Știri
Știri din categoria Analize financiare
Prețul aurului a depășit în această săptămână pragul de 5.100 dolari pe uncie, atingând un nou maxim istoric, în contextul escaladării tensiunilor comerciale și al îngrijorărilor privind o posibilă închidere parțială a guvernului american, informează CNBC. Marți, metalul prețios a încheiat cea de-a șaptea sesiune consecutivă de creștere, urcând până la 5.151 dolari, după ce luni înregistrase un record intrazilnic de 5.110,50 dolari.
Această apreciere spectaculoasă este alimentată de mai mulți factori simultani: anunțurile președintelui Donald Trump privind impunerea de tarife de 25% pe automobilele, lemnul și produsele farmaceutice din Coreea de Sud, amenințările cu taxe de 100% asupra Canadei dacă Ottawa încheie un acord comercial cu China, și deprecierea semnificativă a dolarului american. Acesta din urmă a atins cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, speculațiile indicând posibile intervenții valutare coordonate SUA-Japonia.
Aurul a crescut cu aproximativ 18% de la începutul anului, după un avans de 64% în 2025, cel mai bun an din 1979 încoace. Investitorii pariază pe așa-numita „debasement trade” – o strategie de protecție împotriva pierderii valorii monedelor și a obligațiunilor suverane. Riscul ca guvernul SUA să intre în shutdown este ridicat, piețele de predicție indicând o probabilitate de 81% pentru o închidere parțială până la 31 ianuarie, din cauza blocării bugetului Departamentului pentru Securitate Internă în Senatul american.
În același timp, Rezerva Federală începe marți o reuniune de două zile, în care este de așteptat să mențină dobânzile neschimbate. Totuși, investitorii urmăresc cu atenție declarațiile președintelui Jerome Powell, orice semnal dovish fiind în favoarea aurului.
Optimismul a determinat mai multe instituții financiare să își revizuiască în sus țintele pentru aur:
Cererea din partea băncilor centrale este un alt factor esențial – conform Goldman Sachs, băncile centrale din piețele emergente cumpără în medie 60 de tone de aur pe lună, de peste trei ori mai mult decât înainte de 2022.
Argintul a depășit ritmul de apreciere al aurului, urcând cu peste 50% în 2026. Luni, a atins un vârf de 117,69 dolari pe uncie, înainte de a corecta ușor către 110 dolari. Cererea vine atât din zona de protecție financiară, cât și din cererea industrială ridicată, care duce la o piață fizică tensionată.
Fawad Razaqzada, analist la City Index, subliniază că „traderii preferă să cumpere pe corecții, nu să vândă pe creșteri”, semnalând o tendință de susținere a prețurilor pe termen scurt.
În sesiunea din 27 ianuarie 2026, gramul de aur a fost cotat la 700,86 lei, în ușoară scădere față de ziua anterioară. Totuși, nivelul rămâne extrem de ridicat – cu aproape 100% mai mare decât în urmă cu doi ani. Dolarul american a continuat să se deprecieze, atingând 4,2871 lei, iar euro a fost cotat la 5,0959 lei.
Pe fondul crizei de încredere în dolar și al riscurilor politice din SUA, aurul își consolidează poziția de principal activ de refugiu, iar investitorii se reorientează masiv către active fizice și valute considerate mai stabile, precum francul elvețian sau euro.
