Știri
Știri din categoria Agricultură
ISSA Pinot Noir Rosé 2025 a obținut două distincții majore la Concours Mondial de Bruxelles 2026, un rezultat care poate ridica vizibilitatea comercială a vinurilor românești în retail și HoReCa, într-o competiție unde selecția este extrem de restrictivă, potrivit Agro Business.
Vinul produs de Crama La Salina (parte din grupul ISSA Estate), în podgoriile de pe Dealurile Durgăului, a primit titlul „Rosé Wines Revelation Romania 2026” și, în același timp, Marea Medalie de Aur (Grand Gold Medal 2026). În ediția din acest an, ISSA Pinot Noir Rosé 2025 este singurul vin din România care a obținut Marea Medalie de Aur.
Din aproximativ 1.100 de vinuri rosé înscrise în concurs, doar cinci au primit titlul de „Revelation”, ceea ce plasează eticheta românească într-un grup foarte îngust de produse cu potențial de diferențiere în export, listări și poziționare premium.
Competiția din 2026 s-a desfășurat în martie, la Cirò (Italia), cu vinuri din aproximativ 30 de țări, iar evaluarea a fost făcută prin degustare „în orb” (juriul nu cunoaște identitatea vinului), metodă folosită pentru a reduce influențele externe asupra notării.
Crama La Salina mai avusese un rezultat important în cadrul aceluiași concurs: în 2024, ISSA Chardonnay Barrique 2022 a fost desemnat „International White Wine Revelation” și a obținut, de asemenea, Marea Medalie de Aur.
Crama La Salina este situată pe Dealurile Durgăului, lângă Salina Turda, și este prezentată ca singura cramă din județul Cluj. Plantația a fost revitalizată începând cu 2011, iar viile se întind pe 41 de hectare, pe soluri argilo-calcaroase; vinurile poartă Indicația Geografică Protejată „Dealurile Transilvaniei”.
În ceea ce privește vânzarea, publicația notează că vinurile premiate ISSA pot fi cumpărate online de pe diferite platforme și din marile rețele de retail, iar unele etichete sunt disponibile exclusiv în hoteluri și restaurante.
Recomandate
Deficitele de apă din sol rămân riscul major pentru culturile de primăvară în mai multe regiuni , chiar dacă, pe ansamblu, regimul hidro-termic susține ritmuri normale de vegetație în zonele cu umiditate bună, potrivit unei analize Economica , bazată pe prognoza agrometeorologică a ANM. La grâul de toamnă, rezerva de umiditate pe 0-100 cm este în general satisfăcătoare până la optimă în Oltenia, Muntenia și Dobrogea, pe suprafețe extinse din Moldova și local în sudul Transilvaniei, nord-estul Banatului și sud-estul Crișanei. În schimb, în Maramureș, cea mai mare parte a Banatului, Crișanei și a Transilvaniei, dar și local în nordul, nord-estul, centrul și estul Moldovei, sunt așteptate deficite de apă în sol, încadrate ca secetă pedologică moderată și puternică . Pentru porumb, aprovizionarea cu apă în stratul 0-20 cm se menține, în cea mai mare parte a zonelor de cultură, în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime. Totuși, ANM indică deficite de umiditate (secetă pedologică moderată și puternică) în Maramureș, Banat și Crișana, local în nordul, nord-vestul, centrul și sud-vestul Transilvaniei, în sudul și sud-estul Moldovei și izolat în nord-estul Munteniei. Unde se vede presiunea pe producție: zonele cu secetă pedologică Din perspectiva riscului economic, harta umidității din sol separă net regiunile cu potențial de evoluție „normală” de cele unde culturile intră în perioade sensibile cu un handicap de apă. Conform prognozei citate, cele mai expuse rămân: Maramureș (deficite atât pentru grâu, cât și pentru porumb, pe straturile analizate); Banat și Crișana (deficite semnalate pe arii extinse); Transilvania (deficite pe suprafețe importante, cu variații locale); Moldova (situație mixtă: zone extinse cu umiditate bună, dar și areale cu deficit, mai ales în nord, nord-est, centru și est; la porumb apar semnalări și în sud/sud-est). În aceste regiuni, ANM anticipează o stare de vegetație „medie și slabă” în semănăturile tardive și pe terenurile cu deficite de umiditate, ceea ce poate amplifica diferențele de dezvoltare în interiorul aceleiași culturi, în funcție de momentul semănatului și de condițiile locale. Ce se întâmplă în câmp: stadii de vegetație și lucrări posibile Pe fondul