milioane, cu aproape 2 milioane mai mult decât în 2024. În paralel, averea totală a crescut cu 8,7%, până la 98,3 trilioane de dolari, cel mai ridicat nivel și cea mai mare creștere anuală din 2018. Un element-cheie pentru cititorii de business este sursa acestei expansiuni: piețele de capital. Capgemini indică drept motor principal câștigurile legate de inteligența artificială, care au alimentat crearea de avere în cinci dintre cele șase regiuni geografice majore analizate. În același timp, scăderea inflației a contribuit la îmbunătățirea contextului financiar. „Pieţele de capital, sub impulsul câştigurilor legate de inteligenţa artificială, au fost principalul motor al creării de avere în cinci dintre cele şase regiuni geografice majore examinate.” Concentrarea bogăției rămâne ridicată Deși numărul milionarilor crește, studiul arată că distribuția averii rămâne puternic dezechilibrată: 1% dintre persoanele bogate dețin 34,8% din averea totală a acestui grup. Cu alte cuvinte, creșterea piețelor nu se traduce automat într-o „democratizare” a bogăției, ci consolidează, în bună măsură, vârful. Unde se formează cei mai mulți milionari noi Din perspectiva „pepinierelelor” de milionari, Asia-Pacific a avut cea mai rapidă creștere a numărului de milionari, cu 9,4%, pe fondul avansului din sectorul semiconductorilor, cu Japonia și China în frunte. America de Nord a consemnat o creștere de 9,1%, susținută de SUA, care au adăugat cei mai mulți milionari noi în termeni absoluți: +736.000 (9,2%), până la 8,7 milioane. În Europa, după un declin în 2024, numărul milionarilor a crescut cu 6,5%, cu Luxemburg (+13,5%) și Germania (+11,1%) în frunte, înaintea Franței (+2,7%). Africa a crescut cu 4,1%, America Latină cu 0,3%, iar Orientul Mijlociu a fost singura regiune pe minus (-1,4%), afectată în special de scăderea prețului petrolului. Segmentul ultra-bogat accelerează Categoria ultra-bogaților (active de cel puțin 30 de milioane de dolari) a crescut cu 9,4%, până la aproximativ 250.000 de persoane, iar averea lor a urcat cu 9,7%. Studiul a fost realizat în ianuarie, pe un eșantion de 6.510 persoane bogate din America, Europa, Asia-Pacific și Orientul Mijlociu. Pentru companii și investitori, mesajul central este că ciclul de creștere al averilor rămâne strâns legat de evoluția burselor și de temele dominante din piață (în special inteligența artificială), în timp ce geografia noilor averi se mută tot mai mult spre Asia-Pacific și SUA. [...]
Piața smartphone-urilor din SUA se contractă, iar presiunea se mută pe segmentul mediu , unde scăderile sunt mult mai abrupte decât la vârf sau la modelele ieftine, potrivit unei analize Omdia citate de GSMArena . În T1 2026, piața a scăzut cu 3% față de aceeași perioadă din 2025, până la 33,4 milioane de unități. Declinul vine pe fondul a două efecte cumulate: producătorii au accelerat formarea stocurilor în T1 2025, anticipând tarife de import care urmau să fie impuse de administrația Trump , iar în 2026 cererea începe să resimtă scumpirea continuă a cipurilor de memorie și o încetinire „semnificativă” a achizițiilor de smartphone-uri. Un factor operațional a amplificat presiunea din trimestru: lansări întârziate, care au comprimat vânzările efective (sell-through) în T1. Exemplul dat este seria Galaxy S26, apărută cu circa o lună mai târziu decât în 2025, ceea ce a influențat dinamica livrărilor între branduri în segmentul premium. Segmentul mediu, cel mai vulnerabil Datele Omdia indică o polarizare tot mai accentuată a pieței: modelele ieftine și cele premium par mai rezistente decât zona de mijloc, care pierde teren rapid. Sub 300 de dolari: +8% 800+ dolari: -1% 300–599 dolari: -19% 600–700 dolari: -6% Pentru industrie, mesajul este că „miezul” pieței – unde se află volumele tradiționale – este cel mai expus la combinația dintre prețuri mai mari la componente și consumatori mai prudenți. Cine câștigă și cine pierde în T1 2026 Apple și-a păstrat poziția de lider, dar livrările au scăzut cu 3% față de T1 2025. În interiorul portofoliului, seria iPhone 17 a reprezentat 70% din toate livrările Apple, iar lansarea mai târzie a seriei Galaxy S26 ar fi ajutat Apple să capteze mai multe livrări în zona premium, pe fondul migrării consumatorilor către iPhone 17. Samsung a rămas pe locul al doilea, însă cu o scădere de 5% an la an. Totuși, seria Galaxy S26 a avut o performanță relativ solidă la nivel de interes inițial: precomenzile au crescut cu 25% față de gama Galaxy S25, deși lansarea întârziată a tras în jos rezultatul trimestrial. Motorola a fost singurul producător cu creștere: +18% livrări față de T1 2025, susținute în principal de portofoliul actualizat Moto G, care a depășit 70% din livrările companiei. Google a înregistrat un recul de 7%, pe fondul stagnării vânzărilor seriei Pixel 10; lansarea timpurie a Pixel 10a nu a compensat performanța mai slabă a seriei principale. Ce urmează: contracție estimată pentru întregul an Omdia vede drept direcție de răspuns o colaborare mai strânsă cu operatorii locali și promoții legate de abonamente, pentru a reduce impactul scumpirii componentelor asupra prețului plătit de consumatori. La nivel de perspectivă, analiștii anticipează o contracție de 4% a pieței americane de smartphone-uri pentru întregul an 2026. [...]
