Știri
Știri din categoria Analize financiare
Polonia își dublează rapid numărul de ultrabogați, dar o parte din „boom” vine din curs și inflație, arată o analiză publicată de Focus. Dincolo de creșterea economică, aprecierea zlotului și efectele inflației pot împinge mai multe averi peste pragurile statistice folosite în rapoarte, ceea ce contează pentru investitori și pentru piața locală de active.
Potrivit datelor citate din Bloomberg, Polonia a avut între 2021 și 2026 un avans de aproximativ 109% al numărului de persoane foarte bogate, iar pentru următorii cinci ani este prognozat un nou salt puternic.
În „Wealth Report 2026” al companiei britanice de consultanță imobiliară Knight Frank, evoluția este detaliată astfel:
Focus notează și o limitare importantă: procentele foarte mari sunt influențate de „efectul de bază” (când pornești de la un număr mic, creșterea procentuală pare mai spectaculoasă).
O parte din creșterea numărului de ultrabogați poate fi explicată prin factori nominali, nu doar prin acumulare „reală” de avere.
Publicația indică două elemente:
Articolul oferă și un exemplu de calcul (o simulare): dacă averile din Polonia ar fi crescut între 2021 și 2025 doar cu inflația internă (circa 32,5%) și apoi ar fi fost convertite în dolari la cursul de la finalul lui 2025, valoarea în dolari ar fi rezultat cu aproximativ 49% mai mare. În acest scenariu, o avere de 20 milioane dolari (aprox. 92 milioane lei) s-ar fi apropiat de pragul de 30 milioane dolari fără „creștere reală” semnificativă.
Dincolo de efectele de curs și inflație, Focus indică o dinamică structurală: averile noi se formează în companii. Knight Frank arată că în Polonia câștigă greutate o nouă generație de investitori privați, pe fondul dezvoltării unei baze largi de firme de succes, inclusiv afaceri de familie, cu proprietari care reinvestesc profiturile.
În paralel, Polonia rămâne una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din UE: PIB-ul real a urcat cu aproximativ 16% între 2021 și 2026, în timp ce Germania a crescut cu circa 2% în același interval.
Un detaliu relevant pentru interpretarea „boomului” de avere: între 2021 și 2025, ponderea excedentului de exploatare și a venitului mixt în PIB-ul Poloniei a scăzut de la 48,1% la 45%, iar ponderea compensațiilor salariale a crescut de la 38,7% la 42%. Concluzia sugerată de date este că avansul prosperității nu ar proveni în principal dintr-o redistribuire către capital, ci din extinderea economiei.
Focus avertizează că ritmul actual nu este garantat: populația îmbătrânește, forța de muncă se poate restrânge, iar productivitatea rămâne sub nivelul multor economii OECD din vest. Cu alte cuvinte, Polonia poate continua să producă averi mari, dar menținerea vitezei depinde de cât de mult reușește să susțină productivitatea și oferta de muncă, nu doar de ciclul valutar și de efectele inflației.
Recomandate
România a urcat pe podiumul european la creșterea numărului de ultra-bogați , cu un avans de 93% în ultimii cinci ani, un ritm care semnalează o acumulare accelerată de avere și o schimbare a hărții capitalului privat din regiune, potrivit Profit , pe baza „ Wealth Report ” realizat de Knight Frank . România este a treia în Europa ca dinamică procentuală, după Polonia (109%) și Turcia (94%). Indicatorul urmărește persoanele cu avere netă de minimum 30 de milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei), adică segmentul de „multimilionari”/„ultra-bogați”. Ce arată cifrele pentru România și Europa În acest an, România are 749 de persoane cu avere netă de peste 30 de milioane de dolari, conform raportului citat. La nivel european, populația ultra-bogaților a crescut cu 26% în ultimii cinci ani, iar între 2021 și 2026 au intrat în această categorie încă 37.428 de persoane. La nivel global, peste 710.000 de persoane depășesc pragul de 30 de milioane de dolari, iar aproximativ 25,8% dintre acestea locuiesc în Europa, unde totalul a ajuns la 183.953. Unde se concentrează averea în Europa În termeni absoluți, liderii europeni rămân economiile mari: Germania: 38.215 Regatul Unit: 27.876 Franța: 21.528 Nicio altă țară europeană nu depășește 20.000 de multimilionari. Urmează Elveția (17.692) și Italia (15.433), iar apoi scăderea este mai abruptă (de exemplu, Spania are 9.186, Suedia 6.845, Olanda 5.077). În termeni de creștere absolută între 2021 și 2026, Germania a adăugat cei mai mulți ultra-bogați (+9.273), urmată de Elveția (+4.968), Franța (+3.781) și Regatul Unit (+3.005). De ce