Știri
Știri din categoria Tehnologie
TSMC împinge procesoarele de smartphone spre pragul de 5 GHz, iar asta consolidează avantajul operațional al clienților săi (Qualcomm, MediaTek, Apple) și adâncește decalajul față de Huawei, care nu mai are acces la fabricația TSMC din cauza sancțiunilor americane, potrivit Gizmochina.
Publicația notează că, pe măsură ce TSMC avansează cu „nodurile” sale de fabricație (generații de proces tehnologic), noile cipuri pentru telefoane ar urma să atingă pentru prima dată în industrie frecvențe de vârf de până la 5,0 GHz. În termeni practici, asta înseamnă potențial de creștere a performanței, în special în sarcini pe un singur fir de execuție (single-thread) și pe mai multe (multi-thread).
Conform articolului, ritmul de creștere a frecvențelor este vizibil la principalii proiectanți de cipuri care folosesc fabricația TSMC:
Gizmochina precizează că graficul cu evoluția frecvențelor a fost „shared by Kurnal” (atribuit ca sursă a graficului), fără alte detalii în textul disponibil.
Unghiul central al analizei este că diferența nu ține doar de arhitectura cipului, ci de accesul la o turnătorie (foundry) competitivă. Huawei ar fi fost împiedicată de sancțiunile comerciale ale SUA să mai lucreze cu TSMC și a fost nevoită să se bazeze pe SMIC din China, descrisă ca fiind „cu generații în urmă” față de TSMC.
În plus, articolul susține că SMIC este limitată la procesul de 5 nm, deoarece are restricții privind utilizarea celor mai avansate echipamente EUV (litografie cu ultraviolete extreme), tehnologie-cheie pentru nodurile de ultimă generație.
În acest context, Gizmochina menționează că cel mai nou cip Huawei, Kirin 9030 Pro, „nu a depășit” pragul de 3,0 GHz.
Dacă cipurile de top ale Qualcomm și MediaTek ajung efectiv la 5,0 GHz în acest an, așa cum indică materialul, diferența de performanță la vârf ar putea deveni și mai vizibilă în segmentul premium. În același timp, articolul sugerează că, pentru Huawei, limitarea majoră rămâne partenerul de fabricație, nu neapărat capacitatea de a proiecta cipuri competitive. (Materialul citează ca „via” publicația wccftech, fără link în textul furnizat.)
Recomandate
O scurgere de la un retailer indică prețuri de până la 4.049 euro (aprox. 20.245 lei) pentru primele laptopuri Lenovo cu APU Nvidia N1X , un semnal că „noua eră PC” promisă de Nvidia ar putea debuta în segmentul premium, nu într-o competiție de preț cu viitoarele modele bazate pe Snapdragon, potrivit Notebookcheck . Informația apare cu doar câteva ore înainte de evenimentul oficial de lansare de la Computex (1 iunie 2026), unde CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , urmează să deschidă conferința. Publicația notează că, în ultimele ore, Nvidia, Microsoft, MediaTek și Arm au publicat mesaje care promit „nimic mai puțin decât o nouă eră pentru PC”. Ce arată scurgerea: Yoga Pro 7 de 15,3 inci, cu configurații scumpe Scurgerea, atribuită unui retailer din Europa de Est și descoperită de WinFuture, descrie un Lenovo Yoga Pro 7 de 15,3 inci, o versiune nouă față de variantele existente cu Intel și AMD. Modelul ar urma să folosească un APU (procesor cu grafică integrată) Arm produs de Nvidia și MediaTek. Specificațiile menționate în listări includ: ecran tactil OLED WQXGA de 165 Hz, 15,3 inci; până la 64 GB RAM; SSD PCIe de 1 TB; Windows 11 Home. În ceea ce privește prețurile, listările indică două configurații principale: Nvidia N1X 675 cu 64 GB RAM: 4.049 euro (aprox. 