regimului hidro-termic estimat ca favorabil în zonele cu apă suficientă, ANM indică ritmuri normale de creștere și dezvoltare pentru culturile de câmp și pentru speciile pomicole și viticole, pe majoritatea suprafețelor agricole. În perioada analizată, culturile sunt așteptate în următoarele faze: orz și grâu de toamnă: alungirea paiului (50-100%), „burduf” și înspicare (10-70%); rapiță: apariția inflorescențelor (80-100%), înflorire (10-100%) și formarea silicvelor (10-50%); floarea-soarelui și porumb: germinare (70-100%), răsărire (50-100%), prima pereche de frunze adevărate (30-100%) și înfrunzire (3-5 frunze), în funcție de data semănatului și precocitatea hibridului; sfeclă de zahăr (Transilvania și Moldova): germinare, răsărire și prima pereche de frunze (10-100%); cartof: încolțire–răsărire (10-100%) și prima pereche de frunze (10-40%); pomi fructiferi: creșterea lăstarilor/frunzelor și formarea/dezvoltarea rodului; vița-de-vie: creșterea frunzelor și lăstarilor; la soiurile timpurii de masă – formarea inflorescențelor și izolat începutul înfloririi. Lucrările agricole de sezon (semănat, plantat, tratamente fitosanitare, fertilizări, erbicidări, prașile mecanice) se pot desfășura „în bune condiții”, cu excepția zilelor cu precipitații, potrivit meteorologilor. Recomandările includ finalizarea semănatului/plantatului la prășitoare, verificarea semănăturilor de primăvară, combaterea buruienilor/bolilor/dăunătorilor și tratamente fitosanitare în livezi și vii. Vreme mai rece, dar cu episoade de instabilitate: ploi torențiale și grindină ANM mai notează că vremea, normală termic la începutul intervalului, intră într-un proces de răcire treptată pe majoritatea suprafețelor agricole. Temperatura medie diurnă a aerului este estimată la 11–21°C în primele zile și 6–19°C spre final, cu abateri negative de 1–6°C în toate zonele de cultură. Minimele pot coborî până la 0°C, cele mai scăzute valori fiind posibile în nordul și centrul țării. În paralel, instabilitatea atmosferică este prognozată cu ploi locale de aversă, inclusiv torențiale, însoțite de descărcări electrice, grindină și intensificări temporare ale vântului în aproape toată țara, iar cantitățile de apă „pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol”. În practică, asta poate însemna o distribuție neuniformă a precipitațiilor: utile pentru refacerea umidității în unele areale, dar cu potențial de pagube punctuale acolo unde apar episoade de grindină sau ploi torențiale. [...]
Fermierii mai au până la 5 iunie 2026 să depună cererile pentru subvențiile APIA , iar întârzierea poate crea blocaje operaționale în centrele agenției și riscuri de depunere pe final de campanie, potrivit AGRO TV . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , Adrian Pintea , le recomandă agricultorilor să respecte programările făcute la centrele APIA și să depună documentele din timp, pentru a evita aglomerația din ultimele zile și eventualele întârzieri. Calendarul de depunere pentru Campania 2026 este 16 martie – 5 iunie 2026, cu 5 iunie ca termen-limită inclusiv. Până la 6 mai 2026, fuseseră depuse 402.149 de cereri de plată, pentru o suprafață totală de 2.634.161 de hectare, conform datelor transmise de Adrian Pintea. Ce trebuie să știe fermierii la depunere APIA reamintește că se depune o singură cerere de plată, inclusiv în situațiile în care fermierii au terenuri sau exploatații în mai multe localități ori județe. Totodată, beneficiarii trebuie să își actualizeze datele pentru Campania 2026, astfel încât informațiile din cerere să reflecte situația din teren. Cererea de plată și declarația de suprafață se completează prin aplicația AGI Online, conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA. Pentru fermierii din sectorul zootehnic, este necesară completarea unei declarații specifice înainte de utilizarea aplicației. Responsabilitatea documentelor și semnarea cererii Agenția mai precizează că responsabilitatea pentru corectitudinea și valabilitatea documentelor revine fermierului și/sau instituțiilor emitente. Semnarea cererii este obligatorie, iar fermierilor li se recomandă utilizarea semnăturii electronice, acolo unde este posibil. [...]
