Știri
Știri din categoria Agricultură
Clubul Fermierilor Români cere derogări de la regulile tahografelor în campania de recoltare, pentru ca transportul cerealelor între câmp și depozite să nu fie tratat ca transport comercial obișnuit, potrivit Agronet.
Solicitarea vizează flexibilizarea regulilor privind utilizarea tahografelor și respectarea timpilor de conducere și odihnă, pe motiv că activitatea are caracter sezonier și este concentrată într-o perioadă scurtă, dependentă de vreme. Informația a fost relatată inițial de Agrointeligența, iar Agronet o preia.
Propunerea a fost prezentată de președintele Clubului Fermierilor Români, Alexander Degianski, la o întâlnire organizată miercuri, 8 iulie, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, unde a discutat cu ministrul Tanczos Barna despre dificultățile din plină campanie de recoltare.
Degianski susține că regulile actuale nu reflectă specificul transportului cerealelor din câmp către spațiile de depozitare. În perioada recoltatului, un camion ar parcurge, de regulă, distanțe scurte, iar timpul efectiv de condus ar fi redus, de aproximativ trei-patru ore și 150–200 km pe zi.
În acest context, fermierii consideră justificată introducerea unor derogări similare celor existente deja pentru alte activități agricole desfășurate în campanie, pentru a menține fluxul dintre câmp și depozite și a evita blocaje operaționale.
Reprezentanții sectorului agricol spun că nu urmăresc eliminarea normelor de siguranță rutieră, ci adaptarea lor la specificul muncii agricole. Rămâne de văzut dacă Ministerul Agriculturii va susține inițiativa și dacă aceasta poate fi transpusă într-o derogare aplicabilă în perioada recoltatului.
Recomandate
Stocarea controlată a debitelor mari de pe Timiș ar putea reduce costul secetei în agricultură , dacă viitoarele lucrări de retenție pentru viituri sunt proiectate și ca rezerve pentru irigații, arată o analiză din Agronet , pornind de la propunerea fermierului Alexander Degianski , membru al Consiliului Regiunea Banat din cadrul Clubului Fermierilor Români. Ideea pleacă dintr-o realitate recurentă în vestul țării: în același bazin hidrografic, excesul de apă din lunile reci poate fi urmat, la câteva luni distanță, de deficit hidric în plin sezon de vegetație. Degianski propune ca, în perioadele cu debite foarte mari, o parte din apă să fie derivată gravitațional către acumulări și, unde terenul permite, către rețele de canale adaptate pentru stocare, astfel încât rezerva să poată fi folosită vara la irigații. Cât „înseamnă” o zi de debit mare, în termeni de irigații Analiza pune propunerea într-un calcul de ordin de mărime: un debit de 1 m³/s menținut 24 de ore înseamnă 86.400 m³ de apă. În ipoteza în care o parte dintr-un debit mare ar putea fi derivată în siguranță spre acumulări, volumele cresc rapid. Exemplele din material (debit ipotetic derivat timp de 24 de ore) indică următoarele echivalențe pentru udări de 50 mm/ha și 100 mm/ha: 20 m³/s: 1,728 milioane m³, echivalent pentru 3.456 ha (50 mm) sau 1.728 ha (100 mm) 50 m³/s: 4,320 milioane m³, echivalent pentru 8.640 ha (50 mm) sau 4.320 ha (100 mm) 100 m³/s: 8,640 milioane m³, echivalent pentru 17.280 ha (50 mm) sau 8.640 ha (100 mm) 200 m³/s: 17,280 milioane m³, echivalent pentru 34.560 ha (50 mm) sau 17.280 ha (100 mm) Publicația subliniază că aceste valori nu reprezintă necesarul complet al