20.245 lei ); Nvidia N1X 650 cu 32 GB RAM: 3.199 euro (aprox. 15.995 lei ). Notebookcheck subliniază că aceste niveluri „nu indică neapărat un război al prețurilor” cu Snapdragon X2 Elite. Indicii despre o gamă mai largă N1/N1X și ce rămâne neclar Pe lângă cele două modele N1X, publicația menționează o a treia variantă Yoga Pro 7 listată cu „Nvidia N1”, însă fără captură de ecran sau preț. Acest lucru ar sugera existența a cel puțin trei versiuni (SKU-uri) N1(X), diferențiate probabil în principal prin frecvențele atinse. Rămâne neclar dacă Nvidia N1 va fi limitat și la nivel de funcții față de N1X. Context: ce se știe din scurgeri anterioare despre cip Conform unor scurgeri mai vechi citate de publicație, cipul Arm ar fi dezvoltat împreună cu MediaTek și fabricat de TSMC pe proces de 3 nm, cu: 20 de nuclee Arm v9.2; GPU Blackwell cu 6.144 nuclee CUDA și 48 unități SM. Notebookcheck mai notează că, pe lângă Lenovo, și alți producători ar urma să prezinte săptămâna viitoare laptopuri bazate pe Nvidia N1X, iar Asus este menționat ca posibil nume. De asemenea, divizia Surface a Microsoft ar putea veni cu noutăți la lansare. [...]
Nvidia pregătește la Computex 2026 un cip ARM pentru PC, care ar putea schimba competiția din piață , potrivit Notebookcheck . Indiciile vin din postări publicate înaintea târgului de tehnologie din Taipei atât de Nvidia, cât și de contul Windows, care vorbesc despre „o nouă eră pentru PC-uri” și trimit, printr-un cod numeric, la locația keynote-ului companiei. Coordonatele din postări ar indica Taipei Music Center, iar prezentarea Nvidia este programată luni, 1 iunie, la ora 11:00 locală (06:00, ora României). Miza, dincolo de mesajul de marketing, este intrarea mai agresivă a Nvidia pe segmentul PC-urilor cu procesoare ARM (arhitectură folosită frecvent în telefoane și tot mai mult în laptopuri), unde Qualcomm a câștigat teren în ultimii ani. Nu e vorba de Windows 12, ci de un APU Nvidia pentru PC Publicația notează că nu ar fi vorba despre Windows 12: vicepreședintele executiv responsabil de Windows, Pavan Davuluri , a precizat pe X că nu acesta este subiectul. În schimb, Nvidia ar urma să prezinte un APU (procesor care combină CPU și grafică integrată) bazat pe ARM, vehiculat de mai mult timp în zvonuri, posibil sub numele N1X sau N1. În context, Notebookcheck menționează că anunțul Nvidia ar putea fi urmat și de noutăți legate de Surface, precum și de actualizări din partea altor producători de PC-uri, dacă platforma Nvidia va fi adoptată în produse comerciale. Ce se știe din scurgeri: 20 de nuclee și o țintă directă pentru Qualcomm Despre cip, sursa indică mai multe informații provenite din scurgeri anterioare: o intrare Geekbench apărută în 2025 ar fi indicat 20 de nuclee CPU și frecvențe de cel puțin 2,81 GHz ; alte informații neoficiale ar sugera o grafică integrată (iGPU) cu performanță „aproximativ” la nivelul unei GeForce RTX 5070 Ti ; cipul ar fi produs de TSMC pe proces de 3 nm și ar fi fost dezvoltat în cooperare cu MediaTek ; competiția vizată ar fi în principal seria Qualcomm Snapdragon X2 Elite . Notebookcheck subliniază însă că rămâne de văzut dacă acest pas va însemna, în mod real, începutul „unei noi ere” pentru PC-uri sau doar încă o încercare de repoziționare într-o piață care se reconfigurează în jurul eficienței energetice și al ecosistemelor ARM. [...]