Recomandate
UniCredit vede un leu mai slab și dobânzi neschimbate până în 2027 , un mix care poate menține costurile de finanțare ridicate pentru companii și poate prelungi presiunea pe prețurile bunurilor importate, potrivit unei analize citate de Economica . În scenariul băncii, cursul euro/leu ar urma să se stabilizeze în intervalul 5,20–5,30 în a doua jumătate din 2026, iar rata-cheie ar rămâne la 6,50% până în trimestrul IV 2027. Curs: 5,20–5,30 în S2 2026, apoi creștere graduală UniCredit anticipează că euro/leu va rămâne „probabil” în intervalul 5,20–5,30 în semestrul al doilea din 2026, urmat de o creștere graduală de 10 bani pe an în anii următori. În context, banca notează că perechea a fost sub presiune de apreciere a euro pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, însă nivelul de 5,10 a funcționat ca o „rezistență” importantă; pe 3 martie, cursul ar fi urcat brusc până la 5,15. Analiștii condiționează scenariul de bază de absența unei escaladări semnificative în Orientul Mijlociu, care ar putea deteriora sentimentul investitorilor. Totuși, banca avertizează că trecerea în intervalul 5,20–5,30 ar putea veni mai devreme dacă apare o presiune puternică de depreciere pe leu. „Ne așteptăm în continuare la o creștere a perechii în intervalul de tranzacționare 5,20-5,30 în a doua jumătate a anului 2026. Această tranziție ar putea avea loc chiar mai devreme (...), în cazul unei presiuni puternice de depreciere asupra leului românesc.” Dobânda-cheie: 6,50% până în T4 2027 Pe partea de politică monetară, UniCredit estimează că banca centrală va menține „cel mai probabil” rata dobânzii de politică monetară la 6,50% până în trimestrul IV 2027. În paralel, banca vede o preferință pentru condiții monetare mai laxe pentru stimularea activității economice, cu posibilitatea de a folosi și alte instrumente dacă va fi nevoie de ajustări. Context macro: creștere revizuită în jos în 2026, revenire în 2027 Banca și-a revizuit prognoza de creștere economică pentru 2026 la 0,2% (de la 1,0%), invocând un început de an mai slab, efectele ajustării fiscale asupra consumului și sentimentului consumatorilor, precum și o cerere externă „destul de mică”. Pentru 2027, UniCredit a păstrat estimarea de 2,3%, mizând pe un context extern mai bun și pe efectele investițiilor realizate în acest an cu fonduri europene. Pe inflație, banca se așteaptă la un nou salt în trimestrul II 2026, pe fondul unui șoc global al prețurilor la energie, urmat de o scădere accentuată a inflației anuale din iulie 2026 și revenirea în intervalul țintit în 2027. Riscul fiscal și ratingul suveran UniCredit apreciază că ajustarea fiscală este „pe drumul cel bun” pentru atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB în acest an, dar nu exclude riscul unui derapaj în 2027, în funcție de prioritățile viitorului guvern. În același timp, banca spune că nu vede riscuri de retrogradare a ratingului suveran „în această vară”, agențiile urmând cel mai probabil să își reitereze mesajele anterioare, dacă ajustarea fiscală rămâne pe traiectoria dorită și România își păstrează accesul la finanțare. [...]
Europa de Vest concentrează crearea de noi milionari, iar Europa de Est accelerează ca ritm , arată datele citate de HotNews dintr-un raport UBS: în 2025, Franța a adăugat în medie 95 de noi milionari în dolari pe zi, adică aproximativ unul la fiecare 15 minute, în timp ce țări est-europene conduc la capitolul creștere procentuală. La nivel global, aproape un milion de persoane au devenit milionari în dolari în 2025, echivalentul a peste 2.680 pe zi, 112 pe oră sau aproape doi pe minut, potrivit datelor din Global Wealth Report publicat de banca elvețiană UBS și preluate de Euronews.com . Unde se „fabrică” cei mai mulți milionari: avantajul economiilor mari În termeni absoluți, Statele Unite au avut cea mai mare creștere din lume: 441.078 de noi milionari, adică aproape jumătate din totalul global, ceea ce înseamnă o medie de 1.208 pe zi (47 pe oră). În prezent, peste 40% dintre milionarii în dolari trăiesc în SUA – peste 23,6 milioane de persoane dintr-un total global de aproximativ 57,5 milioane. În Europa, contribuția principală vine din economiile mari, unde baza de persoane cu averi ridicate este deja consistentă: Marea Britanie: peste 43.000 de noi milionari în dolari; în medie 118 pe zi; Franța: 32.000 de noi milionari; în medie 95 pe zi (aprox. unul la 15 minute); Spania: 32.000 de noi milionari. Raportul mai arată că Italia și Germania sunt, de asemenea, în top 10 mondial, fiecare cu peste 24.000 de noi milionari. Tradus în ritm zilnic, Italia a adăugat 67 de persoane pe zi, iar Germania 66 pe zi. În ansamblu, Europa de Vest găzduiește puțin sub 15 milioane de milionari în dolari, adică aproximativ 25% din totalul global. De ce Estul crește mai repede: efectul de „prag” și dinamica locală Dacă numărul total de noi milionari e dominat de economiile mari, ritmul de creștere procentuală este mai ridicat în Europa de Est. Primele cinci locuri din topul global al creșterii (dintr-un clasament de 30 de țări) sunt ocupate de state europene, inclusiv membri UE, țări candidate, membri EFTA și Regatul Unit. Conform datelor citate: Lituania: +8% (921 de noi milionari); Turcia: +6,4% (5.650); Letonia: +5,7% (1.131); Ungaria: +5,3% (1.349); Irlanda: +5,2% (9.491). Polonia a avut o rată de creștere de 4%, iar Grecia de 3,5%. Raportul notează că, „într-o anumită măsură”, creșterea numărului de milionari depinde de cât de aproape de pragul de 1 milion de dolari se aflau noii milionari în anul precedent, ceea ce poate amplifica variațiile de la un an la altul. Ce măsoară raportul și ce nu spune despre economie În metodologia UBS, „averea netă” (bogăția) este definită ca valoarea activelor financiare și imobiliare (în principal locuințe) deținute de persoane fizice, minus datoriile acestora. Raportul avertizează că numărul de milionari dintr-o țară nu reflectă automat dimensiunea economiei, puterea economică sau averea medie pe locuitor, fiind influențat și de factori precum deținerea de locuințe, economiile private pentru pensie și stimulentele fiscale pentru economisire și investiții. România nu apare în topul restrâns al primelor 30 de țări din raport, însă analiza menționează că numărul milionarilor în dolari a crescut „peste tot în lume, mai mult ca niciodată”, iar în eșantionul UBS (56 de piețe) nicio țară nu a încheiat 2025 cu mai puțini milionari decât la începutul anului. [...]