CLAAS extinde automatizarea „cu operator la bord” pe XERION 12 din 2026 , mizând pe reducerea volumului de muncă și pe standardizarea calității lucrărilor în ferme cu personal sezonier, potrivit AGRO TV . Pachetul de actualizări combină funcții noi de management al puterii, îmbunătățiri la șenile și o integrare mai strânsă între tractor, utilaj și platformele digitale, cu accent pe execuția automată a comenzilor de lucru. Automatizare supravegheată: planificare în cloud și execuție automată în câmp Din a doua parte a anului 2026, XERION 12 ar urma să poată rula comenzi de lucru preprogramate „complet automat”, însă sub supravegherea operatorului , printr-o unitate de control al vehiculului (VCU) dezvoltată împreună cu AgXeed și conectată la tractor prin ISOBUS. Controlul se face prin protocolul TIM (Tractor Implement Management), adică tractorul și utilajul „vorbesc” între ele pentru a coordona automat funcțiile de lucru. Fluxul descris include: importul comenzilor de lucru din CLAAS connect în platforma AgXeed TraXwise prin transfer „cloud-to-cloud”; pornirea lucrării din tabletă, „printr-o singură atingere”; execuție automată zi și noapte, inclusiv direcție și viraje, gestionare la capăt de rând, evitarea obstacolelor staționare și controlul ratei de aplicare pe baza hărților din CLAAS connect; stocarea automată a datelor în TraXwise și afișarea lor în CLAAS connect pentru analiză, facturare și documentare. AGRO TV notează că, pe termen mai lung, CLAAS vede această etapă ca pregătire pentru autonomie fără operator, dacă reglementările naționale vor permite și dacă fermierul își adaptează planul operațional. De ce contează operațional: mai puțină dependență de experiența operatorului Miza practică a acestor funcții este reducerea variației de rezultat între operatori și scăderea încărcării de lucru în perioadele aglomerate. În material este menționat explicit contextul schimbărilor frecvente de operatori și utilizarea personalului sezonier, unde automatizarea și setările adaptive pot ajuta la menținerea unui ritm constant. Tot în această zonă intră și funcția Auto RefLine pentru direcția GPS (PILOT CEMIS 1200), care automatizează comutarea liniilor de referință A-B pe câmpuri neregulate, inclusiv la capăt de rând sau în zone triunghiulare, reducând intervențiile manuale. Eficiență și costuri: management al puterii și șenile revizuite pentru 2026 Pe partea de tren de rulare și eficiență, XERION 12 primește: un al treilea mod de reglare a „droop”-ului motorului (pe lângă ECO și POWER), prin funcția Autodroop, care ajustează automat setarea în funcție de condițiile de utilizare; un controler de acționare îmbunătățit pentru transmisia continuu variabilă CMATIC power-split, cu reacție mai bună la sarcini variabile (arat, semănat, cuplări la capăt de rând), pentru accelerare mai rapidă către viteza țintă. Pentru versiunea pe șenile, TERRA TRAC trece prin revizii pentru sezonul 2026, cu accent pe durabilitate și autocurățare. Publicația menționează reproiectarea cadrului turnat și distanțe mai mari între componente, astfel încât să nu mai fie necesare raclete; în același timp, raclete „dezvoltate suplimentar” pot fi montate ulterior pe unitățile deja existente. Sunt amintite și ranforsări la componente ale rolelor și la ansamblul de montare, păstrând construcția în două părți pentru întreținere și înlocuire mai ușoară. Confort și întreținere: cabina și accesul la service La nivel de utilizare zilnică, sunt enumerate mai multe schimbări: racord de aer comprimat integrat standard în cabină și două racorduri suplimentare pentru curățare exterioară; opțional, pistol cu aer și furtun spiralat de 2 metri; spații de depozitare noi și posibilitatea amplasării tabletelor pe o suprafață antiderapantă; scaun „de lux” cu compresor integrat și posibilitate de rotire (40° dreapta, 10° stânga); din 2026, ecran tactil de 6,75 inch cu Apple CarPlay și Android Auto, radio DAB+ și Bluetooth; capotă cu mecanism electric de deschidere/închidere (din aprilie 2025), acționabilă de la sol, plus trepte antiderapante și platformă reproiectată pentru acces mai ușor la filtrul de aer și curățarea parbrizului. În plus, sunt menționate două girofaruri LED noi pe plafonul cabinei și posibilitatea de a acționa girofarurile, radioul CB și climatizarea din tastele funcționale F de pe maneta CMOTION. Context: poziționarea CLAAS și datele companiei AGRO TV reamintește că CLAAS este o companie de familie fondată în 1913, cu sediul în Harsewinkel (Germania), și indică pentru anul financiar 2025 o cifră de afaceri de 4,9 miliarde de euro (aprox. 24,5 miliarde lei) și peste 11.500 de angajați la nivel mondial. [...]
