Știri
Știri din categoria Telecom

Huawei a obținut sesizarea CCR pe legea care i-a blocat accesul la 5G, deschizând un nou front juridic cu potențial impact de reglementare asupra pieței telecom, potrivit Profit.
Gigantul telecom chinez a obținut în justiția civilă românească sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind legea în baza căreia statul i-a respins, în urmă cu peste doi ani, cererea de autorizare pentru utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G.
Miza demersului este direct legată de cadrul legal care a stat la baza deciziei de excludere a companiei din 5G-ul românesc. Dacă CCR ar admite excepția, ar putea apărea consecințe asupra modului în care se aplică această legislație, cu efecte în lanț pentru deciziile administrative deja luate și pentru actorii din telecom care își construiesc rețelele 5G în actualele condiții.
Sesizarea CCR mută disputa din zona litigiului civil către controlul de constituționalitate, ceea ce poate prelungi calendarul unei clarificări finale. Din informațiile disponibile în material, nu sunt detaliate termenele la care Curtea ar urma să se pronunțe și nici argumentele concrete invocate în excepția de neconstituționalitate.
Recomandate

Germania și Spania încearcă să păstreze la nivel național decizia privind excluderea Huawei și ZTE din rețelele telecom , opunându-se planului Comisiei Europene de a transforma recomandările în legislație obligatorie la nivelul întregii UE, pe fondul riscului de represalii din partea Beijingului și al costurilor suplimentare pentru modernizările necesare infrastructurii de inteligență artificială, potrivit The Next Web . Cele două state conduc opoziția în interiorul Consiliului UE față de proiectul Bruxelles-ului de a interzice echipamentele Huawei și ZTE din rețelele telecom europene „bloc-wide”. Miza este, în esență, una de reglementare cu efecte operaționale: un calendar impus de UE ar putea forța operatorii să accelereze înlocuiri de echipamente și să redeschidă contracte aflate în derulare. De ce contează: calendarul UE ar putea scumpi și grăbi înlocuirea echipamentelor Comisia Europeană a încercat „în mare parte din 2026” să transforme o recomandare mai veche privind furnizorii chinezi în reguli obligatorii. În mai, a emis o recomandare formală nouă, mai amplă decât versiunea din 2020, cerând statelor membre să excludă Huawei și ZTE nu doar din nucleul rețelelor 5G (zona critică de control), ci dintr-un „stack” mai larg de conectivitate. În paralel, pachetul de securitate cibernetică prezentat în ianuarie de vicepreședinta executivă Henna Virkkunen ar urma, în forma actuală a proiectelor, să oblige la eliminarea componentelor furnizorilor desemnați „cu risc ridicat” din infrastructura-cheie în 36 de luni de la intrarea în vigoare a regulilor. Germania și Spania nu contestă recomandările în sine, ci etapa de „legislație obligatorie” și, mai ales, efectul ei de comprimare a termenelor și de rigidizare a costurilor. Germania: dependență încă mare de echipamente Huawei și un plan național deja negociat Un element care explică dificultatea Bruxelles-ului de a mișca poziția Berlinului este amploarea instalărilor existente: echipamente Huawei erau încă prezente în aproximativ 60% dintre site-urile radio 5G din Germania la finalul lui 2024. Germania are deja un plan național de eliminare treptată, agreat cu Deutsche Telekom, Vodafone și Telefónica Deutschland, care prevede: eliminarea componentelor critice din „core” până la final de 2026; eliminarea mai largă din rețeaua de acces radio până la final de 2029. Din perspectiva Berlinului, acesta este cadrul relevant. O interdicție obligatorie la nivelul UE ar înăspri calendarul, ar „îngheța” costuri de conformare deja parțial absorbite și ar reduce spațiul de negociere pe care operatorii îl folosesc pentru a-și gestiona expunerea contractuală față de Huawei. Spania: contracte în derulare și risc de „desfacere” forțată În Spania, situația este diferită structural, pentru că deciziile operatorilor sunt mixte. MasOrange a ales Ericsson pentru un contract pe șase ani pentru un nucleu 5G standalone în februarie, însă Telefónica și-a reînnoit la final de 2024 contractul pentru nucleul 5G cu Huawei până în 2030. În plus, Spania a încredințat în vara lui 2025 infrastructură semnificativă de fibră optică către Huawei, decizie pe care Comisia a semnalat-o separat ca generând „dependență de un furnizor cu risc ridicat într-un sector critic și sensibil”. În acest context, o interdicție obligatorie la nivelul UE ar putea forța operatorii spanioli să „desfacă” acorduri pe care încă le execută. Stratul nou al disputei: costul modernizărilor pentru infrastructura AI Argumentul costurilor legate de infrastructura pentru inteligență artificială este „noul strat politic” al opoziției din această săptămână. Berlinul și Madridul susțin că extinderea centrelor de date pentru AI în Europa va cere modernizări ale rețelelor telecom la o scară insuficient planificată, iar excluderea Huawei din lista de furnizori, concomitent cu accelerarea investițiilor în infrastructura AI, creează o problemă de preț pe care nimeni nu vrea să o preia. În același timp, alternativele europene Ericsson și Nokia operează la capacitate și își calibrează prețurile în consecință, potrivit sursei. Ce urmează: negocieri pe termene și excepții în a doua parte din 2026 Deși Germania și Spania „țin linia”, contextul general se mișcă în favoarea Bruxelles-ului: la începutul lui 2026, 13 din 27 de state membre luaseră măsuri concrete de securitate 5G care vizează Huawei și ZTE, față de 11 la începutul lui 2024. Consiliul UE este așteptat să analizeze formal proiectul de legislație obligatorie în a doua jumătate a lui 2026. Discuția pare să se mute de la principii la detalii de implementare — termene și posibile excepții — unde Berlinul și Madridul ar putea încerca să obțină flexibilitate națională. În paralel, ministerul de externe al Chinei a avertizat separat că o interdicție la nivelul întregului bloc ar declanșa „contramăsuri”, un risc pe care cele două capitale spun că vor să îl evite în condițiile expunerii comerciale existente. [...]