unei culturi pe întreg sezonul și nici volumul care poate fi captat automat din Timiș, dar arată scara potențialului atunci când există episoade de ape mari. Debitele mari sunt documentate, iar retenția există deja în planificare Materialul arată că debitele ridicate pe Timiș nu sunt o ipoteză: documentația oficială privind riscul la inundații în Banat consemnează, pentru viitura excepțională din 1966 , vârfuri de 1.100 m³/s la Lugoj și 1.416 m³/s la Șag. Sunt menționate și episoadele din 1999 și 2000, inclusiv un caz cu precipitații lichide de până la 120 mm în 24 de ore peste un strat consistent de zăpadă. Mai important pentru fezabilitate, analiza notează că ideea de a scoate temporar apă din unda de viitură și de a o conduce spre zone de retenție apare deja în planificarea oficială pentru Timiș: strategia pentru sectorul cu risc semnificativ la inundații identifică cinci zone de stocare propuse în amonte și o acumulare propusă în aval de Lugoj. Într-un scenariu analizat, o acumulare de aproximativ 1 milion m³ la Sacu ar reduce debitul maxim cu circa 30 m³/s (aprox. 7,5% în scenariul modelat). Diferența față de abordarea clasică, susține analiza, este obiectivul: ca o parte din infrastructură să fie gândită cu funcție dublă — protecție la viituri și rezervă pentru perioadele secetoase — acolo unde studiile hidrologice și de mediu permit. Implicația operațională: cost energetic mai mic dacă se poate folosi gravitația Un argument practic este legat de costuri: dacă topografia permite transportul gravitațional, costul energetic al stocării poate scădea semnificativ față de soluțiile bazate exclusiv pe pompare. Agronet amintește exemplul din Buzău, unde apa parcurge aproximativ 50 km pe Canalul Vest prin cădere naturală, iar reabilitarea a redus timpul de aducere a apei de la șapte–nouă zile la aproximativ 12 ore. Ce ar însemna, concret, un proiect-pilot pe Timiș În locul unei investiții „gigantice” din start, analiza conturează un proiect-pilot cu pași măsurabili, între care: identificarea punctelor cu potențial de derivare la ape mari (pe baza debitelor istorice și prognozelor) stabilirea pragurilor de pornire și oprire a captării, astfel încât prelevarea să se facă doar când există surplus cartarea acumulărilor laterale, polderelor, depresiunilor și canalelor care pot primi apă fără a compromite rolul de apărare/desecare analizarea zonelor potrivite pentru reîncărcarea acviferelor (infiltrare controlată), unde geologia permite folosirea gravitației oriunde diferența de nivel o permite măsurarea permanentă a volumelor captate, stocate și livrate conectarea rezervei la infrastructura de irigații și la grupuri de fermieri, cu reguli stabilite înainte de captare Miza de reglementare: reguli predictibile, nu „fără reguli” Degianski indică birocrația drept frână, însă analiza argumentează că soluția nu este eliminarea condițiilor, ci trecerea la un cadru predictibil la nivel de bazin: captarea să fie permisă condiționat, în funcție de praguri de debit, cu oprire automată când cursul de apă scade sub nivelurile stabilite. În acest model, autorizația nu mai este doar „da” sau „nu”, ci definește când începe captarea, ce debit poate fi derivat și când se oprește. Materialul este trunchiat în feed-ul furnizat, astfel că detaliile finale ale propunerii privind cadrul administrativ nu pot fi redate integral pe baza textului disponibil. [...]