contează: mobilitatea averii, pe fondul fiscalității și reglementărilor Raportul indică faptul că presiunea fiscală mai mare și cerințele de reglementare mai stricte accelerează mobilitatea internațională a averii, pe măsură ce persoanele cu averi mari își împart viața și investițiile în mai multe jurisdicții, iar structurile de tip „family office” (entități care administrează averea unei familii) gestionează activ riscurile fiscale și politice. „Europa își menține o prezență puternică, cu țări precum Suedia, România și Grecia care înregistrează câștiguri importante. Imaginea de ansamblu arată că averea se extinde geografic, chiar dacă rămâne concentrată în câteva mari puteri economice.” În același context, șeful global de cercetare al Knight Frank, Liam Bailey, descrie o redistribuire amplă a averii la nivel mondial, cu SUA în continuare dominante; în Statele Unite sunt 387.422 de multimilionari. „Statele Unite continuă să domine, dar vedem în paralel ascensiunea puternică a Indiei și a unui grup de economii cu creștere rapidă, care redesenează peisajul economic global.” [...]
România a ajuns la 749 de persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari în 2026 , după o creștere accelerată în ultimii cinci ani, care o plasează între țările europene cu cea mai rapidă extindere a segmentului de „foarte bogați”, potrivit Adevărul . România urcă în topul creșterilor, nu al volumelor Datele analizate de Profit.ro indică o dublare a numărului de români cu averi de peste 30 de milioane de dolari în ultimii cinci ani. În intervalul 2021–2026, România a consemnat o creștere de 93%, comparabilă cu Turcia (94%) și sub Polonia, care conduce clasamentul cu un avans de 109%. În termeni absoluți, România numără în 2026 „nu mai puțin de 749 de multimilionari”, conform Wealth Report realizat de Knight Frank . În același timp, și alte țări din regiune – Grecia, Cehia și Portugalia – au raportat creșteri de peste 50%, pe fondul unei tendințe europene mai largi. Context european: creștere generală, dar concentrarea rămâne în Vest La nivel continental, numărul multimilionarilor a crescut cu 26% în ultimii cinci ani, potrivit datelor citate. Totuși, concentrarea celor mai mari averi rămâne în economiile mari din Europa de Vest: Germania: peste 38.000 de multimilionari Regatul Unit: aproape 28.000 Franța: peste 21.000 Nicio altă țară europeană nu depășește pragul de 20.000 de persoane în această categorie, următoarele fiind Elveția (17.692) și Italia (15.433). Imaginea globală: SUA domină, economiile emergente recuperează Raportul Knight Frank indică o redistribuire accelerată a averii la nivel global. Statele Unite rămân liderul mondial, cu peste 387.000 de multimilionari, însă economii emergente precum India „câștigă teren rapid”, conform aceleiași surse. [...]
Menținerea ratingului BBB- evită un șoc imediat al costurilor de finanțare , dar perspectiva negativă lasă România expusă la scumpirea împrumuturilor dacă blocajul politic întârzie bugetele și consolidarea fiscală din 2027–2028, potrivit Digi24 . S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran la „BBB-/A-3”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor („investment grade”), însă a păstrat semnalul de risc prin perspectiva negativă. Agenția leagă explicit riscul de retrogradare de capacitatea autorităților de a livra o traiectorie credibilă de reducere a deficitului, într-un context de instabilitate politică după destrămarea coaliției în mai 2026 și de nevoi ridicate de finanțare. În evaluarea S&P, vulnerabilitatea vine și din dependența de încrederea investitorilor, pe fondul finanțării externe considerabile și al ponderii ridicate a datoriei publice deținute de nerezidenți. Ce ar putea declanșa o retrogradare S&P indică două canale principale prin care România ar putea ajunge sub pragul „investment grade”: Blocaj politic prelungit care împiedică reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028 , ceea ce ar putea deteriora încrederea investitorilor și ar împinge în sus costurile de finanțare, cu presiuni suplimentare pe balanța de plăți. Intensificarea presiunilor externe , de exemplu prin perturbări pe piața energiei care ar afecta inflația pe termen mediu, creșterea economică și rezultatele fiscale. În comunicatul S&P, miza este descrisă direct: „Am putea reduce ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului [...] ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028.” De ce a fost menținut ratingul, în ciuda perspectivei negative Confirmarea ratingului se bazează pe așteptarea că România va reuși să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027–2028 și pe faptul că, pentru 2026, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas „pe calea cea bună”, chiar și în lipsa unui acord politic. S&P notează și rolul fondurilor europene în acoperirea unei părți din necesarul de finanțare externă și în susținerea investițiilor publice, menționând un buget de investiții publice „excepțional de ridicat” de 8,5% din PIB și rate de absorbție din mecanismul de redresare peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Indicatorii de risc urmăriți de piețe: deficit, datorie, cont curent În scenariul de bază al S&P, România rămâne pe o traiectorie de reducere a deficitului, dar cu vulnerabilități semnificative: deficit bugetar estimat la 6,25% din PIB în 2026 , în scădere de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024; deficitul general ar urma să ajungă la 5,8% din PIB în 2027 și 5,0% în 2028 ; datoria publică netă este estimată să urce la 60% din PIB până în 2027 , de la 52% la final de 2025; deficitul de cont curent este prognozat la 7,5% din PIB în 2026 , iar S&P anticipează că va rămâne ridicat. Agenția avertizează că, deși măsurile pentru 2026 sunt mai bine conturate, bugetele pentru 2027 și 2028 sunt mai incerte , iar spațiul pentru creșteri de salarii și pensii peste ritmul PIB-ului nominal ar fi limitat. Reacția Ministerului Finanțelor: „Important, dar nu suficient” Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că respectarea angajamentelor fiscale și absorbția fondurilor europene au cântărit în decizia S&P, dar a avertizat că rezultatul „nu este suficient”. Pentru 2027, el indică drept miză adoptarea unui buget credibil și continuarea reducerii deficitului, în timp ce S&P atrage atenția asupra riscurilor generate de instabilitatea politică și de necesarul ridicat de finanțare. Ce ar putea îmbunătăți perspectiva S&P spune că ar putea revizui perspectiva la „stabilă” dacă deficitele externe și bugetare se reduc , oprind erodarea bilanțurilor publice și a balanței de plăți, pe baza unui plan de politici credibil pe termen mediu, ideal susținut de un consens politic mai larg. În lipsa acestui progres, perspectiva negativă rămâne un semnal că România poate evita „junk” pe termen scurt, dar nu a eliminat riscul ca finanțarea statului să devină mai scumpă dacă derapajele fiscale sau blocajele politice se prelungesc. [...]
România ar putea evita, cel puțin pe termen scurt, o creștere suplimentară a costurilor de finanțare dacă Standard & Poor’s (S&P) menține vineri ratingul suveran la BBB- (cu perspectivă negativă), scenariu considerat „de bază” de președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Valentin Jakubowicz, potrivit Economedia . Miza este ridicată: BBB- este ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții, iar o retrogradare ar împinge România în zona „speculativă”, asociată cu risc mai mare. S&P publică evaluarea într-un moment de incertitudine politică și presiune pe reducerea deficitului bugetar. Jakubowicz spune că datele de execuție bugetară indică faptul că ajustarea fiscală nu s-a oprit nici în perioada de interimat guvernamental și că, în opinia sa, „fundamentele nu susțin (…) o retrogradare”. „Scenariul de bază este menținerea ratingului BBB- cu perspectiva negativă. Datele de execuție bugetară arată că ajustarea fiscală nu s-a oprit nici în interimatul Guvernului. În acest moment, fundamentele nu susțin, în opinia mea, o retrogradare.” De ce contează BBB-: efect direct în costul banilor Ratingurile agențiilor internaționale indică, în esență, riscul perceput atunci când un stat se împrumută. În cazul României, menținerea la BBB- păstrează țara în categoria „investment grade” (ratinguri considerate potrivite pentru investiții). Sub acest prag începe categoria ratingurilor speculative, care, în mod tipic, se traduce prin finanțare mai scumpă. Analistul avertizează însă că o menținere nu trebuie interpretată ca o „rezolvare” a problemelor din finanțele publice, deoarece perspectiva negativă rămâne un semnal de risc. „Menținerea nu trebuie însă citită ca o validare. Este un credit de încredere acordat pe termen scurt. Perspectiva negativă rămâne o avertizare explicită, iar testul real nu este deficitul din 2026, adevăratul test va fi bugetul pe 2027.” Bugetul pe 2027 și presiunea pentru un guvern cu puteri depline Jakubowicz leagă explicit credibilitatea fiscală de capacitatea politică