Știri
Știri din categoria Analize financiare
Prețul aurului a depășit în această săptămână pragul de 5.100 dolari pe uncie, atingând un nou maxim istoric, în contextul escaladării tensiunilor comerciale și al îngrijorărilor privind o posibilă închidere parțială a guvernului american, informează CNBC. Marți, metalul prețios a încheiat cea de-a șaptea sesiune consecutivă de creștere, urcând până la 5.151 dolari, după ce luni înregistrase un record intrazilnic de 5.110,50 dolari.
Această apreciere spectaculoasă este alimentată de mai mulți factori simultani: anunțurile președintelui Donald Trump privind impunerea de tarife de 25% pe automobilele, lemnul și produsele farmaceutice din Coreea de Sud, amenințările cu taxe de 100% asupra Canadei dacă Ottawa încheie un acord comercial cu China, și deprecierea semnificativă a dolarului american. Acesta din urmă a atins cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, speculațiile indicând posibile intervenții valutare coordonate SUA-Japonia.
Aurul a crescut cu aproximativ 18% de la începutul anului, după un avans de 64% în 2025, cel mai bun an din 1979 încoace. Investitorii pariază pe așa-numita „debasement trade” – o strategie de protecție împotriva pierderii valorii monedelor și a obligațiunilor suverane. Riscul ca guvernul SUA să intre în shutdown este ridicat, piețele de predicție indicând o probabilitate de 81% pentru o închidere parțială până la 31 ianuarie, din cauza blocării bugetului Departamentului pentru Securitate Internă în Senatul american.
În același timp, Rezerva Federală începe marți o reuniune de două zile, în care este de așteptat să mențină dobânzile neschimbate. Totuși, investitorii urmăresc cu atenție declarațiile președintelui Jerome Powell, orice semnal dovish fiind în favoarea aurului.
Optimismul a determinat mai multe instituții financiare să își revizuiască în sus țintele pentru aur:
Cererea din partea băncilor centrale este un alt factor esențial – conform Goldman Sachs, băncile centrale din piețele emergente cumpără în medie 60 de tone de aur pe lună, de peste trei ori mai mult decât înainte de 2022.
Argintul a depășit ritmul de apreciere al aurului, urcând cu peste 50% în 2026. Luni, a atins un vârf de 117,69 dolari pe uncie, înainte de a corecta ușor către 110 dolari. Cererea vine atât din zona de protecție financiară, cât și din cererea industrială ridicată, care duce la o piață fizică tensionată.
Fawad Razaqzada, analist la City Index, subliniază că „traderii preferă să cumpere pe corecții, nu să vândă pe creșteri”, semnalând o tendință de susținere a prețurilor pe termen scurt.
În sesiunea din 27 ianuarie 2026, gramul de aur a fost cotat la 700,86 lei, în ușoară scădere față de ziua anterioară. Totuși, nivelul rămâne extrem de ridicat – cu aproape 100% mai mare decât în urmă cu doi ani. Dolarul american a continuat să se deprecieze, atingând 4,2871 lei, iar euro a fost cotat la 5,0959 lei.
Pe fondul crizei de încredere în dolar și al riscurilor politice din SUA, aurul își consolidează poziția de principal activ de refugiu, iar investitorii se reorientează masiv către active fizice și valute considerate mai stabile, precum francul elvețian sau euro.