Comisia Europeană pregătește reguli de securitate cibernetică ce ar putea exclude complet Huawei și ZTE din infrastructura telecom din UE , o mișcare cu potențial de a tensiona suplimentar relațiile comerciale cu China, care avertizează deja cu măsuri de răspuns, potrivit Huawei Central . Publicația scrie că executivul european a recomandat statelor membre (27 de țări) să reducă dependența de furnizori chinezi, iar noile reguli ar urmări eliminarea așa-numiților „furnizori cu risc ridicat” din piața UE. În această categorie ar intra, în mod explicit, Huawei și ZTE, vizate de o posibilă interdicție în piața telecom. Ce se schimbă: reguli noi și presiune asupra operatorilor Conform materialului, Comisia ar fi elaborat reguli noi de securitate cibernetică menite să ducă la o interdicție completă pentru Huawei și ZTE în telecom. În plus, recomandarea s-ar extinde și către aliații UE, cu îndemnul de a exclude companiile chineze din infrastructura de conectivitate a operatorilor locali. Huawei Central notează că, până acum, disputa a fost în principal una „verbală”, însă noile reguli ar putea transforma discuția într-o interdicție efectivă, dacă vor fi adoptate și aplicate. „Buy European” și argumentul de securitate Potrivit sursei, propunerile ar fi încadrate sub un act numit „Buy European”, prezentat ca un instrument pentru întărirea securității naționale și protejarea vieții private a utilizatorilor prin evitarea anumitor tehnologii și furnizori. Publicația precizează, totuși, că UE „încă nu a decis toate lucrurile” pe acest subiect, ceea ce indică faptul că forma finală și calendarul măsurilor rămân neclare. Reacția Chinei: avertisment de „contraatac” și acuzații de discriminare China a avertizat săptămâna trecută că va răspunde dacă politica nu suferă „schimbări substanțiale”, menționează Huawei Central. Ministerul Comerțului de la Beijing ar fi catalogat inițiativele drept „discriminatorii”, susținând că ar încălca regulile Organizației Mondiale a Comerțului și ar afecta comerțul și cooperarea UE–China. Un purtător de cuvânt chinez, citat de publicație, a declarat: „China a trimis scrisori săptămâna aceasta (săptămâna trecută) către diviziile de industrie și telecomunicații ale Comisiei, cu o listă de măsuri pe care Beijingul vrea să fie retrase.” În evaluarea sursei, un astfel de act ar putea avea „consecințe majore” asupra relațiilor comerciale dintre UE și China, pe fondul unui climat deja sensibil în zona tehnologiei și a lanțurilor de aprovizionare. [...]