APIA pune la plată 49,27 milioane de lei pentru servicii de ameliorare , o tranșă care acoperă lucrări efectuate în iunie și în trimestrul II din 2026 și care poate accelera decontările către organizațiile de crescători ce gestionează registrele genealogice și testările genetice, potrivit Agronet . Suma exactă anunțată este de 49.267.118,96 lei , iar plata se face prin centrele județene APIA, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Sprijinul este acordat în cadrul schemei instituite prin OUG nr. 61/2023 și vizează servicii , nu plăți directe „pe cap de animal” către fiecare fermier. Ce se finanțează și cine poate solicita banii Schema acoperă două tipuri de activități: întocmirea și menținerea registrelor genealogice ; testele pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al efectivelor. Conform cadrului din OUG, ajutorul poate acoperi până la 100% din costurile administrative pentru registrele genealogice și până la 70% din costurile testelor genetice/performanță. Solicitanții sunt asociații sau organizații de crescători recunoscute, acreditate ori autorizate pentru aceste activități. Pentru ferme, efectul este accesul la servicii subvenționate , nu o sumă standard virată automat fiecărui proprietar de animale. Schema se aplică raselor din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, porcine și ecvine . Plafoane maxime pe animal pentru serviciile eligibile (2026) Pentru registre genealogice , valorile maxime comunicate sunt: 60 lei/cap pentru taurine, bubaline și ecvine; 35 lei/cap pentru ovine și caprine; 100 lei/cap pentru porcine. Pentru determinarea calității genetice/randamentului genetic , plafoanele includ: 140 lei/cap pentru testarea performanțelor producției de lapte la taurine și bubaline; 60 lei/cap pentru controlul producției de carne la taurine și bubaline; 35 lei/cap pentru testarea producției de lapte la ovine și caprine; 35 lei/cap pentru producția de carne la ovine și caprine; 30 lei/cap pentru producția de lână la rasele cu lână fină; 36 lei/cap pentru producția de pielicele la ovine și caprine. Aceste valori sunt plafoane maxime pentru servicii eligibile , nu un cuantum general în numerar pentru fiecare crescător. Cum se raportează plata la bugetul anual și ce nu se știe încă Pentru 2026, Guvernul a aprobat, prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2026 , un plafon de 142,3196 milioane de lei credite bugetare pentru schema de ameliorare a raselor, împărțit astfel: 39,0446 milioane lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine; 103,275 milioane lei pentru ovine și caprine. Tranșa de 49,267 milioane de lei reprezintă aproximativ 34,6% din plafonul anual, însă APIA nu a publicat distribuția acestei plăți pe specii, județe sau beneficiari, astfel că nu se poate estima impactul pe fiecare sector. De ce contează pentru crescători Plata anunțată este semnificativ mai mare decât tranșa din mai: Agronet a relatat anterior că APIA achitase 6,082 milioane de lei pentru serviciile de ameliorare realizate în mai 2026, iar diferența este explicată de perioada mai largă acoperită acum (iunie și întreg trimestrul II). În practică, fondurile susțin programele de ameliorare și evidența genetică și sunt separate de Sprijinul Cuplat Zootehnic, Ajutoarele Naționale Tranzitorii și celelalte plăți din Campania APIA 2026. [...]
APIA virează peste 49,26 milioane de lei către crescătorii de animale , bani care acoperă servicii de ameliorare a raselor prestate în iunie și în trimestrul al doilea din 2026, potrivit Economedia . Plățile sunt făcute prin centrele județene ale agenției și sunt finanțate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Sprijinul este acordat sub forma unui ajutor de stat în zootehnie și vizează solicitanții care au accesat schema în baza OUG nr. 61/2023, cu modificările și completările ulterioare. Practic, banii sunt destinați costurilor pentru „ameliorarea raselor” – servicii care țin de îmbunătățirea genetică și performanțelor efectivelor. Plățile vin pe fondul controalelor din Campania 2026 În paralel, APIA derulează verificările pentru subvențiile din Campania 2026, după ce a extras un eșantion de control de 14.802 fermieri, care trebuie verificați pentru respectarea condițiilor de eligibilitate și a cerințelor de acordare a plăților. În sectorul zootehnic, în eșantion au fost incluși 4.433 fermieri, iar în sectorul vegetal au fost selectați 11.025 fermieri, care exploatează aproximativ 1,61 milioane de hectare. Termene și consecințe pentru fermieri Controalele la fața locului pentru cererile de plată din eșantion trebuie finalizate până la 15 octombrie 2026. Pentru unele obligații specifice, verificările pot continua iarna sau în primăvara anului viitor. APIA a avertizat că fermierii care refuză controlul inspectorilor își pierd dreptul la plata solicitată, conform prevederilor legale. [...]