Recomandate
Decizia Curții Supreme din SUA obligă la rambursări de taxe vamale, dar câștigul companiilor germane depinde de cine a plătit efectiv. Potrivit Focus , SUA trebuie să returneze miliarde de dolari după ce instanța a declarat nelegale o parte dintre tarifele impuse de președintele Donald Trump, iar efectul pentru grupuri precum DHL, Siemens Healthineers și Daimler Truck variază de la un plus temporar de numerar până la revizuiri în sus ale prognozelor. Miza financiară: rambursări mari, impact inegal în profit În total, ar urma să fie returnate 166 miliarde de dolari (aprox. 763 miliarde lei) din încasări vamale afectate. Publicația notează că autoritatea vamală americană (CBP) a acceptat deja spre procesare cereri de rambursare de 129 miliarde de dolari (aprox. 594 miliarde lei), în special pentru tarife impuse în baza International Emergency Economic Powers Act. Pentru companiile germane, rambursarea nu înseamnă automat profit mai mare. Elementul decisiv este cine a virat taxa către statul american: producătorul, importatorul, comerciantul sau un intermediar logistic. Dacă firma a plătit „în numele” clientului și a refacturat costul, banii se întorc, dar trebuie mai departe restituiți. Cine câștigă și cine doar „încasează și pasează” banii Cazurile prezentate arată diferențe clare între efectul în numerar și efectul în rezultate: DHL a înregistrat în trimestrul al doilea rambursări de 416 milioane euro , însă o parte importantă trebuie returnată clienților , deoarece compania achitase taxele pentru expedieri în numele acestora și le refacturase. Consecința: impact redus asupra profitului , chiar dacă fluxul de numerar crește temporar. Siemens Healthineers a primit peste 200 milioane euro net în actualul an financiar și a majorat prognoza de câștig cu 15 cenți pe acțiune , semn că aici rambursarea se vede direct în perspectivă de profit. Daimler Truck și-a îmbunătățit, la rândul său, estimările: EBIT-ul ajustat pentru 2026 este acum anticipat între 3,6 și 4,1 miliarde euro , iar mijlocul intervalului urcă cu 400 milioane euro . Compania invocă atât vânzări mai mari așteptate în America de Nord, cât și o povară vamală mai mică ; potrivit informațiilor citate de publicație din Handelsblatt, o parte semnificativă a revizuirii ar veni din relaxarea efectelor tarifare. Riscul rămâne: nu toate tarifele sunt acoperite de hotărâre Rambursările nu închid problema barierelor comerciale. Focus arată că tarifele pe oțel, aluminiu, automobile și anumite piese auto se bazează pe alte temeiuri legale, în special Section 232 din Trade Expansion Act, și nu sunt automat atinse de decizia Curții Supreme. În acest context, pentru Mercedes-Benz , Handelsblatt estimează că tarifele ar putea reduce profitul din 2026 cu aproape 1,5 miliarde euro , chiar dacă ar exista și rambursări pe alte componente. Context: un nou conflict tarifar poate escalada rapid Articolul indică și un semnal de risc operațional pentru companii: volatilitatea deciziilor politice. După eșecul discuțiilor Washington–Ottawa, SUA au introdus din 22 august tarife de 50% pentru bunuri canadiene de circa 20 miliarde dolari (aprox. 92 miliarde lei). Canada a anunțat pe 25 august contramăsuri echivalente, cu aplicare de la 8 septembrie , vizând, potrivit Reuters, inclusiv oțel, aluminiu, utilaje și bunuri de consum. Concluzia pentru companii este că, dincolo de rambursările punctuale, planificarea financiară rămâne expusă la schimbări bruște de politică comercială, iar efectul în profit depinde mai puțin de suma „recuperată” și mai mult de cine a suportat costul inițial al tarifelor . [...]