Vodafone România a redus pierderea netă în 2025 la 222,6 mil. lei, dar intră în etapa de integrare a activelor Telekom cu o datorie totală de peste 5 mld. lei , într-un moment în care veniturile au fost aproape stagnante, potrivit Ziarul Financiar . Compania a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de 5,7 mld. lei (1,13 mld. euro), în creștere cu 0,8% față de 2024, și o pierdere netă de 222,6 mil. lei (44,2 mil. euro), conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice , citate de publicație. În 2024, pierderea netă a fost de 254,1 mil. lei. Venituri aproape plate, dar pierderi în scădere După o creștere constantă în anii anteriori, avansul veniturilor a frânat în 2025, când afacerile au fost „la un pas de stagnare”, la 5,7 mld. lei. În paralel, Vodafone România a rămas pe pierdere pentru al șaselea an consecutiv. Ultimul an pe profit a fost 2019, când compania a raportat un câștig net de 160,8 mil. lei; din 2020, a raportat pierderi în fiecare an. Datorii peste 5 mld. lei și ușoară scădere a numărului de angajați Datoriile au continuat să crească în 2025, cu 8,4%, depășind pragul de 5 mld. lei (1,01 mld. euro), de la 4,68 mld. lei, conform aceleiași surse. Numărul mediu de angajați a coborât ușor, la 3.023 în 2025, de la 3.078 în 2024. Context: consolidarea pieței și integrarea activelor Telekom În 2025, Vodafone a preluat, împreună cu Digi, activele Telekom România Mobile, într-o tranzacție care a consolidat piața locală de la patru la trei operatori mari. Vodafone a plătit 30 mil. euro (aprox. 150 mil. lei) și a preluat partea consistentă a afacerii, inclusiv: circa 2 milioane de clienți cu abonament și de cartele M2M (comunicații între dispozitive); întreaga rețea de aproape 200 de magazine; majoritatea angajaților; peste 80% din cele peste 4.000 de amplasamente de telefonie mobilă; aproximativ jumătate din spectrul radio. Digi a achitat 40 mil. euro (aprox. 200 mil. lei) pentru restul activelor. Vodafone a anunțat investiții de peste 150 mil. euro (aprox. 750 mil. lei) în următorii doi-trei ani pentru integrarea și modernizarea rețelei preluate, iar migrarea clienților ar urma să se desfășoare treptat, pe parcursul a doi ani, potrivit declarațiilor citate de ZF de la Nedim Baytorun , CEO al Vodafone România. Vodafone România (fosta Mobifon/Connex) este parte a grupului britanic Vodafone; în 2019 a preluat operațiunile UPC, intrând și pe piața serviciilor fixe și de cablu. Operațiunile sunt conduse de Nedim Baytorun, numit director general în aprilie 2025. [...]

Ofertele de retenție ale Orange împing discountul spre telefon, nu spre abonament , într-o campanie în care mesajul promoțional vorbește despre „0 euro/lună reducere” la abonament, dar include și o reducere de până la 250 de euro la achiziția unui telefon nou, condiționată de prelungirea contractului, potrivit Mobilissimo . Formularea din SMS – „0 euro/lună reducere la abonamentul Fun Plus ” – a atras atenția și a generat reacții online, inclusiv pe Reddit , tocmai pentru că nu schimbă costul abonamentului. În mod uzual, astfel de campanii scot în față economiile lunare, însă aici „beneficiul” evidențiat inițial este nul din punct de vedere matematic. Unde este, de fapt, avantajul economic În același mesaj, Orange menționează că utilizatorii eligibili pot primi până la 250 de euro reducere la cumpărarea unui telefon nou, dacă își prelungesc contractul. Acesta este elementul cu impact financiar direct, în condițiile în care poate reduce costul final al dispozitivului (aprox. 1.250 lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro). Totuși, în SMS nu apar detalii despre: modelele de telefoane incluse în promoție; valoarea exactă a reducerii pentru fiecare dispozitiv; perioada de valabilitate a ofertei. Ce mai include abonamentul vizat și cum se verifică eligibilitatea Mesajul face referire la abonamentul Fun Plus , care include 50 GB trafic de date național la viteze 5G și 200 de minute internaționale. Pentru detalii și verificarea eligibilității, clienții sunt direcționați către contul My Orange . Mobilissimo notează că în mesaj nu sunt menționate coduri promoționale suplimentare, cadouri la achiziție sau oferte pentru produse resigilate, iar componenta relevantă a campaniei rămâne reducerea la telefon, nu la abonament. [...]