Restricțiile SUA la exportul de cipuri au accelerat autonomia semiconductorilor din China , iar Huawei spune că presiunea a împins companiile locale să investească mai mult în cercetare și dezvoltare și să-și construiască propriul „lanț” tehnologic, potrivit Tom's Hardware . Mesajul vine de la Xu Zhijun , președinte „rotativ” și vicepreședinte Huawei, într-un interviu citat de Huawei Central. În contextul unei întrebări despre arhitectura de cipuri „ LogicFolding ” dezvoltată de Huawei, Xu a susținut că, fără constrângerile impuse de Washington, industria chineză nu ar fi fost împinsă să facă astfel de pași. Declarația sa, redată de publicația citată, este explicită: „Dacă Statele Unite nu ne-ar fi forțat țara, companiile și industria, nu am fi făcut ceva de genul acesta. Dar suntem, de asemenea, recunoscători SUA pentru că au permis lanțului industriei semiconductorilor din țara noastră să crească cu adevărat.” Cum au schimbat controalele de export piața de cipuri pentru China Tom’s Hardware reface succint cronologia: Huawei a fost printre primele mari companii chineze vizate de restricții americane, după ce a fost exclusă de pe piața nord-americană în 2019. Ulterior, în 2022, administrația Biden a introdus controale la export pentru procesoare grafice (GPU) folosite în inteligență artificială, limitând accesul firmelor din China la hardware de vârf precum Nvidia A100 și H100, dar și la cipuri AMD Instinct MI250 și MI250X. Materialul notează că producătorii americani au încercat să se conformeze prin versiuni mai puțin performante ale produselor, însă, mai târziu, în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, a urmat o interdicție completă. Efectele economice punctuale menționate: Nvidia a fost forțată să facă o ajustare contabilă („write-off”) de 5,5 miliarde dolari (aprox. 25,3 miliarde lei ) pentru GPU-uri; AMD a indicat un impact de 800 milioane dolari (aprox. 3,7 miliarde lei ) în vânzări. Tom’s Hardware mai arată că, ulterior, Trump a revenit parțial asupra poziției, permițând accesul la cipuri Nvidia H200 pe bază de licență de export și cu o taxă de 25% către guvernul federal, însă „peisajul” industriei se schimbase deja. Efectul operațional: migrarea către alternative locale, chiar dacă sunt mai slabe Potrivit analizei, o parte dintre companii au apelat la contrabandă și piața neagră, dar pentru majoritatea controalele de export au însemnat orientarea către alternative interne. Chiar dacă aceste cipuri sunt descrise ca fiind mai puțin puternice și mai puțin eficiente decât cele Nvidia sau AMD, ele sunt „mai bune decât lipsa totală de cipuri”. Consecința economică directă, în logica articolului: veniturile mai mari ale producătorilor chinezi de cipuri le permit să reinvestească în cercetare și dezvoltare, ceea ce a dus la apariția unor produse care „ar putea” concura, într-o anumită măsură, cu oferta americană la nivel de performanță, deși cu un consum de energie mai ridicat. În paralel, Beijingul își intensifică presiunea pentru independență în semiconductori: materialul menționează că autoritățile centrale au cerut firmelor să cumpere cipuri autohtone și că ar fi mers până la a instrui vama să blocheze la frontieră cipuri H200, extinzând recent interdicția și la placa video de gaming RTX 5090D V2. De ce contează: restricțiile pot crea competitori pe termen lung Tom’s Hardware leagă evoluția de o idee susținută public și de CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, care s-a opus interdicțiilor la export pentru cipurile de inteligență artificială, argumentând că limitarea accesului Chinei la hardware american va forța inovarea locală. Publicația indică și o consecință majoră pentru Nvidia: cota sa de piață pe segmentul de cipuri AI în China ar fi ajuns la „zero”, de la 95% înainte de interdicții. În același timp, articolul nu susține că impactul a fost neutru pentru China: restricțiile ar fi întârziat dezvoltarea AI cu „câțiva ani”. Concluzia este însă că, în acest interval, companiile locale au accelerat construirea de alternative, iar acum încep să se vadă rezultatele investițiilor. [...]