Menținerea ratingului de investiții ține costurile de finanțare sub control, dar România intră rapid într-un nou test, cu S&P în septembrie , iar miza rămâne reducerea deficitului și stabilitatea politică, potrivit HotNews . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că este „o chestiune vitală” ca România să își propună creșterea ratingului de țară, iar „prima treaptă de evoluție” ar fi trecerea de la perspectivă negativă la una stabilă, în evaluările agențiilor. Moody’s a anunțat vineri seară că menține ratingul României la „Baa3” – ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor – cu perspectivă negativă, la o săptămână după o decizie similară a Fitch. Într-o intervenție la Digi24 , Nazare a afirmat că astfel România „rămâne pe harta marilor investiții” și își păstrează calificativul de investiții, pe care îl consideră esențial pentru perioada următoare. De ce contează: ratingul influențează direct dobânzile din economie Nazare a avertizat că pierderea calificativului de investiții ar avea „foarte multe efecte negative”, care nu se corectează rapid. Oficialul a indicat un orizont de „între 3 și 5 ani” pentru a reveni, în mod normal, după ce o țară își pierde calificativul de investiții de la două agenții de rating. În același timp, ministrul a spus că riscurile rămân ridicate și că analiștii agențiilor se uită la capacitatea României de a continua consolidarea fiscală astfel încât să ajungă la un deficit de 3%. Următorul prag: evaluarea S&P, cu echipe tehnice în România la mijlocul lui septembrie Următoarea evaluare importantă este cea a S&P. Nazare a precizat că, în circa 5–6 săptămâni, echipele tehnice ale agenției vor veni în România, la mijlocul lunii septembrie, iar raportul ar urma să fie publicat la începutul lunii octombrie. În acest context, semnalele transmise de Fitch și Moody’s sunt, potrivit ministrului, monitorizate atent și de S&P. Vulnerabilitatea indicată de ministru: instabilitatea politică și legătura cu ajustarea bugetară Nazare a numit criza politică de la București drept principala vulnerabilitate din acest moment, explicând că instabilitatea este corelată cu capacitatea unui viitor guvern și a unei majorități de a duce la bun sfârșit programul de consolidare fiscală. Ținta declarată: de la perspectivă negativă la stabilă, apoi creșterea ratingului Ministrul a legat explicit îmbunătățirea ratingului de reducerea dezechilibrelor bugetare și de efectul asupra costului banilor în economie. „Cu cât vom crește ratingul, vor scădea dobânzile și întreaga economie va începe să funcționeze mai bine, pentru că vor avea acces la bani mai ieftin, cu toții, toți antreprenorii”, a declarat Alexandru Nazare. [...]
Fitch a evitat la limită „junk” pentru România după o contestație a statului , ceea ce mută presiunea pe următoarea evaluare, cea a Moody’s , programată pe 7 august, într-un context de instabilitate politică ce poate amplifica riscurile de finanțare, potrivit Adevărul . În finalul comunicatului Fitch, agenția arată că „emitentul a formulat o contestație și a furnizat informații suplimentare către Fitch, ceea ce a condus la o decizie de rating diferită de concluzia inițială a comitetului de rating”. Autorul notează că nu sunt cunoscute argumentele exacte prezentate de partea română, dar sugerează că miza a fost explicarea consecințelor economice și bugetare ale unei încadrări la „junk” (categorie nerecomandată investițiilor, cu risc mai ridicat). De ce contează decizia Moody’s: riscul de finanțare și costul banilor Textul plasează în prim-plan scenariul în care Moody’s și S&P ar coborî România în „junk”, situație descrisă drept una în care statul ar deveni „nefinanțabil”, cu efecte directe asupra capacității de a acoperi cheltuieli recurente precum pensiile și salariile din sectorul public. În cazul unei retrogradări la „junk”, sunt enumerate câteva consecințe economice imediate: Creșterea costurilor de împrumut , prin dobânzi mai mari cerute de investitori pentru obligațiunile României. La un necesar anual de finanțare de „peste 40 de miliarde de euro”, o creștere cu „0,5–1 punct procentual” ar însemna „sute de milioane de euro anual” în plus (aprox. 200–500 milioane euro, adică aproximativ 1–2,5 miliarde lei, în funcție de curs; sursa nu oferă un calcul exact). Ieșirea unor investitori instituționali , deoarece unele fonduri de pensii, asigurători și fonduri mutuale nu au voie, prin mandat, să dețină active încadrate la „junk”, ceea ce ar putea forța vânzări și ar pune presiune pe piață. Presiune de depreciere pe leu , pe fondul cererii mai reduse pentru active românești; BNR ar putea interveni, dar „cu costuri semnificative”. Dobânzi mai mari în economie , prin transmiterea costului mai ridicat al finanțării statului către creditele pentru companii și populație. Presiune asupra investițiilor , inclusiv amânarea unor investiții străine până la stabilizarea situației fiscale și financiare. Contextul invocat: instabilitate politică și guvernare interimară Autorul indică drept „piatră de moară” pentru România instabilitatea politică , pornită de la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR și de la blocajele ulterioare privind formula de guvernare. În această cheie, agențiile de rating sunt descrise ca evaluând indicatori economici și bugetari (creștere economică, deficite, datorie externă), în timp ce instabilitatea politică rămâne un factor negativ care poate influența percepția de risc, fără ca agențiile să poată „da soluții” conflictelor politice. Pe termen scurt, următorul reper rămâne decizia Moody’s din 7 august , pe care autorul nu se așteaptă să fie influențată de o nouă contestație similară celei care a schimbat concluzia inițială a Fitch. [...]