UniCredit reduce din nou prognoza de creștere a României, iar economia ar urma să fie cea mai slabă din regiune , pe fondul consolidării fiscale, potrivit HotNews . Estimarea revizuită vine într-un moment în care ajustarea bugetară ( consolidarea fiscală ) apasă asupra ritmului de creștere, iar banca italiană UniCredit Bank indică faptul că România ar urma să aibă „de departe” cea mai redusă dinamică economică din regiune în acest an. În același timp, UniCredit anticipează că leul se va deprecia anul viitor, ceea ce poate însemna presiuni suplimentare pentru companiile și populația cu cheltuieli sau datorii în valută, dar și costuri mai mari pentru importuri. Informațiile sunt preluate de HotNews dintr-un material publicat de Profit.ro, disponibil aici . [...]
Poluarea cu păcură de pe litoralul bulgăresc riscă să lovească direct sezonul turistic , prin costuri de curățare și posibile restricții pe plaje, în condițiile în care autoritățile spun că nu există o sursă activă în larg, iar organizațiile de mediu cer o investigație extinsă, potrivit Economica . Semnalările privind reziduuri negre și lipicioase pe plaje au apărut în jurul datei de 18 iunie, iar o voluntară, Iva Ianceva, a spus că poluarea a fost extinsă pe plajele Silistar și Veleka, în apropierea localității Sinemoreț, și că reapare chiar și după operațiuni de curățare. „Acum două zile făceam curățenie aici, iar noaptea trecută marea a adus din nou păcură la mal”, a declarat ea. Ministerul Mediului și Apelor din Bulgaria a confirmat că a primit zeci de sesizări, iar inspecțiile au identificat bucăți de păcură și alte reziduuri petroliere pe mai multe plaje. Autoritățile locale și concesionarii plajelor au fost instruiți să curețe zonele afectate, ceea ce mută presiunea operațională și financiară către administrarea locală și operatorii de plajă, chiar în plin sezon. Dispută asupra cauzei: „depuneri vechi” versus deversări ilegale Administrația Maritimă susține că nu există, în prezent, o sursă activă de poluare în larg și că materialul ar proveni din „depuneri vechi de produse petroliere și deșeuri”, ridicate de pe fundul mării de valurile puternice și vânt, apoi aduse la țărm. În această logică, autoritățile afirmă că, dacă poluarea nu este recentă, este „obiectiv imposibil” să fie identificat responsabilul. Organizațiile de mediu contestă însă explicația. Hristo Panchev, reprezentant al Greenpeace Bulgaria , a spus presei bulgare că rămân întrebări esențiale fără răspuns. „Dacă poluarea este veche, când s-a produs și de ce nu a fost identificată la timp?”, a întrebat el. Ce verificări cer experții și de ce contează economic Panchev indică drept posibile surse nave care ar deversa ilegal deșeuri în mare, dar și petroliere din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei. Potrivit aceleiași relatări, experții Greenpeace analizează imagini din satelit cu pete întunecate suspecte în Marea Neagră, inclusiv în apropierea petrolierului sancționat Kairos , aflat încă în largul coastelor Bulgariei după ce ar fi fost abandonat la sfârșitul anului 2025. Totuși, el atrage atenția că imaginile din satelit nu sunt suficiente și cere: analize chimice ale reziduurilor; verificarea navelor care operează în zonă. „Dacă aceste proceduri sunt desfășurate rapid și corespunzător, există șanse ca vinovatul să fie identificat și tras la răspundere”, a spus el. Miza imediată pentru litoralul bulgăresc este dublă: pe termen scurt, costurile și logistica de curățare revin concesionarilor și autorităților locale; pe termen mediu, lipsa unui responsabil identificat poate lăsa fără compensații operatorii afectați și poate prelungi incertitudinea într-o perioadă critică pentru încasările din turism. [...]