Digi mută tarifele în euro de la 1 iulie 2026, iar facturile vor deveni sensibile la cursul BNR , ceea ce poate adăuga volatilitate lunară peste scumpirea inițială, potrivit Mobilissimo . Operatorul își notifică deja clienții că prețurile serviciilor și echipamentelor vor fi exprimate în euro, urmând ca plata să se facă în lei la cursul BNR din ziua emiterii facturii. Compania își justifică decizia prin creșterea costurilor operaționale, inflația acumulată în ultimii ani și deprecierea leului față de principalele valute. „Începând cu 1 iulie 2026, tarifele/prețurile serviciilor și echipamentelor furnizate se vor modifica și vor fi exprimate în moneda de referință euro.” Cât cresc, estimativ, tarifele la internet, TV și telefonie fixă Pe baza exemplelor publice care folosesc un curs de referință de 5,25 lei/euro, publicația prezintă următoarele majorări estimate: Fiberlink 500 : de la 30 lei la 6,25 euro (32,81 lei) – +9,4% Fiberlink 1000 : de la 40 lei la 8,25 euro (43,31 lei) – +8,3% TV Digital : de la 30 lei la 6,25 euro (32,81 lei) – +9,4% TV Analogic : de la 26 lei la 5,5 euro (28,88 lei) – +11% DigiTel Național : de la 10 lei la 2,4 euro (12,60 lei) – +26% Cele mai mari creșteri apar la telefonia fixă, în timp ce internetul și televiziunea urcă, în aceste exemple, cu aproximativ 8–11%. Pentru abonamentele mobile, Mobilissimo notează că modificările diferă în funcție de pachet și de numărul serviciilor contractate pe același cont, astfel că impactul poate varia de la client la client. De ce contează: factura poate varia de la o lună la alta Dincolo de scumpirea inițială, schimbarea structurală este trecerea la tarife exprimate în euro, convertite în lei la cursul BNR din ziua facturării. Asta înseamnă că, dacă euro se apreciază față de leu, costul în lei poate crește automat , fără o nouă modificare de grilă anunțată de operator. Opțiunea clienților: reziliere fără penalități, cu o excepție Conform notificării citate, clienții care nu acceptă noile condiții pot denunța unilateral contractul în 30 de zile de la primirea notificării , fără penalități sau despăgubiri. „Dacă nu sunteți de acord cu aceste modificări, aveți dreptul de a denunța unilateral contractul, în termen de 30 de zile de la data primirii notificării, fără plata de penalități sau despăgubiri.” Excepția menționată: dacă există echipamente (telefon, router etc.) luate în rate sau în condiții promoționale și clientul vrea să le păstreze, pot apărea sume de achitat, conform contractului. Cererea de reziliere poate fi transmisă prin: apel la 0314004414 ; e-mail la [email protected] ; depunere într-un punct Digi; scrisoare către sediul companiei; portare către alt operator, în termenul legal. Ce urmează în piață Materialul indică faptul că o parte dintre abonați analizează deja reofertarea sau portarea, pe fondul noilor condiții. În același timp, Digi rămâne un jucător agresiv la preț, însă trecerea la euro introduce un factor suplimentar de incertitudine pentru bugetul lunar al clienților, în funcție de evoluția cursului. [...]

Digi trece tarifele la euro de la 1 iulie 2026, iar facturile vor varia cu cursul BNR , ceea ce introduce un risc de scumpire automată pentru clienți dacă moneda europeană se apreciază față de leu, potrivit Adevărul . Compania le-a transmis abonaților că modificarea vine pe fondul creșterii cheltuielilor operaționale, al deprecierii leului față de principalele valute și al inflației, după o perioadă în care tarifele nu au mai fost actualizate din 2019 (în notificare se menționează și ultimii șapte ani fără majorări). Începând cu 1 iulie 2026, prețurile serviciilor și echipamentelor vor fi exprimate în euro, iar fiecare serviciu contractat va fi facturat la cursul BNR din ziua emiterii facturii. Ce se schimbă, dincolo de scumpirea inițială Elementul cu impact pe termen lung este indexarea implicită la curs: chiar dacă tariful în euro rămâne neschimbat, factura în lei poate crește sau scădea în funcție de evoluția EUR/RON. În scenariul în care euro se întărește, costul în lei urcă „automat”, fără o nouă actualizare de preț. Noile tarife pentru servicii fixe (exemple din grilă) Conform analizei grilei tarifare prezentate, majoritatea serviciilor fixe se scumpesc ușor, la un curs exemplificat de 5,25 lei/euro: Internet fix Fiberlink 500: de la 30 lei la 6,25 euro (aprox. 32,81 lei) – majorare de aprox. 9,4% Fiberlink 1000: de la 40 lei la 8,25 euro (aprox. 43,31 lei) – majorare de aprox. 8,3% Televiziune Pachet Digital: de la 30 lei la 6,25 euro (aprox. 32,81 lei) Pachet Analogic: de la 26 lei la 5,5 euro (aprox. 28,88 lei) – aproape 11% în plus Telefonie fixă DigiTel Național: de la 10 lei la 2,4 euro (aprox. 12,60 lei) – majorare de 26% La telefonia mobilă, modificările sunt descrise ca fiind mai reduse și dependente de tipul abonamentului și de numărul de servicii din cont; în unele cazuri, prețurile pot fi mai avantajoase pentru clienții cu mai multe abonamente pe același cont. Ce opțiuni au clienții care nu acceptă modificarea Digi precizează că abonații care nu sunt de acord pot denunța unilateral contractul în termen de 30 de zile de la primirea notificării, fără penalități sau despăgubiri, cu excepția sumelor datorate pentru echipamentul terminal, dacă aleg să îl păstreze. Compania indică drept canale: telefon (0314004414), scrisoare la adresa din București (Str. Dr. Staicovici nr. 75, sector 5), e-mail ( [email protected] ), solicitare în punctele Digi sau cerere de portare/transfer în același termen. [...]