UniCredit vede un leu mai slab și dobânzi neschimbate până în 2027 , un mix care poate menține costurile de finanțare ridicate pentru companii și poate prelungi presiunea pe prețurile bunurilor importate, potrivit unei analize citate de Economica . În scenariul băncii, cursul euro/leu ar urma să se stabilizeze în intervalul 5,20–5,30 în a doua jumătate din 2026, iar rata-cheie ar rămâne la 6,50% până în trimestrul IV 2027. Curs: 5,20–5,30 în S2 2026, apoi creștere graduală UniCredit anticipează că euro/leu va rămâne „probabil” în intervalul 5,20–5,30 în semestrul al doilea din 2026, urmat de o creștere graduală de 10 bani pe an în anii următori. În context, banca notează că perechea a fost sub presiune de apreciere a euro pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, însă nivelul de 5,10 a funcționat ca o „rezistență” importantă; pe 3 martie, cursul ar fi urcat brusc până la 5,15. Analiștii condiționează scenariul de bază de absența unei escaladări semnificative în Orientul Mijlociu, care ar putea deteriora sentimentul investitorilor. Totuși, banca avertizează că trecerea în intervalul 5,20–5,30 ar putea veni mai devreme dacă apare o presiune puternică de depreciere pe leu. „Ne așteptăm în continuare la o creștere a perechii în intervalul de tranzacționare 5,20-5,30 în a doua jumătate a anului 2026. Această tranziție ar putea avea loc chiar mai devreme (...), în cazul unei presiuni puternice de depreciere asupra leului românesc.” Dobânda-cheie: 6,50% până în T4 2027 Pe partea de politică monetară, UniCredit estimează că banca centrală va menține „cel mai probabil” rata dobânzii de politică monetară la 6,50% până în trimestrul IV 2027. În paralel, banca vede o preferință pentru condiții monetare mai laxe pentru stimularea activității economice, cu posibilitatea de a folosi și alte instrumente dacă va fi nevoie de ajustări. Context macro: creștere revizuită în jos în 2026, revenire în 2027 Banca și-a revizuit prognoza de creștere economică pentru 2026 la 0,2% (de la 1,0%), invocând un început de an mai slab, efectele ajustării fiscale asupra consumului și sentimentului consumatorilor, precum și o cerere externă „destul de mică”. Pentru 2027, UniCredit a păstrat estimarea de 2,3%, mizând pe un context extern mai bun și pe efectele investițiilor realizate în acest an cu fonduri europene. Pe inflație, banca se așteaptă la un nou salt în trimestrul II 2026, pe fondul unui șoc global al prețurilor la energie, urmat de o scădere accentuată a inflației anuale din iulie 2026 și revenirea în intervalul țintit în 2027. Riscul fiscal și ratingul suveran UniCredit apreciază că ajustarea fiscală este „pe drumul cel bun” pentru atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB în acest an, dar nu exclude riscul unui derapaj în 2027, în funcție de prioritățile viitorului guvern. În același timp, banca spune că nu vede riscuri de retrogradare a ratingului suveran „în această vară”, agențiile urmând cel mai probabil să își reitereze mesajele anterioare, dacă ajustarea fiscală rămâne pe traiectoria dorită și România își păstrează accesul la finanțare. [...]