de a livra documente bugetare convingătoare pentru anul viitor. În evaluarea sa, România are nevoie de un guvern cu puteri depline pentru a adopta un buget credibil pentru 2027 și pentru a continua măsurile de reducere a deficitului. „Fără un Guvern cu puteri depline, România nu poate livra rectificarea și nici un proiect de buget credibil, adică exact ce urmăresc agențiile.” Piețele au început să taxeze riscul: curs și dobânzi Președintele AAFBR susține că o parte din riscurile politice și fiscale sunt deja reflectate în piețe. El indică două semnale: leul a ajuns la un nivel minim istoric; randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au trecut de 7,5%, fiind „printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană”. „Costul crizei politice nu este ipotetic. Îl plătesc deja statul, companiile și populația prin dobânzi și curs.” În acest context, Jakubowicz consideră că Banca Națională a României (BNR) are motive să păstreze dobânda-cheie la 6,50% în octombrie, pe fondul deprecierii leului și al riscurilor asociate ratingului. Ce urmează după decizia S&P Dacă ratingul este menținut, Jakubowicz anticipează o posibilă detensionare parțială a piețelor după evoluțiile din 1 și 2 octombrie, dar nu neapărat o revenire la nivelurile anterioare. Mesajul central rămâne că menținerea BBB- ar fi, în interpretarea sa, o amânare a verdictului final, condiționată de credibilitatea bugetului pe 2027. „O eventuală menținere a ratingului trebuie înțeleasă corect: este un credit de încredere, nu o diplomă.” [...]
Riscul de retrogradare a ratingului României începe să se vadă în costul de finanțare. Înaintea evaluării S&P Global de vineri, piețele internaționale prețuiesc o probabilitate de „1 la 4” ca România să fie coborâtă sub categoria recomandată investițiilor, pe fondul impasului politic și al presiunilor fiscale, potrivit Newsweek , care citează o analiză Reuters . România se află în prezent pe cea mai joasă treaptă din categoria „investment grade” (rating considerat, în general, eligibil pentru investitori instituționali), cu perspectivă negativă, iar eșecul de miercuri de a forma un nou guvern a amplificat presiunea asupra ratingului. Impasul politic durează de cinci luni și se suprapune cu o creștere rapidă a datoriei publice, care testează sustenabilitatea fiscală, conform Reuters. Semnale din piață: leu la minime și randamente mai mari la obligațiuni În plan financiar, criza politică a avut deja efecte vizibile. Prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, iar criza a împins leul la minime istorice, notează Reuters. În același timp, randamentele obligațiunilor guvernamentale în lei pe 10 ani au urcat în ultimele două săptămâni cu aproximativ 60–80 de puncte de bază, până la maximele ultimului an. Pentru stat, randamente mai mari înseamnă, de regulă, costuri mai ridicate la împrumuturile noi și presiune suplimentară asupra bugetului. Pe segmentul datoriei externe, obligațiunile cu scadențe mai lungi s-au tranzacționat în ultimele zile la cele mai scăzute prețuri din mai 2025, semn că investitorii cer o primă de risc mai mare pentru a finanța România. De ce contează evaluarea S&P și ce urmăresc investitorii Pe lângă riscul imediat de retrogradare, piața transmite așteptări mai dure pentru perioada următoare: de la începutul anului 2025, swapurile de credit pe cinci ani (instrumente care reflectă costul asigurării împotriva riscului de neplată) s-au tranzacționat la niveluri care indică o retrogradare cu două trepte, până la „BB”, potrivit Reuters. În plan politic, Reuters arată că măsurile de austeritate adoptate pentru a frâna creșterea datoriei au subminat coaliția pro-UE aflată la putere și au alimentat creșterea sprijinului pentru opoziția eurosceptică, reprezentată de AUR. Analiștii Capital Economics apreciază că finanțele publice „s-au îmbunătățit”, dar avertizează că sunt necesare progrese „mult mai mari” pentru a liniști investitorii și a elimina riscul unei retrogradări. Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, estimează și el probabilitatea de „una la patru” pentru o retrogradare din partea S&P și spune că agenția ar fi fost mai indulgentă în privința formării guvernului, concentrându-se mai mult pe reducerea deficitului. Context recomandat de lectură (din aceeași publicație): Risc de blocaj la pensii și salarii. Christian Năsulea avertizează asupra efectelor ratingului „junk” Sub presiunea Fitch: Lipsa reformei pensiilor și deficitul împing România spre categoria „junk” [...]