APIA accelerează depunerea cererilor unice, cu peste 426.000 de solicitări deja înregistrate , într-un efort operațional care vizează ca subvențiile pe hectar și pe cap de animal să ajungă la timp în conturile fermierilor, potrivit AgroInfo . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , spune că instituția lucrează „în foc continuu” pentru preluarea cererilor unice de plată aferente acestui an, inclusiv în weekend. Mesajul este transmis pe fondul presiunii publice legate de ritmul de lucru și de așteptările fermierilor privind încasarea sprijinului. „De Ziua Europei , chiar dacă există voci care aleg să vorbească fără să cunoască realitatea, la APIA se muncește și astăzi, în weekend, pentru ca fermierii români să beneficieze la timp de sprijinul european care li se cuvine.” Unde este campania, în cifre Conform datelor prezentate de șeful APIA, sâmbătă (10 mai 2026) au fost înregistrate: 1.120 cereri depuse 12.680 ha declarate La nivelul întregii campanii, „până în prezent”, totalurile comunicate sunt: 426.246 cereri depuse 2.980.064 ha declarate De ce contează pentru fermieri Ritmul de preluare a cererilor este relevant operațional: fără cereri depuse și procesate, plățile APIA (pe hectar și pe cap de animal) nu pot fi autorizate și virate către beneficiari. În mesajul său, Adrian Pintea le mulțumește angajaților APIA care lucrează inclusiv în weekend și susține că instituția funcționează cu „seriozitate” și „responsabilitate”. Articolul nu oferă un calendar de plăți sau termene concrete pentru intrarea banilor în conturi; informațiile se limitează la stadiul depunerii cererilor și la mesajul conducerii APIA privind continuitatea activității. [...]
DNA a extins urmărirea penală într-un dosar care vizează o pagubă de 148.542 lei la bugetul MADR , după ce Adrian Pintea, director general al APIA, a fost pus sub acuzare pentru instigare la abuz în serviciu, potrivit AGRO TV . Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (Serviciul teritorial Suceava) arată că au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și, la 7 și 8 mai 2026, extinderea acesteia față de doi inculpați: Adrian Pintea (la data faptei secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) și Romeo Șoldea (la data faptei director general al Autorității Naționale Fitosanitare – ANF). În cazul lui Pintea, acuzația este de instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, în formă continuată (două acte materiale), iar în cazul lui Șoldea, abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, tot în formă continuată (două acte materiale). Ce descriu procurorii: transfer și mutare „presupus nelegală” Potrivit DNA, în 3 decembrie 2024, Pintea ar fi determinat conducerea ANF să facă demersuri pentru transferul „unui cunoscut”, prin încălcarea unor dispoziții legale. Persoana ar fi fost transferată de la Camera Deputaților – Departamentul Secretariatului Tehnic – Registratură și Arhivă la ANF, pe o funcție publică de consilier superior în Biroul Relații Publice Internaționale, cu atribuții de secretariat. Ulterior, ar fi urmat mutarea definitivă a acesteia, „cu tot cu funcție”, la Oficiul Județean Fitosanitar (OJF) Botoșani, în localitatea de domiciliu. DNA susține că, în prima fază, transferul ar fi fost aprobat într-un termen scurt, deși ar fi fost încălcate prevederi din Codul administrativ care impuneau publicarea unui anunț cu cel puțin 30 de zile înainte de verificarea competențelor profesionale pentru funcția respectivă; transferul s-ar fi realizat în 7 zile de la cererea formulată la 3 decembrie 2024. În a doua etapă, procurorii afirmă că mutarea la OJF Botoșani, cu începere din 16 decembrie 2024, s-ar fi făcut printr-o decizie „presupus nelegală”, cu încălcarea legislației naționale și a regulamentelor UE, persoana fiind încadrată