Plecarea lui Tobias Adrian din conducerea FMI deschide o tranziție într-o zonă-cheie pentru evaluarea riscurilor financiare globale , într-un moment în care instituția își bazează o parte importantă din mesajele către guverne și piețe pe rapoartele de stabilitate financiară . Informația este relatată de Economica , care notează că Adrian va părăsi funcția pe 31 august. Tobias Adrian conduce Departamentul Piețe Monetare al FMI și a coordonat elaborarea rapoartelor de stabilitate financiară ale instituției, axate pe evaluarea riscurilor macrofinanciare (adică riscuri care pot afecta simultan economia reală și sistemul financiar). Potrivit aceleiași surse, el are dublă cetățenie (Germania–SUA) și a ocupat anterior mai multe poziții în cadrul Rezervei Federale din New York. De ce contează pentru piețe și decidenți Rolul departamentului condus de Adrian este relevant deoarece rapoartele și analizele FMI sunt folosite ca reper de guverne, bănci centrale și investitori pentru a înțelege vulnerabilități sistemice și pentru a calibra politici economice. Plecarea sa implică, cel puțin pe termen scurt, o schimbare de leadership într-o zonă care produce analize cu impact asupra percepției de risc. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a evidențiat contribuția lui Adrian la activitatea instituției: „Comunitatea FMI a beneficiat semnificativ de pe urma poziţiei de conducere a lui Tobias şi a capacităţii sale de a explica clar analize complexe, de a da sfaturi politice aplicabile”. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în material nu reiese cine îl va înlocui pe Tobias Adrian și nici motivul plecării. Data menționată pentru încetarea mandatului este 31 august. Sursa foto indicată în articol este Flickr . [...]
Creșterea burselor a împins averile globale la un nou record , iar efectul se vede direct în numărul tot mai mare de milionari și în concentrarea tot mai puternică a bogăției, potrivit datelor prezentate de Digi24 , care citează un studiu Capgemini preluat de AFP. Capgemini definește persoanele bogate drept cele care dețin peste 1 milion de dolari ce pot fi investiți, fără a include reședința principală. În 2025, numărul acestora a urcat cu 7,9%, până la 25,3 milioane, cu aproape 2 milioane mai mult decât în 2024. În paralel, averea totală a crescut cu 8,7%, până la 98,3 trilioane de dolari, cel mai ridicat nivel și cea mai mare creștere anuală din 2018. Un element-cheie pentru cititorii de business este sursa acestei expansiuni: piețele de capital. Capgemini indică drept motor principal câștigurile legate de inteligența artificială, care au alimentat crearea de avere în cinci dintre cele șase regiuni geografice majore analizate. În același timp, scăderea inflației a contribuit la îmbunătățirea contextului financiar. „Pieţele de capital, sub impulsul câştigurilor legate de inteligenţa artificială, au fost principalul motor al creării de avere în cinci dintre cele şase regiuni geografice majore examinate.” Concentrarea bogăției rămâne ridicată Deși numărul milionarilor crește, studiul arată că distribuția averii rămâne puternic dezechilibrată: 1% dintre persoanele bogate dețin 34,8% din averea totală a acestui grup. Cu alte cuvinte, creșterea piețelor nu se traduce automat într-o „democratizare” a bogăției, ci consolidează, în bună măsură, vârful. Unde se formează cei mai mulți milionari noi Din perspectiva „pepinierelelor” de milionari, Asia-Pacific a avut cea mai rapidă creștere a numărului de milionari, cu 9,4%, pe fondul avansului din sectorul semiconductorilor, cu Japonia și China în frunte. America de Nord a consemnat o creștere de 9,1%, susținută de SUA, care au adăugat cei mai mulți milionari noi în termeni absoluți: +736.000 (9,2%), până la 8,7 milioane. În Europa, după un declin în 2024, numărul milionarilor a crescut cu 6,5%, cu Luxemburg (+13,5%) și Germania (+11,1%) în frunte, înaintea Franței (+2,7%). Africa a crescut cu 4,1%, America Latină cu 0,3%, iar Orientul Mijlociu a fost singura regiune pe minus (-1,4%), afectată în special de scăderea prețului petrolului. Segmentul ultra-bogat accelerează Categoria ultra-bogaților (active de cel puțin 30 de milioane de dolari) a crescut cu 9,4%, până la aproximativ 250.000 de persoane, iar averea lor a urcat cu 9,7%. Studiul a fost realizat în ianuarie, pe un eșantion de 6.510 persoane bogate din America, Europa, Asia-Pacific și Orientul Mijlociu. Pentru companii și investitori, mesajul central este că ciclul de creștere al averilor rămâne strâns legat de evoluția burselor și de temele dominante din piață (în special inteligența artificială), în timp ce geografia noilor averi se mută tot mai mult spre Asia-Pacific și SUA. [...]