Apple nu dă semne că va readuce 3D Touch pe iPhone , iar lecția din spatele deciziei ține de costuri și de adopția redusă a funcției – un tipar care, potrivit BGR , ar putea influența și viitorul butonului „Camera Control” introdus pe modelele recente. 3D Touch a fost lansat pe iPhone 6S în 2015 și eliminat odată cu iPhone 11, în 2019. Ulterior, Apple a retras și suportul software pentru telefoanele care încă îl aveau, prin iOS 13 și iOS 14. În 2026, publicația notează că nu există indicii că Apple ar intenționa să reintroducă 3D Touch sau să îl implementeze pe un model nou. De ce a dispărut 3D Touch: costuri și utilizare limitată Apple nu a explicat oficial renunțarea la 3D Touch, însă analiza indică două motive probabile: costurile de producție și faptul că funcția nu a fost folosită pe scară largă. Deși compania a promovat intens interacțiunile „peek and pop” (previzualizare și deschidere în funcție de presiunea apăsării), dezvoltatorii nu au implementat consistent această „a doua interfață”, iar mulți utilizatori nici nu știau că o au. În locul ei, Apple a mizat pe alte direcții hardware și de ecran, precum baterii mai mari, Always-On Display (afișaj permanent) și ProMotion (rată de reîmprospătare adaptivă). Ce a rămas azi din experiența 3D Touch O parte dintre funcțiile considerate utile au supraviețuit sub forma apăsării lungi (long-press), fără nevoie de senzori de presiune în ecran. Exemplele menționate includ: previzualizarea unui link prin apăsare lungă; accesarea rapidă a unor acțiuni din pictograma aplicației; previzualizarea unei fotografii sau a unui videoclip. În schimb, interacțiunile mai „de nișă”, inclusiv unele mecanici din jocuri care foloseau presiunea (precum exemplele amintite în analiză), au dispărut odată cu tehnologia. „Camera Control”, următoarea funcție care ar putea fi simplificată BGR compară soarta 3D Touch cu evoluția „Force Touch” de pe Apple Watch, eliminat între timp și înlocuit cu gesturi noi ( watchOS 10 ), sugerând că Apple preferă interfețe mai simple și mai ușor de înțeles. În aceeași logică, „Camera Control” – butonul de pe iPhone 16 și 17, poziționat sub butonul lateral și bazat pe o tehnologie similară 3D Touch – ar putea fi ajustat. Analiza susține că, la doi ani de la introducere, funcțiile de glisare și apăsările „intermediare” (double mid-click) sunt percepute ca nesigure de unii utilizatori. Pe fondul unor zvonuri privind modificări la iPhone 18, sunt invocate două posibile explicații: costurile (în contextul unei crize globale de memorie) și faptul că utilizatorii nu au înțeles cum să folosească stratul capacitiv al butonului. Potrivit informațiilor atribuite publicației The Information , Apple ar vrea să elimine acest strat pe modelele viitoare, ceea ce ar însemna renunțarea la glisare și păstrarea sensibilității la presiune doar pentru declanșarea fotografiilor. În esență, concluzia este că Apple pare să prioritizeze consistența și simplitatea în interacțiune, chiar dacă asta reduce „straturile” avansate de control – exact compromisul care a dus, anterior, la dispariția 3D Touch. [...]