pe o funcție cu atribuții de control în domeniul tehnic fitosanitar. Impact bugetar indicat de DNA: 148.542 lei În ordonanță se menționează și o presupusă afectare a intereselor legitime ale ANF, prin încadrarea prin transfer a unei persoane care nu ar fi putut ocupa postul prin concurs (în contextul suspendării organizării concursurilor) și prin imposibilitatea îndeplinirii atribuțiilor din fișa postului. Totodată, DNA indică o pagubă de 148.542 lei în bugetul MADR, reprezentând salariile brute încasate de angajat în perioada 9 decembrie 2024 – 8 octombrie 2025, ca funcționar public cu atribuții de control. Stadiul dosarului și prezumția de nevinovăție DNA precizează că celor doi inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în baza art. 309 din Codul de procedură penală, subliniind că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă destinată administrării probelor și nu înlătură prezumția de nevinovăție. [...]
Aplicarea condiționalității sociale poate tăia din subvențiile APIA ale oierilor , iar sectorul cere reguli de muncă adaptate specificului din stână, potrivit AGRO TV . Discuția a avut loc la conferința „Diplomație în AGRIBUSINESS. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AGRO TV în parteneriat cu Profit.ro. Condiționalitatea socială este o regulă introdusă în actuala Politică Agricolă Comună , relevantă pentru fermierii care încasează plăți directe și anumite plăți din intervențiile de dezvoltare rurală. În România, sistemul de sancțiuni administrative aferent a fost aprobat prin Ordinul MADR nr. 140/2026 , care prevede obligații privind încadrarea în muncă și regulile de sănătate și securitate în muncă; APIA poate reduce plățile dacă sunt constatate neconformități. De ce spun oierii că regulile sunt greu de aplicat în teren Reprezentanții sectorului susțin că activitatea din zootehnie, mai ales în cazul animalelor aflate pe pășune, nu se potrivește cu tiparul clasic de lucru „opt ore pe zi”, pentru că ritmul este dictat de sezon, vreme și comportamentul animalelor. Vonica Maniu, președintele Uniunii Oierilor din România, a cerut adaptarea regulilor de control la specificul muncii din stână. „Dacă acele animale sunt pe pășune, ele au un specific și un program. Vara, ele mai mult pășunează noaptea. Nu putem veni cu reguli ITM aplicabile în orice alt domeniu de activitate, nu sunt 8 ore de muncă și trebuie să ne pliem un pic ca să susținem acest sector.” În acest context, oierii solicită o formulă juridică adaptată pentru lucrătorii folosiți în stâne, astfel încât fermierii să poată respecta legislația muncii fără riscul de a pierde subvențiile din cauza unor cerințe considerate dificil de aplicat. Soluția discutată la MADR și ce urmează Secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru, a spus că ministerul a analizat o variantă de lucru: un mecanism cu timbre aplicate pe carnete ale zilierilor, pentru evidențierea activității și încadrarea legală a acesteia. El a indicat că subiectul ar urma să aibă un parcurs în Parlament. „Singura soluție juridică pe care noi am dezbătut-o la minister, urmează să vedem care este deznodământul în Parlament, este să facem cumva un mecanism în care cumpărați niște bonuri cu valoare, timbre pe care să le aplicați pe niște carnete ale unor zilieri, ca să respectați chestiunea aceasta.” Tot el a precizat că, în primul an de implementare, „n-au fost probleme la APIA”. Impactul financiar: reduceri de la 3% în sus Miza este directă pentru încasările fermierilor: sancțiunile pentru nerespectarea condiționalității sociale pot diminua subvențiile. Ca regulă generală, reducerea este de 3% din cuantumul total al plăților, însă procentele pot crește în funcție de gravitate, amploare, persistență, repetarea abaterii sau caracterul deliberat al neconformității. [...]