Fermierii au doar cinci zile lucrătoare să ceară ajutorul la cartof, iar cuantumul de 300 euro/ha nu este garantat , pentru că poate fi redus dacă cererile depășesc bugetul schemei, potrivit Agronet . Cererile se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene în intervalul 24–28 august 2026, după publicarea Hotărârii Guvernului nr. 638/2026 în Monitorul Oficial. Schema este un ajutor de minimis (sprijin de stat cu plafon pe trei ani), destinat culturii cartofului de consum, cu o valoare maximă de 300 euro/ha (aprox. 1.500 lei/ha), acordată proporțional cu suprafața eligibilă. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru eligibilitate Pentru a intra în schemă, solicitantul trebuie, între altele, să îndeplinească următoarele cerințe: să cultive cel puțin 0,3 hectare cu cartof de consum; să obțină și să dovedească minimum 12 tone/ha ; să fie înscris în Registrul agricol pentru anul 2026 ; să permită verificarea culturii înainte de recoltare ; să dovedească valorificarea producției minime prin documente justificative; să respecte plafonul general de minimis de 50.000 euro în trei ani pentru întreprindere/întreprindere unică. Schema se adresează persoanelor fizice cu atestat de producător valabil, PFA, întreprinderilor individuale și familiale, societăților agricole și producătorilor agricoli persoane juridice. Depunerea cererii și actele din dosar Documentația se depune la Direcția pentru Agricultură Județeană unde se află suprafața cultivată. Cererea poate fi transmisă și electronic , prin poștă sau curier. Dosarul include, după caz: actul de identitate; atestatul de producător; documente de reprezentare; certificatul de înregistrare al formei juridice; dovada unui cont activ; adeverința din Registrul agricol pentru 2026. Pentru documentele trimise electronic, copiile trebuie certificate de solicitant cu mențiunea „conform cu originalul”. Calendarul obligațiilor până la plată După înscriere, cultura și suprafața declarată trebuie verificate în teren înainte de recoltare. Termenele din schemă sunt: Depunerea cererilor: 24–28 august 2026 Valorificarea producției: până la 18 noiembrie 2026 (inclusiv) Depunerea documentelor justificative: până la 23 noiembrie 2026 (inclusiv) Plata sprijinului: până la 22 decembrie 2026 Documentele acceptate pentru valorificare includ, după caz, facturi, rapoarte fiscale sau file din carnetul de comercializare. De ce „300 euro/ha” este doar un plafon Bugetul total al schemei este de 26,625 milioane de lei . Dacă totalul solicitărilor eligibile depășește fondurile disponibile, cuantumul pe hectar se reduce proporțional , ceea ce înseamnă că 300 euro/ha reprezintă nivelul maxim posibil, nu o sumă fixă garantată. Pentru fermieri, miza imediată este depunerea cererii până la 28 august 2026 , iar apoi respectarea termenelor de verificare în teren, valorificare și depunere a documentelor pentru a ajunge la plată. [...]
Ultima fermă de vaci de lapte din apropierea Bucureștiului își reduce efectivul , după ce nu mai găsește cumpărători nici pentru lapte, nici pentru animale, deși anul este bun la furaje și sănătatea bovinelor, potrivit Agrointel . Decizia indică o presiune economică în lanțul laptelui, în care prețul la poarta fermei rămâne sub costurile în creștere. Agroindustriala Pantelimon , administrată de dr. Mihai Petcu, are în prezent 600 de vaci de lapte din rasa Holstein și intenționează să vândă circa 100 de juninci. Fermierul spune că speră să obțină aproximativ 2.000 de euro pe cap de animal (aprox. 10.000 lei), însă susține că problema principală este lipsa pieței: „nu am cui să le vând”. Prețul laptelui, sub presiunea costurilor Ferma livrează laptele cu aproximativ 2 lei pe litru, în timp ce cheltuielile continuă să crească, potrivit declarațiilor administratorului. Acesta a descris deteriorarea raportului dintre veniturile din lapte și costurile cu motorina, folosind o comparație directă între cantitatea de lapte necesară pentru a cumpăra combustibil. „Înainte, cu cinci litri de lapte cumpărai doi litri de motorină. Acum, cu cinci litri de lapte cumperi un litru de motorină. Noi vindem cu 2 lei litrul.” Operațional, ferma continuă, dar cu efectiv redus Pe partea agricolă, Mihai Petcu afirmă că anul este favorabil, cu culturi „foarte frumoase” și producții de porumb estimate la peste 8–10 tone la hectar. În același timp, el spune că, în pofida vânzării de animale, intenționează să continue activitatea fermei cu restul efectivelor. Animalele scoase la vânzare sunt juninci de reproducție, pe care fermierul le descrie ca fiind într-o stare foarte bună de sănătate și crescute în condiții bune. Context: procesare proprie, dar piață dificilă Agroindustriala Pantelimon are și o fabrică proprie de procesare, unde produce iaurt, sana, chefir, brânză și smântână. Chiar și cu această capacitate, fermierul indică drept problemă centrală prețul mic al laptelui raportat la costurile de producție și dificultatea de a valorifica atât laptele, cât și animalele, ceea ce îl împinge să reducă efectivul. [...]