Europa de Vest concentrează crearea de noi milionari, iar Europa de Est accelerează ca ritm , arată datele citate de HotNews dintr-un raport UBS: în 2025, Franța a adăugat în medie 95 de noi milionari în dolari pe zi, adică aproximativ unul la fiecare 15 minute, în timp ce țări est-europene conduc la capitolul creștere procentuală. La nivel global, aproape un milion de persoane au devenit milionari în dolari în 2025, echivalentul a peste 2.680 pe zi, 112 pe oră sau aproape doi pe minut, potrivit datelor din Global Wealth Report publicat de banca elvețiană UBS și preluate de Euronews.com . Unde se „fabrică” cei mai mulți milionari: avantajul economiilor mari În termeni absoluți, Statele Unite au avut cea mai mare creștere din lume: 441.078 de noi milionari, adică aproape jumătate din totalul global, ceea ce înseamnă o medie de 1.208 pe zi (47 pe oră). În prezent, peste 40% dintre milionarii în dolari trăiesc în SUA – peste 23,6 milioane de persoane dintr-un total global de aproximativ 57,5 milioane. În Europa, contribuția principală vine din economiile mari, unde baza de persoane cu averi ridicate este deja consistentă: Marea Britanie: peste 43.000 de noi milionari în dolari; în medie 118 pe zi; Franța: 32.000 de noi milionari; în medie 95 pe zi (aprox. unul la 15 minute); Spania: 32.000 de noi milionari. Raportul mai arată că Italia și Germania sunt, de asemenea, în top 10 mondial, fiecare cu peste 24.000 de noi milionari. Tradus în ritm zilnic, Italia a adăugat 67 de persoane pe zi, iar Germania 66 pe zi. În ansamblu, Europa de Vest găzduiește puțin sub 15 milioane de milionari în dolari, adică aproximativ 25% din totalul global. De ce Estul crește mai repede: efectul de „prag” și dinamica locală Dacă numărul total de noi milionari e dominat de economiile mari, ritmul de creștere procentuală este mai ridicat în Europa de Est. Primele cinci locuri din topul global al creșterii (dintr-un clasament de 30 de țări) sunt ocupate de state europene, inclusiv membri UE, țări candidate, membri EFTA și Regatul Unit. Conform datelor citate: Lituania: +8% (921 de noi milionari); Turcia: +6,4% (5.650); Letonia: +5,7% (1.131); Ungaria: +5,3% (1.349); Irlanda: +5,2% (9.491). Polonia a avut o rată de creștere de 4%, iar Grecia de 3,5%. Raportul notează că, „într-o anumită măsură”, creșterea numărului de milionari depinde de cât de aproape de pragul de 1 milion de dolari se aflau noii milionari în anul precedent, ceea ce poate amplifica variațiile de la un an la altul. Ce măsoară raportul și ce nu spune despre economie În metodologia UBS, „averea netă” (bogăția) este definită ca valoarea activelor financiare și imobiliare (în principal locuințe) deținute de persoane fizice, minus datoriile acestora. Raportul avertizează că numărul de milionari dintr-o țară nu reflectă automat dimensiunea economiei, puterea economică sau averea medie pe locuitor, fiind influențat și de factori precum deținerea de locuințe, economiile private pentru pensie și stimulentele fiscale pentru economisire și investiții. România nu apare în topul restrâns al primelor 30 de țări din raport, însă analiza menționează că numărul milionarilor în dolari a crescut „peste tot în lume, mai mult ca niciodată”, iar în eșantionul UBS (56 de piețe) nicio țară nu a încheiat 2025 cu mai puțini milionari decât la începutul anului. [...]
UniCredit reduce din nou prognoza de creștere a României, iar economia ar urma să fie cea mai slabă din regiune , pe fondul consolidării fiscale, potrivit HotNews . Estimarea revizuită vine într-un moment în care ajustarea bugetară ( consolidarea fiscală ) apasă asupra ritmului de creștere, iar banca italiană UniCredit Bank indică faptul că România ar urma să aibă „de departe” cea mai redusă dinamică economică din regiune în acest an. În același timp, UniCredit anticipează că leul se va deprecia anul viitor, ceea ce poate însemna presiuni suplimentare pentru companiile și populația cu cheltuieli sau datorii în valută, dar și costuri mai mari pentru importuri. Informațiile sunt preluate de HotNews dintr-un material publicat de Profit.ro, disponibil aici . [...]