Finanțarea boom-ului AI începe să fie tratată ca risc de credit , pe fondul creșterii costurilor de asigurare împotriva neplății la mari companii tech și al dobânzilor mai ridicate din SUA, potrivit Focus . Semnalul vine într-un moment în care investițiile în centre de date și infrastructură pentru inteligență artificială se accelerează, iar piața începe să pună sub semnul întrebării cât de multă datorie poate absorbi sectorul. Un indicator urmărit de investitori, credit default swaps (CDS) – asigurări contra riscului de neplată – s-a scumpit pentru mai mulți jucători mari din tehnologie și furnizori de infrastructură AI. În centrul atenției este Oracle , unde costul de protecție a urcat la un nivel record. Oracle, exemplul care a aprins discuția despre „AI pe datorie” Conform datelor citate din Seeking Alpha, spread-ul CDS pe cinci ani al Oracle a crescut într-o singură săptămână cu 16,2%, până la 227,15 puncte de bază. Mișcarea este interpretată ca o reevaluare a riscului de către investitori, în contextul creșterii îndatorării asociate planurilor de extindere în AI. Focus notează că nu este un caz izolat: s-au lărgit și CDS-urile pentru alți mari investitori în AI și companii tech, între care Alphabet, Microsoft, Amazon, Meta, Nvidia și SpaceX. Miza comună este finanțarea investițiilor „gigantice” în noi centre de date și infrastructură AI. Întârzieri operaționale care se traduc în presiune financiară Un factor suplimentar de presiune este proiectul de centru de date „Jupiter” al Oracle din New Mexico (SUA). Compania a transmis dezvoltatorului proiectului o notificare de forță majoră, pe fondul întârzierilor legate de alimentarea cu energie a viitoarei instalații. În material se menționează că Oracle plănuiește în New Mexico un centru de date AI cu o putere de 2,45 gigawați, care ar urma să furnizeze, între altele, capacitate de calcul pentru OpenAI. Întârzierile amplifică îngrijorările privind obligațiile financiare ridicate pe care le implică extinderea infrastructurii. Dobânzile mai mari din SUA fac datoria mai scumpă exact când nevoia de capital crește În paralel, randamentele titlurilor de stat americane au urcat puternic: randamentul obligațiunilor SUA pe 30 de ani a atins cel mai ridicat nivel din 2004, iar randamentul pe 10 ani a ajuns la un maxim al ultimilor 19 ani, potrivit articolului. Efectul se propagă și în piața obligațiunilor corporative: finanțarea prin datorie devine mai scumpă într-un moment în care companiile își extind masiv investițiile. Goldman Sachs: piața se pregătește pentru un val de emisiuni de obligațiuni Lindsay Rosner, responsabilă de investiții în obligațiuni multi-sector la Goldman Sachs Asset Management, a spus la Bloomberg TV că echipa sa este „subponderată” pe cei mai mari debitori din zona AI. Declarația citată de Focus indică o prudență legată de oferta de datorie care ar putea veni, nu de o schimbare de opinie asupra potențialului AI: „Credem că vor exista numeroase emisiuni din partea hyperscalerilor.” În același timp, Focus arată că Amazon, Meta și Alphabet se numără deja anul acesta printre cei mai mari emitenți de obligațiuni corporative din SUA, pentru a finanța extinderea centrelor de date, a cipurilor și a infrastructurii energetice. Dimensiunea investițiilor: până la 10,3 trilioane de dolari până în 2032 Deși companiile au, în prezent, bilanțuri solide și fluxuri de numerar ridicate, necesarul de capital pentru AI crește rapid. Focus citează o estimare a Brookings Institution potrivit căreia investițiile în infrastructura AI din SUA ar putea ajunge cumulat la 10,3 trilioane de dolari (aprox. 46,4 trilioane lei) până în 2032. Publicația punctează că riscul financiar ar putea migra treptat din bilanțurile marilor companii tech către structuri de finanțare mai complexe. În acest context, întrebarea centrală pentru piață nu este dacă boom-ul AI continuă, ci cât de multă finanțare prin datorie va fi necesară pentru „următoarea generație” de infrastructură și cât va costa aceasta dacă dobânzile rămân ridicate. [...]