Motorola Edge 70 Pro+ apare pe site înainte de lansare, cu specificații de vârf pentru segmentul premium , după ce imagini și materiale promoționale au fost publicate pe o pagină oficială înainte de prezentarea programată în India, pe 4 iunie 2026, potrivit CNMO . Pagina ar fi fost ulterior „curățată”, rămânând vizibil doar statusul de produs indisponibil, însă informațiile au circulat deja. Miza pentru piață este una operațională: scurgerea de pe canalul oficial indică un pachet tehnic orientat spre performanță (chipset nou Dimensity 8500 Extreme), ecran foarte luminos și autonomie mare, plus un angajament de suport software pe termen lung, elemente care pot influența poziționarea și ritmul de vânzare în zona high-end. Ecran și platformă: 144 Hz, 5.200 niți și Dimensity 8500 Extreme Conform datelor apărute pe pagina oficială, Edge 70 Pro+ ar urma să vină cu un ecran AMOLED de 6,8 inci, cu rată de reîmprospătare de 144 Hz, HDR10+ și o luminozitate maximă de 5.200 niți. Telefonul are și certificări Pantone pentru redarea culorilor și a nuanțelor pielii (Pantone Validated Color și SkinTone). La capitolul performanță, modelul este listat cu MediaTek Dimensity 8500 Extreme , până la 12 GB memorie LPDDR5X și 256 GB stocare UFS 4.1. Software-ul ar fi Android 16, iar Motorola promite 3 ani de actualizări majore de sistem și 5 ani de actualizări de securitate. Camere: trei senzori de 50 MP și zoom periscopic Telefonul ar avea o configurație foto cu trei camere de 50 MP pe spate: cameră principală Sony LYTIA 710 cu stabilizare optică (OIS); ultra-wide cu autofocus, care poate funcționa și ca macro; teleobiectiv periscopic cu zoom optic 3,5x și până la 50x zoom hibrid. Camera frontală este, de asemenea, de 50 MP. Baterie, încărcare și rezistență: 6.500 mAh și IP68/IP69 Pe partea de autonomie, Edge 70 Pro+ este menționat cu o baterie de 6.500 mAh pe tehnologie siliciu-carbon, cu încărcare pe fir la 90 W și încărcare wireless la 15 W. La construcție, apar 7,34 mm grosime, 190 g și certificări IP68 și IP69 (rezistență la apă și praf, inclusiv la jeturi de apă). Culorile listate includ PANTONE Zinfandel, PANTONE Chicory Coffee și PANTONE Stormy Sea. Lansarea este indicată pentru 4 iunie 2026 în India; în lipsa unei confirmări oficiale complete (pagina fiind modificată), detaliile rămân deocamdată la nivelul informațiilor apărute pe site înainte de prezentare. [...]
O scurgere sugerează că Samsung pregătește două carcase distincte pentru Galaxy Z Fold 8 , iar diferența de lățime ar putea schimba direct ergonomia și utilitatea ecranului exterior, un punct sensibil la pliabile. Potrivit 9to5Google , o fotografie apărută online compară „în persoană” un Galaxy Z Fold 8 cu format mai lat cu varianta „Ultra” – care, conform scurgerilor, ar păstra forma îngustă folosită de Samsung în ultimii ani. Imaginea provine dintr-un leak „hands-on” distribuit prin Ice Universe și arată două unități „dummy” (machete folosite pentru a ilustra designul), puse una lângă alta: modelul „wide” (mai lat) și cel mai îngust, asociat cu „Ultra”. Publicația notează că nu este prima comparație între cele două dimensiuni, dar că aceasta ar oferi o reprezentare mai bună a diferenței. De ce contează: lățimea poate redesena experiența de utilizare Miza practică a unui Fold mai lat este simplă: un ecran exterior mai apropiat de un telefon obișnuit și o tastare mai comodă, fără compromisurile tipice ale unui format îngust. În același timp, scurgerea alimentează ideea că Samsung ar putea separa mai clar două direcții de produs în aceeași generație, cu formate diferite. 9to5Google mai susține că noul format „wide” ar urmări aceeași idee ca pliabilul Apple aflat în pregătire, despre care se spune că va avea, la rândul lui, un design mai lat. Ce mai indică scurgerile și când ar urma lansarea În același context, sunt menționate și alte informații apărute anterior despre seria Galaxy Z Fold 8: posibilă îmbunătățire a cutei ecranului (crease); upgrade-uri de baterie „întârziate” față de așteptări. Ambele pliabile sunt așteptate să fie lansate pe 22 iulie, conform aceleiași surse. Informațiile rămân, însă, la nivel de scurgeri și nu sunt confirmate oficial de Samsung. [...]