Seceta din Renania de Nord–Westfalia împinge fermele spre al doilea an de pierderi , cu producții mai mici la porumb și cartofi și costuri care, în unele cazuri, depășesc veniturile din vânzarea legumelor, potrivit Focus . Fermierii avertizează că, fără ploi consistente în perioada imediat următoare, presiunea financiară se va accentua. În landul german, plantele sunt „subnutrite de săptămâni”, spune Erich Gussen, președintele Asociației Agricole Renane . El arată că, la porumb, pierderile sunt cele mai mari, iar la cartofi se așteaptă mai puțini tuberculi și de dimensiuni mai mici; în unele zone, porumbul crește chiar fără știuleți. Producții mai mici și venituri sub așteptări Gussen afirmă că, pentru cartofi și porumb, „orice ajutor vine deja prea târziu”, iar fermele obțin randamente semnificativ mai mici decât estimaseră inițial. Impactul nu se vede doar în vânzările directe, ci și în alte segmente ale activității agricole, unde lipsa producției reduce resursele disponibile. La cereale, situația este mai puțin severă, însă tot negativă: bilanțul de recoltă al asociației fermierilor indică un recul de 9% al producției față de anul trecut. Pentru sfecla de zahăr, Gussen spune că mai există speranțe, în funcție de cantitatea de precipitații din următoarele săptămâni. Efect în lanț: furaje insuficiente și costuri în creștere Pe pășuni se văd „mai multe fire maro decât verzi”, iar iarba rămasă abia mai ajunge ca hrană pentru vaci, potrivit lui Jan-Malte Wichern, purtător de cuvânt al Camerei Agricole din NRW . Unele ferme de lapte au început deja să folosească stocurile de fân pentru iarnă și se așteaptă să cumpere furaje suplimentare în lunile următoare. În paralel, fermierii reclamă o presiune financiară acumulată: prețuri de producător în scădere, costuri mai mari cu energia și personalul, iar seceta agravează o situație deja tensionată. Măsuri cerute și sprijin promis de guvern Asociația Fermierilor Germani cere intervenția guvernului federal, inclusiv: măsuri de sprijin financiar pentru achiziția de îngrășăminte pentru anul viitor; reducerea taxei pe motorină, pe fondul consumului ridicat de combustibil al utilajelor folosite la irigații și recoltare. Ministrul federal al Agriculturii, Alois Rainer, a promis ajutor după bilanțul de recoltă 2026: plățile directe ar urma să crească anul viitor de la 4,1 miliarde euro (aprox. 20,5 miliarde lei) la 4,9 miliarde euro (aprox. 24,5 miliarde lei). Diferențe regionale: Westfalia-Lippe, sub pragul obișnuit de ploi Efectele variază în funcție de zonă. În Westfalia, până la mijlocul lui iunie a plouat peste medie, dar situația actuală rămâne „îngrijorătoare”, potrivit lui Frauke Froning, purtătoare de cuvânt a Asociației Agricole Westfalia-Lippe. În iulie, precipitațiile au fost doar 36% din nivelul obișnuit. În regiunile cu soluri mai nisipoase, precum zona Renaniei din jurul Dormagen și Köln și câmpia Köln–Aachen, situația este descrisă ca fiind și mai critică, după lipsa ploilor din iulie, când solul a rămas cu prea puțină apă pentru plante. [...]
